5,383 matches
-
Pieței Traian), pentru amenajarea Inelului II (Calea Aradului - Bulevardul Antenei), intersecției Calea Torontalului - strada Miresei, a accesului la Spi- talul Municipal, precum și a străzilor Ciocâr- liei, Cassian Munteanu, Ulpia Traiana, Traian Vuia. S-au mai repartizat fonduri pentru achiziția unor refugii de călători pentru stațiile de transport în comun modernizate (600 mii lei), respectiv, pentru extinderea rețelelor de iluminat public în zona de nord (201 mii lei) și cea de sud (402 mii lei) a Timișoarei. L. ScripcĂ Majorarea ajutoarelor financiare
Agenda2006-05-06-general4 () [Corola-journal/Journalistic/284693_a_286022]
-
trei familii; cei din România (30 de specii) aparțin familiilor Rhinolophidae și Vespertilionidae ce fac parte din subordinul Microchiroptere. Ei folosesc ca adăpost peșteri, fisurile stâncilor, scorburi etc. Țara noastră, cu cele peste 13 000 de peșteri, reprezintă un important refugiu și un centru populațional pen-tru liliecii din sud-estul Europei. Pe timbrele emisiunii sunt reproduși următorii lilieci: Myotis myotis (Liliacul cu bot ascuțit), pe timbrul cu valoarea nominală de 30 bani; Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu nasul potcoavă), pe timbrul cu
Agenda2006-33-06-01-general 20 () [Corola-journal/Journalistic/285123_a_286452]
-
variată, greu de schițat în câteva rânduri de introducere la textul ce urmează. Era coborâtor al unei familii de boieri, "divaniți" care - de teama mișcării revoluționare a lui Tudor Vladimirescu și apoi de invazia turcească - și-a aflat un trecător refugiu la Brașov, de unde, în 1822, înaintașul său Constantin Samurcaș a fost inițiatorul unui demers caracteristic pentru crepusculul perioadei fanariote. Și anume o corespondență ultrasecretă cu Friedrich von Gentz, mâna dreaptă a lui Metternich, care, generos recompensat, era gata să furnizeze
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
firește, la acest plan suicidar, și altceva: cântecul său personal, The Fields of Anthery devine, într-un moment de grație, cântecul nedreptățiților din închisoare. E intonat în cor de toți de fiecare dată când absurditatea pedepsei devine insuportabilă. Ca un refugiu simbolic. Pe un plan mai concret, Michael participă la uciderea supraveghetorilor și fuge cât vede cu ochii prin pădurile australe, pe un traseu cât se poate de aventuros. Foamea (tot ea) îl determină să-și măcelărească singurul companion, pe un
Mizerabilii și cormoranii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3897_a_5222]
-
convertește căința istorică în elogiu bibliofil. De aceea volumul e un ditiramb vaporos în numele nobleței de spirit dintre coperțile unei cărți, eruditul benedictin făcînd apologie livrescă. Pentru Richard de Bury cartea e totul: e spirit, e binecuvîntare, e leac, e refugiu, e iubită. Într-un cuvînt, ea e un factotum menit a face orice și a ține loc de orice, dar cu o singură condiție: s-o deschizi și să te lași în voia ei. Citită azi, cu ochiul cinic al
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
Vegas, unde "totul dar absolut totul" e "de un prost gust, de o vulgaritate, de un gălăgios aiuritor și obscen." I s-a făcut, pur și simplu rău "de atâta urâțenie nocivă a unei degradări abjecte a omului în sine". Refugiul și-l găsește încă o dată la Miorcani, unde, asemănându-se cu Dinu, pictează un complex și admirabil portret al bunicii - Maica, spirit prin excelență democrat, mai precis, demofil, în contrast cu grandpapa, "cel mai tiranic feudal". Ea lucra cot la cot cu
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
ca nimeni altul, dar și-a păstrat posibilitatea recursului individual, în care lucrurile, reduse la esența lor, sunt de nerecunoscut”. Herta Müller crede că oamenii împrumută chipul celor mai incomode lucruri din lume. Astfel se configurează în scrisul ei poetica refugiilor și arhitectura morții. Una dintre ideile ei majore este legată de pantomima cuvintelor. „Acolo unde iau prin surprindere lucrurile trăite, le și oglindesc cel mai bine”. Legătura intimă stabilită între existență, obiect și cuvânt traduce pentru Herta Müller o hartă
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
