923 matches
-
a lui BernardinoTelesio, consolidându-și poziția anti-Aristotel. Pentru convingerile sale politice și anticlericale a fost arestat și închis timp de douăzeci și șapte de ani. În închisoare a scris cunoscutele sale lucrări prin care se anunța ca unul din marii reformatori ai epocii moderne. După multe dispute cu mai marii timpului, în 1634 se refugiază la Paris unde găsește protecția Cardinalului Richelieu. Ultimii ani ai vieții îi dedică realizării edițiilor complete ale operei sale, pregătindu-le pentru publicare. Moare la Paris
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
prima dată în istorie, puterea și influența bisericii au fost subminate din temelii, locul său fiind luat de stat, considerat ca instrument adecvat și rațional al progresului. * Încrederea în posibilitatea și necesitatea progresului este nelimitată. Iluminiștii au vocația unor adevărați reformatori ai societății. În acest sens, ei construiesc bazele ideologice ale progresului a cărui direcție este o societate nouă așezată pe baze raționale. * Filosofia istoriei este principala linie care a favorizat, a pregătit, poate chiar a determinat apariția sociologiei, rămânând încă
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
intelectuală a sec. XIX. În Anglia, Thomas Carlyle recunoaște influența pe care francezul a exercitat-o asupra gândirii sale, Friedrich Engels îl consideră un adevărat geniu descoperind în opera sa embrionul celor mai multe dintre ideile socialiștilor de mai târziu. Marxiștii, socialiștii, reformatorii de tot felul ai capitalismului au reținut și fructificat idei ale lui Sain Simon, îndeosebi cele cu privire la planificarea economică și socială. Bibliografie Cioran, Emil, Antologia portretului. De la Saint-Simon la Tocqueville, Editura Humanitas, București, 1997 Saint, Simon, Claude-Henri de, Noul creștinism
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
democratică. Putem vorbi astăzi despre un eșec al "islamului politic". În forma pură și dură în care se afirmase el în 1979, conservatorii nu mai formează un bloc monolitic, păstrînd însă nucleul puterii (justiție, servicii secrete, armată ș.a.), dar nici reformatorii nu oferă încă o alternativă deplin credibilă, ci reprezintă mai curînd o supapă pentru defularea celor nemulțumiți și pentru legitimarea regimului. Oricum, diferitele abordări din sînul societății iraniene nu vizează orientarea strategică a republicii islamice, ci mai curînd chestiuni concrete
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
defularea celor nemulțumiți și pentru legitimarea regimului. Oricum, diferitele abordări din sînul societății iraniene nu vizează orientarea strategică a republicii islamice, ci mai curînd chestiuni concrete legate de exercitarea puterii și controlul resurselor, în același spirit naționalist și indepen-dentist însă. Reformatorii reprezintă fața umană a regimului, care zîmbesc pentru străinătate și încearcă afirmarea țării în cadrul dreptului internațional, dar dau lupte grele acasă pentru a face respectat cadrul constituțional, pentru independența justiției și respectarea libertăților civile, deși parcă acum cîțiva ani acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
președinte de reformare a republicii pare mort acum, după o încercare disperată de afirmare anticonservatoare la alegerile din vara trecută, chiar dacă se încearcă o reinventare a sa prin deplasarea centrului de acțiune de la nivelul guvernamental spre societatea civilă. Într-adevăr, reformatorii par să fi părăsit masiv guvernul și caută acum să-și apere idealurile prin alte mijloace. Totuși, sarcina lor principală rămîne combativitatea politică, atît în parlament, cît și în stradă. Dar, dacă ei nu au reușit să-și impună punctul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
un alt rol pentru elementul religios. Sunt semne că aspirațiile populației iraniene, ale tinerilor în special, merg în acest sens, deși într-un context de aparentă indiferență. Societatea iraniană e astăzi foarte complexă și obligă la o analiză extrem de atentă. Reformatorii trebuie să demonstreze deci o altă cultură politică, să renunțe la vechile discursuri prudente și moderate, să se radicalizeze, măcar pentru a ține pasul cu opinia publică, altminteri vor trece în uitare. În acest timp, conservatorii par să fi găsit
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
se reclamă S.U.A. America e bolnavă și de prizonierii săi. Ceea ce se întîmplă actualmente în Arabia Saudită riscă să amenințe înseși bazele societății sale, așa cum au fost ele așezate prin pactul semnat în 1744 între Mohamed Ibn Saud, fondatorul dinastiei, și reformatorul religios Mohamal Ibn Abdel Wahhab, autorul unei variante foarte rigoriste a islamismului sunit. S-a spus că wahhabismul reprezintă protestantismul în variantă musulmană. Pactul prevedea o separare a puterii civile de cea religioasă, separare care acum tinde să fie încălcată
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
