1,138 matches
-
strategie implica întotdeauna o confruntare - la nivel socio-economic, cultural, ideologic și, în cele din urmă, politic - între promotorii reformelor coordonate politic și promotorii tranziției spontane, și ea a permis, în prima parte a tranziției postcomuniste, geneza ideologiei dublei Românii - una „reformistă”, orientată către Occident, și una „conservatoare” sau „neo-, criptocomunistă”, care se opune principial, adică valoric și ideologic, obiectivelor politice ale îndepărtării de comunism. Cu mult înaintea sfârșitului tranziției postcomuniste, promotorii transformărilor care pot fi identificate ca „tranziție spontană” au înțeles
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
socială a țării conducea la creșteri ale prosperității populației, aceste perioade au fost etichetate drept perioade de dominație politică neocomunistă - simple adaptări ale elitelor comuniste la condițiile lumii postcomuniste, prin irosirea „populistă” a resurselor societății - și considerate perioade mai puțin „reformiste” în istoria politică a postcomunismului românesc, indiferent de radicalitatea reformelor reale produse de guvernanți. Avem de a face cu un evident conflict între elite și populație, tradus prin atacul politic, ideologic, tehnic și cultural al elitelor împotriva oricărei distribuiri de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de a reprezenta, la nivelul statului și prin intermediul acestuia, raporturile de forțe economice și sociale din societate. Invers, societățile postcomuniste în tranziție ilustrează modelul leninist de societate, care este transformată prin voința politică a „revoluționarilor” - deveniți în ideologia dominantă doar „reformiști” - și împotriva voinței populației sau a caracteristicilor dominante ale societății. Intelectualitatea românească - și nu numai - a reușit să construiască o ideologie dominantă care reunește ambele teze, cea marxistă și cea leninistă, fără să fie deranjată de contradicția esențială dintre ele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de aici provine ideologia „reformelor dureroase” și „nepopulare” -, inclusiv prin marginalizarea politică a unor categorii de populație (comuniștii și neocomuniștii, „nostalgicii” și „inadaptații”). În buna tradiție a modelului leninist, intelectualitatea din România nu există să considere că o mică elită „reformistă” și cu calități antreprenoriale este destinată și legitimată să acționeze politic și represiv împotriva unei populații care, precum culacii deportați în Siberia, are mentalitatea înapoiată de a-și susține propriile interese (pensionarii, salariații, micii agricultori) chiar împotriva interesului politic prioritar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
proprietatea privată. În primul rând, în cea mai simplă formă a acestui capital - în formă de bani. Aici mai întâlnim o particularitate specifică tranziției postcomuniste și deloc specifică doar României. Căci, în vreme ce proaspeții întreprinzători își exercitau talentele și noile atitudini „reformiste” în comerțul cu amănuntul - inclusiv prin contrabanda cu produse ale țărilor vecine sau chiar îndepărtate -, clasa conducătoare a economiei socialiste românești intra în „război fratricid” (Pasti, 1995). Cel puțin în primii ani ai tranziției postcomuniste, adevărata confruntare pentru controlul economiei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din economia de piață în sistemul economiei de tip capitalist. Procesul implică o ofensivă continuă a capitalismului propriu-zis împotriva simplei economii de piață. Economia de piață „simplă” este economia întreprinderilor mici și mijlocii, atât de dragă și ideologilor liberali, și reformiștilor postcomuniști. În România postcomunistă, nu a existat partid politic care să nu considere că small is beautifull și că obiectivul său strategic nu este îndreptat spre câștigarea susținerii electorale a micilor întreprinzători. Dimpotrivă, pentru marele capital, mica întreprindere este o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ei se unesc. Inițial, unitatea acțiunii lor este asigurată prin unitatea persoanei care îndeplinește cele trei funcții. Până în 2000-2001, acestă legătură se consolidase atât de mult încât capitalistul-politician care deținea funcții de conducere în administrație era considerat tipul ideal al reformistului, purtător al valorilor economiei capitaliste și al democrației. Dar, încă înainte de această perioadă, au început să apară forme mai sofisticate, în care funcțiile erau îndeplinite de persoane specializate, iar unitatea lor era asigurată de ceea ce s-a numit „grup clientelar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se caracteriza prin restabilirea parțială a legalității, printr-un exercițiu limitat al terorii. Criticii teoriilor „modernizării” li se reproșează faptul de a fi considerat posibilă menținerea monopolului politic al partidului comunist În condițiile unui proces accelerat de diferențiere socială. Speranța reformista a unor autori precum Konrad-Szelenyi sau Ludz, care considerau marxismul capabil să-și conserve rolul Într-o societate condusă științific, atribuind un rol determinant contraelitei instituționalizate, a fost parțial infirmata de evenimentele din 1989. Această contraelită fusese neutralizata În perioada
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
