1,067 matches
-
este plauzibil să presupunem că gradul maxim de mărime conține existența necesară. Cu alte cuvinte, o ființă posibilă are gradul maxim de mărime într-o lume dată numai dacă ea există în acea lume și în orice altă lume314. Plantinga reformulează argumentul în felul următor: (1) Se găsește o lume W în care există o ființă cu mărimea maximă și (2) O ființă are mărimea maximă într-o lume numai dacă ea există în orice lume. Astfel, lumea W conține existența
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu fie exemplificată. Dar ceea ce este imposibil nu variază de la o lume la alta. Așadar, E este exemplificată în mod necesar în această lume. Deci, se găsește o ființă cea mai mare posibilă, și ea există în mod necesar. După ce reformulează argumentul, Plantinga identifică în interiorul acestuia o fisură. Astfel, chiar dacă este exemplificată o esență care implică pe "este maximal de mare în lumea W", de aici nu rezultă că această esență implică pe este maximal de mare și în lumea α
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
numai în intelect", Plantinga consideră că această premisă are nevoie de existența unor asemenea obiecte. Prin urmare, comparația poate fi privită ca una între ființe care există și obiecte sau ființe precum Superman, prima având superioritate față de a doua318. Plantinga reformulează argumentul anselmian astfel: (1) Dumnezeu nu există în lumea actuală. (2) Pentru orice lumi W și W' și obiect x, dacă x există în W și x nu există în W', atunci mărimea lui x în W depășește mărimea lui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nici un fel de proprietăți generatoare de perfecțiune într-o lume în care ea nu există. O altă consecință adistincției amintite ar fi că "existența și existența necesară nu sunt ele însele perfecțiuni, ci doar condiții necesare ale perfecțiunii"321. Plantinga reformulează argumentul ontologic astfel: (1) Proprietatea are mărimea maximă implică proprietatea are perfecțiunea maximă în orice lume posibilă. (2) Perfecțiunea maximă implică omnisciența, omnipotența și perfecțiunea morală. (3) Mărimea maximă este posibil exemplificată. Din (3) se mai pot trage următoarele concluzii
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
există o ființă perfectă 385. Hartshorne nu folosește principiul din sistemul B: MLp→ p, ci principiul mai puternic pe care îl regăsim în sistemul S5: MLp → Lp. În timp ce propunători ai argumentului ontologic precum Plantinga sau Hartshorne recunosc validitatea argumentului ontologic reformulat în sistemul S5 sau sistemul B (Breouwerian), acesta nu este valid în sistemul T sau în S4. În semantica lui Kripke pentru sistemele modale, principiul B este pus în legătură cu relația dintre lumile posibile (această relație fiind considerată cheia semantică pentru
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
analitice care a adus o contribuție la înțelegerea argumentului ontologic pornind de la analiza conceptului de existență, este Bertrand Russell. Acesta consideră că expresia "Dumnezeu" funcționează ca o descripție, ca un substitut pentru: "ființa de o supremă perfecțiune" și încearcă să reformuleze argumentul ontologic pentru a-l invalida. Apoi, plecând de la ideea că orice numepropriu reprezintă o descripție deghizată, Russell înlocuiește numele "Dumnezeu" cu o descripție de genul celei folosite de Anselm: "acel ceva față de care altceva mai mare nu poate fi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
iar Dumnezeu există cu necesitate. Dacă Dumnezeu există cu necesitate, atunci Dumnezeu există. Acest lucru rezultă din principiul modal: dacă este necesar că p, atunci p. Este adevărat că variabila p este o variabilă propozițională și că principiul poate fi reformulat astfel: dacă propoziția p este necesară atunci propoziția p este adevărată. Totuși, dacă substituim propoziția "Dumnezeu există" pentru variabila p, putem obține un argument ontologic valid care arată că Dumnezeu există cu necesitate. Iar dacă Dumnezeu există cu necesitate, înseamnă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că ființa absolută poate fi concepută, argumentul moral ne ajută să vedem absurditatea implicată în enunțul "Dumnezeu există", iar celelalte argumente încearcă să arate că Dumnezeu este omnipotent și omniscient. Este un punct comun în rândul filosofilor că argumentul ontologic reformulat din perspectiva logicii modale este un argument valid. Sunt criticate premisele care stau la baza acestui argument, adevărul acestor premise. Luat independent, argumentul ontologic nu este suficient pentru a demonstra existența lui Dumnezeu, dar este cel mai important pas pentru
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