dintre rivali și supuși ajunge să fie pînă la sfîrșit soarta lor. Cei mai înțelepți politicieni ai retragerii știu de la bun început că ar putea fi distruși pentru binele celorlalți. Problema legitimității lor provine, în parte, din faptul că, spre deosebire de reformatorii birocrați luminați de la începuturile perioadei moderne, care urmăreau să întărească societatea fără a iniția reforme politice, politicienii retragerii acționează pentru dezintegrarea regimului despotic existent, prin aceasta amenințînd persoane și grupuri a căror putere ține direct de sistem. Politicienii retragerii cad
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
îl pomenească și să-i comemoreze centenarele. Primul consideră că o conjuncție și în special o eclipsă la începutul bolii este un semn negativ, în vreme ce opoziția, nu are nici o influență. Cât despre Paracelsus, cu toate meritele lui unanim recunoscute, de reformator și părinte al medicinei moderne, are partea lui importantă de credințe și practici astrologice și alchimice. Un cuvânt astrologic intrat în medicină este boala influența, care arată epidemia pricinuită de ploile de meteoriți căzute în 1611. Capitolul 3. Chaldeea, leagănul
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Începînd din acest moment, analizele lor politice naționale și internaționale nu se vor mai suprapune decît arareori. Partidul comunist finlandez era la fel de dezbinat după intervenția din Cehoslovacia. Aceasta confirmă clivajele din interiorul partidului. O sciziune este evitată cu multă greutate. Reformatorii majoritari condamnă prudent intervenția, în timp ce pro-sovieticii o aprobă fără rezerve. Cît despre PCI, el își exprimă profundul său dezacord și dezaprobarea, considerînd intervenția ireconciliabilă cu principiile autonomiei și independenței fiecărui partid comunist și a fiecărui stat socialist. Partidul comunist din
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Est organizează o adevărată contra-ofensivă în interiorul partidului și își înmulțesc presiunile. Conservatorii reușesc să repună situația sub control, grație puternicei lor prezențe în aparat, în timpul congresului al XX-lea, din ianuarie 1969. Au loc vii discuții. Filosoful Ernst Fischer, liderul reformatorilor și figură principală a opozanților politicii sovietice, nu mai este reales în comitetul central. El va fi exclus din partid în octombrie 1969, cu cîteva luni înainte de al XXI-lea Congres, care va marca victoria definitivă a partizanilor liniei pro-sovietice
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
1982. Dar situație paradoxală este și cel mai sfîșiat și dezbinat partid comunist din Europa occidentală. Înfrîngerea liniei ortodoxe în 1966 și traumatismul evenimentelor din Cehoslovacia din 1968, cînd sciziunea a fost evitată cu greu, înțepeniseră deja partidul finlandez între reformatorii majoritari reprezentați de președintele partidului, Aarne Saarinen, și o minoritate tradițională, a cărei figură de seamă va fi vice-președintele, Taïsto Sinisalo. Această conducere bicefală, fruct al unui complex echilibru, va fi complet paralizată de dezbinările sale. Dezacordurile sînt numeroase. Ele
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
interne continuă să zguduie periodic partidul fără a reuși să-l destabilizeze. Opozanți ca Charles Fitermann au dublul handicap de a fi sprijinit mult timp politica pe care o condamnă astăzi și de a nu putea conta pe sprijinul numeroșilor reformatori, care părăsiseră deja partidul, descurajați de imobilismul său. Chiar și PCP, partidul cel mai stabil și cel mai unit dintre partidele comuniste occidentale intră, începînd din 1986, într-o zonă puternic instabilă. Episod simbolic al contradicțiilor cu care s-au
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
ci cu cuvinte și-l vedea pe poet „singur cu limbajul” și „cedînd inițiativa cuvintelor”, eliberat de „entuziasm” și „delir”, rămînea, neîndoielnic, reperul literar ideal pentru o posibilă „poezie constructivă”. La confluența dintre ideile estetice ale lui Mallarmé - selectat ca reformator reprezentativ al sintaxei poetice -, ale lui Rimbaud (a cărui alchimie du verbe lasă urme și la teoreticianul Voronca - vezi „chimia cuvintelor”, „poetul alchimist al imaginii” etc.) și ale urmașilor lor avangardiști, cu programele constructiviste ale momentului, poetul român reușește astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
dând austerelor glose ceva culoare și un pic de fior. Seriozitate și rigoare dovedesc monografiile pe care B. le-a consacrat unor glorii ale teatrului ieșean - Matei Millo (1963), unde interpretul preferat al lui V. Alecsandri e văzut ca un „reformator pe linia realismului”, Aglae Pruteanu (1965), care, evitând romanțarea, ia totuși o turnură encomiastică, în fine, Biografie și creație (1983), o reconstituire a carierei de „actor total” a lui C. Ramadan. Apelând, ca un cercetător scrupulos ce era, la date
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