proporțional diferite categorii de conducători, era determinat și de cel al economiilor naționale, de raportul dintre sectorul industrial și cel agricol, de dezvoltarea serviciilor, a mijloacele de comunicare În masă etc. Divergențele politice apărute În mișcarea comunistă internațională, urmând inițiativelor reformiste și destalinizării de dupa 1956, apoi apariția conflictelor naționaliste Între statele socialiste au marcat În aceeași măsură evoluția școlilor superioare ale partidelor comuniste, separându-le pe cele rămase mai mult integrate În rețeaua internațională (sovietică, est-germană, bulgară) de cele care au
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
drept dovadă a caracterului ei relativ liberal, mai ales În comparație cu Parteihochschule Karl Marx. Oricât de „liberală” ar părea unora dintre foștii săi profesori, Academia și-a Îndeplinit din plin misiunea de paznic ideologic, angajându-se de exemplu În polemici cu reformistul ceh Ota Sik, una dintre figurile proeminențe ale „primăverii de la Praga”. Cercetările privind imperialismul (Imperialismusforschung), Începute din 1967, se voiau a avea un caracter vigilent față de Occident. Învățământul filosofic, dincolo de „clasici”, de polemicile cu filosofia/ideologia burgheza, cu „revizionismul” sau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
celor care trebuiau să le execute dispozițiile. Enormul efort de „reciclare” - termenul obișnuit pentru pregătirea continuă - a cadrelor Încerca să evite această contradicție. La Începutul anilor ’70, partidele erau prizonierele unui dublu blocaj: imposibilitatea Înnoirii aparatului politic din pricina reprimării inițiativelor reformiste, În particular a unei intelectualități critice la adresa partidului, condamnată că eretica, pe de altă parte, declinul mobilității universitare, legat de „stagnarea” economică. Partidul s-a desprins astfel de sursele sale tradiționale de recrutare, intelectualii și muncitorii, primii Îndepărtați prin neîncredere
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mea sarcina o văd În impunerea conștiinței că leninismul este marxismul timpului nostru, că istoria PCUS și a primului stat socialist este marxism-leninismul În acțiune, că educația cadrelor de partid trebuie să fie orientată spre lupta deschisă Împotriva vechilor concepții reformiste și burgheze, că istoria germană nu este una a mizeriei, ca ȘED este continuatorul consecvent al tradițiilor revoluționare ale mișcării muncitorești germane, al KPD Înainte de toate (cf. „Zur Gründung und Konstituierung”..., document citat, p.10). Născută În 1908, Hanna Wolf
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
unde ruptura dintre Vechiul Regim (cel țarist, dinaintea Revoluției de la 1917) și cel post-stalinist (după 1956) presupusese un schimb complet de generații, ruptură Încă și mai accentuată de perioada marilor epurări și a războiului (aproximativ 1937-1945). Disidenta intelectuală (Siniavski-Daniel), politic reformista (Dubcek) și chiar populist-nationalistă (Ceaușescu) au fost În acest context Încurajate. Cazul iugoslav, al comunismului autogestionar și al tiermondismului nealiniat, constituise un precedent. În această configurație poate fi mai bine Înțeleasă unicitatea „cazului Goma”: fost deținut politic el Însuși, dar
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cărții la numitorul comun, pregătit pentru existența ștearsă și poltronă ce i se rezervă și pe care o va surprinde mai târziu romanul Gorila. Pe fundalul dezastrului social sfârșește și căsnicia nefericită a moșierului Grigore Iuga, ca și proiectele lui reformiste. Înzestrarea specială de romancier a lui R. iese la iveală și în arta de a dirija și comprima, după nevoile compoziției, timpul. Momente din preajma izbucnirii mâniei țărănești acoperă porțiuni întinse de narațiune, ca și cum ar fi filmate cu încetinitorul. În schimb
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
un semn că cineva fusese ales pentru mântuire. John Calvin, teologul reformației franceze, a denunțat doctrina Bisericii, a salvării prin lucrări bune, confesie și iertarea de păcate. Dumnezeu nu poate fi influențat pentru un loc În Rai, a spus Calvin. Reformiștii credeau că fiecare ființă umană este izbăvită sau damnată din naștere și că, făcând lucrări bune nu poate să le schimbe soarta. Întrebarea care rămânea, pentru fiecare creștin, era cum vom ști dacă am fost salvați prin grația lui Dumnezeu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
zăpăcitor să pozezi în editoriale drept apărător al liberalismului, ca idee, iar în celelalte articole din pagina întîi sau din paginile consacrate politicii să te faci portavocea unor revendicări sindicale lipsite de realism și care duc, adesea, la blocarea inițiativelor reformiste, majoritatea de esență liberală, indiferent de numele pe care îl poartă partidele care vor să se asocieze reformei. Evident că ziaristul nu poate trece cu vederea ceea ce se întîmplă în viața socială. Dar dacă astăzi în România mare parte dintre
Fierbințeli politice și de presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17188_a_18513]
-
prezentate de același P. de Labriolle, în Les sources de l’histoire du montanisme, Fribourg, Paris, 1913; cf. de asemenea G. Visonà, „Il fenómeno profetico del montanismo”, în Ricerche storico‑bibliche, 5, 1993, pp. 149‑164. Montanismul reprezintă prima mișcare reformistă de amploare din sânul creștinismului. Acesta predica un ascetism sever, susținut de o doctrină milenaristă extrem de atrăgătoare pentru creștinii „simpli”. Montanus afirma că este întruparea Paracletului de care vorbește Ioan (14, 26; 16, 7). Cât despre ucenica sa, Maxima, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