idee sentiment se cere esențializată. Aceste aspecte ale creației lui Stan Pătraș capătă viață, strălucire chiar, de îndată ce sunt privite în intercondiționarea lor reciprocă, sincretică. Personalitatea lui Stan Pătraș stă în puterea sa de plasticizare, în exigența cu care selectează și reformulează simbolul grafic sau oral, calități care îndreptățesc în mare măsură aprecierea cimitirului din Săpânța drept operă de autor.” (Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 14) Pătrașcu Stan Muzeu Ion 1929 2006 Pictor, sculptor, scriitor, colecționar
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
stopeze gravele încălcări ale drepturilor omului care se petrec în regimurile nedemocratice. Conceptul-cheie al guvernanței multinivel este realocarea autorității dintre diferitele niveluri, fie din perspectiva subsidiarității, fie din perspectiva descentralizării. Ambele traiectorii presupun reconfigurarea jurisdicțiilor existente și crearea unora noi, reformulate în acord cu capacitatea autorităților. Cu certitudine că această realocare a jurisdicțiilor decizionale poate conduce la o nouă ierarhie, mai degrabă decât la o dependență mutuală, dependență asimetrică sau independență relativă, care este poate caracteristica cea mai reprezentativă pentru structura
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
părinților cu familie biparentală. Adaptarea ipotezelor de cercetare la ipoteze de lucru și construirea ipotezelor de nul (supuse testelor statistice). Singură ipoteza de cercetare care necesită adaptarea enunțului pentru a putea fi corect testată statistic este cea principala, si se reformulează astfel: a) natură relației biunivoce părinte adolescent este factor de diferențiere a dimensiunilor de personalitate la părinți; b) natură relației biunivoce părinte adolescent este factor de diferențiere a dimensiunilor de personalitate la adolescenți. Construirea ipotezelor de nul: Ipoteza nulă pentru
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
un perimetru național) vorbi de mutații structurale, relativ recente, într-o literatură. Cred că ele nu se pot constata decât cu un recul pe care încă nu-l avem. De aceea, mai ales că nici nu sunt un „structuralist”, aș reformula, dacă îmi permiteți, întrebarea dumneavoastră în termenii următori, mult mai simpli: „Față de perioada interbelică, ce aspecte noi se pot releva în literatura noastră actuală?” Greu de răspuns satisfăcător pe un spațiu așa de restrâns la o întrebare care comportă explicații
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Împreună cu cineva În „aura verzuie”, atunci Îl constitui Într-un mod similar, care este absolut neverificabil din celelalte și poți spune: am fost Împreună În fața acestui cal. Și când spun „acest cal” discursul meu alunecă. Horea Poenar: Să Încerc să reformulez. Dacă luăm În discuție o experiență estetică (o operă de artă, un tablou, de pildă, o experiență care sunt convins că a fost trăită de fiecare din noi, care te schimbă și te obligă să te repoziționezi, care produce În
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Pentru noi, cei de vârsta noastră, care ne mai referim la perioada comunistă, cred că problema este că noi Înșine nu Înțelegem foarte bine ce s-a Întâmplat și avem o așa mare nevoie de a Înțelege, de a ne reformula propria personalitate, propria biografie... Dar e un moment În care Încep să apară lucruri noi, neștiute până atunci. Deci nu e vorba doar de o memorie sau o memorie inventată, ci este vorba, pe de o parte, de a lupta
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trebuie să vă supuneți rândului meu. Acum o să ne apucăm să iertăm. Adevărul va intra în legătură cu noi. Legătura dintre lucruri va face spontan o declarație din sine. Cârciumăreaso lumânări, cârciumăreaso, acum vom produce reculegere. Cârciumăreaso, cârciumăreaso, trebuie să putem să reformulăm totul, și să înțelegem totul ca pe o desfășurare de simboluri. Vom învăța, învăța mereu, învăța, învăța, până când lipsa de sens a sensului adoarme ca un picior prost irigat cu sânge. Ai auzit ce-am vorbit, cârciumăreaso. (Cârciumăreasa scoate din
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și viceversa. în ce constă cea mai mare mizerie? în reaua credință. Care-i culmea fericirii? O conștiință împăcată. Păcatul? Ceea ce distruge prietenia dintre Dumnezeu și om - și care poate fi răscumpărat prin penitență și milostenie. Iată cum poate fi reformulată ataraxia în mod creștinesc: pacea sufletului individului care nu are a-și reproșa nimic, aceasta e voluptatea supremă. în mod evident, binele suveran nu e plăcerea ci Dumnezeu. Dar plăcerea însoțește viața creștină, ea decurge din chiar exercitarea ei: nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
suprapun: a scrie mii de versuri în latină, a elabora noțiuni, a efectua trecerea de la greacă la această limbă atât de puțin făcută pentru gândire, a transplanta epicurismul pe meleagurile campaniene sau romane, a rafina doctrina Grădinii și a o reformula pentru spațiul italic și pentru epoca imperială, a inaugura poate o serie de noutăți tehnice pentru a urma și a dezvolta atomismul abderitan, dar și a emite teorii asupra meteorilor, a alcătuirii materiei, a genealogiei fenomenelor geologice - cunoștințele acestui om