politic și cultural, creștinii se găsesc astăzi în centrul unei intersecții istorice foarte complexe. Pe de o parte, modernitatea este răspunsul dat falimentului ideologiei sociale medievale patronate de Biserică vreme de secole, dar și al aspirațiilor teocratice nutrite de primii reformatori europeni. Pe de altă parte, etosul tolerant și filantropic al Europei seculare - care a demonstrat un fabulos succes în ultimii șaizeci de ani - este îndatorat viziunii creștine despre om. Teologiei îi revine sarcina de a regândi proiectul comunitar al Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în bună măsură lecturii sociologice a Vechiului Testament propusă de E. Troeltsch. Istoricul german simplifică evoluția credinței israeliților prin postularea unui clivaj între vocația sacerdotală (mistică, rutinizantă, autoritar-tradiționalistă) și vocația profetică (harismatică, ascetic-intramundană). Analogia între atributele „vocației profetice” și proclamația reformatorilor din secolul al XVI-lea aproape că nu mai trebuie subliniată. Astfel, „pentru Weber lumea modernă este în mod fundamental o fuziune între monoteismul transformat în raționalitatea formală a lumii de aici și politeismul resurgent care se aplică domeniului valorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
tema „po litică“ a culpabilității. În alt loc, în Das Passagen Werk, teoria cu noașterii și teoria progresului sunt discutate în oglindă; fla neurul este un „asketisches Tier“ (animal ascetic) al lumii urbane, dar și, când i se cere, un reformator de cafenea. În lectura pe care o propun, cele trei discursuri nu sunt exterioare unul altuia. Nu poate fi vorba despre o „intenție politică“ a scrierilor de teorie a cunoașterii, la fel cum teologia nu funcționează ca presupoziție a celorlalte
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
privat al prezenței sale pe străzile orașului. Retras în sine și, concomitent, proiecție fantasmatică a celor pe lângă care trece, flaneurul ocupă, s-ar putea spune, locul revoluționarului prin excelență. Este vorba aici nu de luptătorii străzilor, ci mai degrabă de „reformatori de cafenea“ disprețuiți de Marx pentru amânarea momentului acțiunii și pentru temperanța viziunii istorice. Acțiunea revoluționară, violentă ar însemna pentru flaneur tocmai asumarea unor roluri pe care el le deconstruiește, de fapt, continuu. Lumea urbană este pentru flaneur un chip
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
românesc În vastele câmpii care se Împărțeau În vechime Între tătari, poloni iar mai târziu și de ruși. Planurile rusești de expansiune și colonizare se intensifică o dată cu Înfrângerea turcilor sub zidurile Vienei și hegemonia politică a lui Petru cel Mare reformatorul Rusiei. După expansiunea Moscovei asupra cazacilor zaporojeni, urmează Înglobarea În imperiul rus a teritoriului până la Nipru, apoi până la Bug, la Nistru și În cele din urmă până la Prut. În armatele lui Petru cel Mare, În 1707, au luptat mai multe
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
trecere dincolo de aparențe, transformarea jocului poetic într-un act serios. Repetițiile apropie confesiunea poetului de discursul sacerdotal. Poetul se erijează în cântăreț național, vocea sa trebuind să fie vocea mulțimii ("Eu vin în numele vostru/ (...)eu vin în numele durerii"), e un reformator și un profet care așteaptă schimbarea pe care opera sa o poate aduce în această calitate, cere omenirii să facă "curat în odăi", să arunce "tot ce avem cenușiu în noi". Se propune astfel o purificare spirituală, o desprindere de
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
versuri Două neamuri de Pătrașcu-Ștefești, publicată fragmentar în mai multe numere succesive), surprinde, în schimb, precaritatea criticii practicate în revistă. Se pot reține numai câteva articole cu caracter teoretic ale lui Ion Sân-Georgiu (Tradiționalism și modernism, Cuvinte despre dramă, Un reformator al liricii - Arno Holz) și o recenzie a lui I. Peltz la romanul Purgatoriul de Corneliu Moldovanu. Numeroase sunt însă traducerile. Se dau în versiune românească poezii de Paul Verlaine, José Maria de Hérédia, Albert Samain, Heine (lungul poem Atta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287300_a_288629]
-
o viață scurtă și Boemia ajunge din nou, cu Carol al IV-lea de Luxemburg, sub dominația unei dinastii germane. Succesorii lui Carol al IV-lea de Luxemburg sînt totuși incapabili să-i continuie opera. Sub domnia fiului său Ven-ceslav, reformatorul Jan Hus îmbină strîns disputa religioasă cu patriotismul boem. Criza husită capătă repede o manta anti-germanică și se afirmă ca o mișcare națională îndreptată clar împotriva dinastiei domnitoare. Lucrurile capătă un caracter dramatic prin condamnarea și supliciul lui Jan Hus
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-i împiedică să supraviețuiască, mai ales în Țările de Jos. Pe urmele lutheranismului, în prima jumătate a secolului al XVI-lea, o mare parte a lumii germanice este cucerită de Reformă. Exact în acel moment apare un alt curent, mai reformator încă: calvinismul. în Franța, reforma luterană interesează o parte a intelectualității, în timp ce unii predicatori predică mulțimii dezvinovățirea prin credință. Aspirația către o reformă a Bisericii își găsește drept conducător pe episcopul de Meaux, Guillaume Bri9onnet. Acesta hotărăște să locuiască în
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]