se unesc. Inițial, unitatea acțiunii lor este asigurată prin unitatea persoanei care îndeplinește cele trei funcții. Până în 2000-2001, acestă legătură se consolidase într-atât încât capitalistul-politician care deținea funcții de conducere în administrație era considerat a fi tipul ideal al reformistului, purtător al valorilor economiei capitaliste și al democrației. Dar, încă înainte de această perioadă, au început să apară forme mai sofisticate, în care funcțiile erau îndeplinite de persoane specializate, iar unitatea lor era asigurată de ceea ce a fost numit „grup clientelar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
crizei de conversiune” a personalității acestor indivizi; în prima fază este elaborată clar tematica delirantă. Ulterior se constată schimbarea modului de existență a bolnavului, acesta fiind în totalitate preocupat de efortul de „realizare” practică a propriilor sale idei delirante (erotice, reformiste, pasionale, de prejudiciu etc.), Treptat se ajunge la o stare de tensiune, de ostilitate deschisă, între persoana bolnavului și lumea exterioară, care se va adânci progresiv, declanșând conflicte sau chiar acte de agresivitate antisocială. Regresiunea personalității Starea de tensiune psihică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca atare. Se părea că Raționalul lui Tyler va triumfa definitiv și va orienta decisiv știința curriculumului într-o direcție managerial-eficientistă18. Dar anii ’50 nu au mai fost la fel de benefici pentru această orientare. A fost o decadă criticistă, conflictuală și reformistă similară anilor ’80 - care au fost dominați de criticismul postmoderniștilor. 11.5. Declinul criticist și restauratortc "11.5. Declinul criticist și restaurator" Eforturile cercetătorilor de a concepe curricula eficientiste și curricula progresiviste contrastau flagrant cu rezultatele pe care școlile primare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
investigheze „pe viu” fenomenele concrete, practice pe care le antrenează reformele școlare; și chiar să le „simtă pe pielea lor”. Un astfel de caz a fost studenta sa, Elizabeth Vallance. Împreună cu ea, Eisner a constatat că aspectele contradictorii ale teoriilor reformiste nu proveneau din „diversitatea opiniilor” - era vorba, pur și simplu, despre viziuni conflictuale. În 1974, Eisner și Vallance au publicat Conflicting Conceptions of Curriculum 43 - lucrarea a avut un efect de trăsnet, lovind în „inima raționalist-logicistă” a teoriei curriculare moderniste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poate vorbi de postmodernism politic în domeniul curriculumului. Ideile lui Bowers, Wexler și McLaren au evoluat semnificativ. Bowers repudiase dintotdeauna marxismul, criticându-l virulent (1980, 1981, 1984, 1986, 1987, 1991, 1992)67. Și-a extins însă criticile politice și la adresa „reformiștilor romantici”, precum progresiviștii, a „criticilor neomarxiști”, precum Apple și Giroux, a „tehnocraților liberali”, precum eficientiștii tylerieni ș.a. Pe toți i-a acuzat că mint construind și întreținând mitul schimbării progresive (the myth of progresive change) care nu are nici o justificare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu poporanist, pe lângă elementele arătate mai sus, ar trebui să aibă încă ceva, o teorie istorico-socială și un ideal foarte bine hotărât”. Disocierea de ideologia socialistă, mai mult, propunerea ca în cazul României mișcarea socialistă să se transforme într-una reformistă, poporanistă vor fi obiectul altor intervenții ale lui C. Stere (Socialiștii și mișcarea națională, Poporul în artă și literatură, Social-democratism sau poporanism? etc.). În ultimă analiză - susține Stere - de vreme ce programul social-democrat este „o imposibilitate și un nonsens”, se optează pentru
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
efectivă cu ideologia marxistă. Cei care au reușit să iasă din cadrele marxismului au fost transfugii politici În Vest ce au devenit indezirabili și cenzurați În țară. Totuși, o anumită opoziție a Început să se resimtă, cu surdină, pe măsură ce iluziile reformiste ale sociologilor se destrămau În contact cu rezistența sistemului la umanizarea relațiilor sociale, la democratizare, la creșterea calității vieții etc. Se pot identifica câteva strategii defensive construite de sociologi În cercetările efectuate: a) ,,stratagema” caracterului local al investigațiilor care le
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lung. Un efect imediat a fost polemica desfășurată În România și În alte țări din zonă privind delimitarea sociologie - materialism istoric, ceea ce a Însemnat Începutul unui proces de pozitivare a sociologiei. Pe termen lung se poate consemna efectul de ,,sociologie reformistă”, care a Început să anime sociologii interesați de aplicarea ideilor și teoriilor vestice În scopul perfecționării sistemului socialist. Orientarea marxistă fundamentală a sociologilor reformiști le conferea acestora securitatea necesară elaborării proiectelor de cercetare, ,,acoperirea marxistă” fiind indispensabilă oricărei manifestări științifice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]