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a lui Saadia, variantele manuscriselor biblice medievale nu ofereau decât eventuale variante consonantice care supraviețuiseră fazei de unificare a textului. În 1955, William Foxwell Albright 1 a propus o nouă teorie despre istoria Bibliei ebraice 2, teorie care a fost reformulată și perfecționată de către Frank Moore Cross și de cercul său de colegi și studenți, fiind cunoscută sub numele de „teoria textelor locale” (theory of local texts)1. Prima preocupare a fost aceea de a face ordine în acest haos textual
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
căruia creativitatea este o caracteristică esențială a liderilor.(R. J. Sternbergă. Conducerea trebuie analizată în întreaga să complexitate, nefiind suficiente doar cercetările experimentale, de laborator. Psihologii care analizează fenomenul conducerii trebuie să-și folosească creativitatea pentru a identifica și a reformula întrebările cu adevărat importante. Știință despre conducere necesită un caracter foarte cuprinzător și nu ar trebui să se limiteze doar la modele matematice. Disciplină conducerii trebuie să lase loc și poveștilor despre conducători buni sau răi. Conducerea carismatica sau ecoică
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
convinși că soluția noastră este cea mai corectă. Marii creatori, însă, nu gândesc prin imitație, altfel spus reproductiv, ci gândesc în mod productiv. Când au de rezolvat o problemă, se gândesc în câte moduri o pot privi, cum o pot reformula, câte soluții diferite pot găsi pentru ea, în loc să se gândească la ceea ce au fost învățați pentru a rezolva problema respectivă. Reușesc, astfel, să descopere mai multe soluții, unele din ele total diferite de cele clasice, obișnuite, altele chiar unice. Gândind
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fel și nu acceptă cu ușurință o respingere dură a acestuia. Ea are propriul punct de vedere, pe care-l poate susține argumentat. Alte idei și opinii pot fi emise numai în cel de al doilea stadiu, în care este reformulată problema. Reformulările problemei Această etapă este foarte importantă, fiind necesară pentru a identifica cât mai multe aspecte sau puncte de vedere diferite asupra problemei. Fiecare aspect al problemei - respectiv fiecare reformulare - va fi precedată de formula: „Cum să...”. Formularea „Cum
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la prognoze pe termen lung, numărul persoanelor consultate poate ajunge la 60...100. Odată primite, răspunsurile experților se centralizează de către o echipă de 3-4 persoane și se retrimit participanților, fără a se nominaliza autorii opiniilor, cu rugămintea de a se reformula răspunsurile. Fiecare participant are, în acest fel, posibilitatea de a-și ajusta părerea, ținând cont de opiniile exprimate de ceilalți experți. Răspunsurile la cea de-a doua consultare se centralizează; dacă există o oarecare „stabilizare" a rezultatelor sau dacă se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
am? * Care sunt limitele problemei? * Pot identifica unele părți ale problemei? Ce legătură este între ele? * Pot să atac problema pe bucăți? * Seamănă cu ceva ce știu sau am văzut? Cunosc o problemă asemănătoare, eventual din alt domeniu? * Pot să reformulez problema? În căte moduri pot să o fac? Mai general? Mai particular? Regulile pot fi schimbate? * Care sunt situațiile cele mai bune, mai proaste și mai probabile pe care mi le pot imagina? Regula 3: Ce beneficii aduce rezolvarea problemei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
șine. Dar la început, roțile trenurilor nu aveau această margine (erau roți metalice clasice), dar șina prezenta acea margine de siguranță. S-au construit mii de kilometri de șine cu acea margine de siguranță, până când cineva s-a gândit să reformuleze problema: cum să construim altfel trenurile ca roțile să rămână pe șine? A fost găsită soluția folosită și astăzi, care are mult mai multe avantaje. În mintea noastră avem tendința de a simplifica lucrurile printr-o primă impresie pe care
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
blochează imaginația și nu suntem conștienți de acest lucru. Strategia de schimbare a perspectivei asupra unei probleme este: 1. îndepărtăm provizoriu din câmpul conștiinței soluțiile cunoscute; 2. ne punem întrebarea: „În câte moduri diferite aș putea să privesc problema?” 3. reformulăm problema în cât mai multe moduri posibile cu putință; 4. verificăm dacă fiecare reformulare este aptă pentru gândirea divergentă (care oferă multiple răspunsuri). Lui Einstein i s-a pus la un moment dat întrebarea ce ar face dacă ar ști
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]