ceva din irezistibila lui atracție pentru întinderile nemărginite, pentru spațiile vaste. Așa se explică și faptul că, mai târziu, vrând să evite meschinele și sufocantele săli de teatru pariziene denumite, pe bună dreptate, „bomboniere”, își va căuta și găsi un refugiu în imensa Curte a Palatului Papilor de la Avignon sau se va afunda în adâncurile subterane ale Palatului Chaillot. Vilar a fost un om al perspectivelor ample, al panoramicului, însă fără emfază, fără retorism! Pur și simplu el s-a aflat
Jean Vilar, o legendă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/4342_a_5667]
-
de la Neamț, numeau tehnică misterioasă a cititului. Nu știu vreo carte serioasă din actualitatea noastră literară care să cuprindă atîtea definiții, elogii și, mai ales, analize temeinice despre „dulcea zăbava” de care vorbea cronicarul din alt timp; lectură e salvare, refugiu din fața gîndurilor negre pe care le ivește realitatea zilelor trăite aici și acum, e o terapie prin care mintea se poate „muta” („Mută-ți mintea!”, ne îndeamnă duhovnicul); în lectură se pot (re)descoperi zăpezile copilului de altădată („Copilul din
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
sau Sorin Antohi. Substanța de fond, însă, a cărții, este asigurată de caracterizările tranșante, dure, uneori violente, alteori corecte, făcute unor personalități de prim rang ale culturii românești: deși adept entuziast și necondiționat al „culturii alternative” brevetate la Păltiniș, al refugiului în estetic și al tezei conform căreia „Opera salvează creatorul” (p.228-229), Marino vede în C. Noica sursa principală a majorității relelor postdecembriste 3. În aceeași ordine de idei, Radu Petrescu nu este altceva decât „un mărunt epigon călinescian” (p.
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
personale au fost separate de cele aparținându-i lui Herescu, prin marcarea cu asterisc și precizarea nota editorului: Liviu Franga este un filolog care nu mai are nevoie de nici o prezentare. Pentru cei care cred că studiile clasice sunt un refugiu al unor prăfuiți „șoareci de bibliotecă”, lectura acestei ediții poate fi o revelație. N. I. Herescu nu abordează lumea greco-romană dintr-o perspectivă atemporală, ci din cea a prezentului. Este preocupat, de pildă, de Actualitatea clasicismului (după titlul unui ciclu de
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
însă, asumarea vederilor creștine s-a făcut de timpuriu și în chip definitiv, iar textele de aici reprezintă tot atîtea predici pe care filosoful le ține în singurătate, încredînțîndu-le hîrtiei în tăcere. Mereu se adresează „ascultătorului” pe care îl numește „refugiul meu”, într-o intenție de elogiu căruia nu i se poate tăgădui subtilitatea. Kierkegaard fuge de lume și se refugiază în sufletul cititorului, fiecare predică fiind de fapt o evadare în intimitatea celuilalt. Avînd însă pudoarea unor convenții ce țineau
Predici blînde by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4450_a_5775]
-
diverse, ci și o autoare capabilă să-și proiecteze, discret, narațiunile pe un fundal social-politic (ba chiar geopolitico- religios) neliniștitor și complex: o Românie a orfanilor, migranților și neintegraților, care nu-și pot găsi în spitale vindecarea și în mănăstiri refugiul, sfîșiată între deruta pierderii reperelor și nevrozele globalizării. Departe de a fi un monstru, cum l-a înfățișat presa, părintele Corogeranu apare ca un călugăr interiorizat și disciplinat, care, sub influența lecturilor din diverși teologi locali, se simte chemat să
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
unor destine. Fără pretenții, așa cum nici stilul nu este unul de Bildungsroman. Însă închegând, printre pasaje de romantism minor și nesfârșite inventare de șicane copilărești, o dorință puternică de altceva, care este a adulților, nu a copiilor. O dorință de refugiu și de tihnă, într-un loc în care răul cel mai mare e să nu poți stăvili năzbâtiile unor șotioși care se împung și tot ei se vindecă unul pe altul. Crescând, copiii de altădată vor avea, și ei, toate
Dulceața traiului patriarhal by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4475_a_5800]
-
a găsit bătăile firești. Priveam în jur și nu mă săturam. Un spațiu pe care îl știu pe dianfară, obiect cu obiect, fotografie cu fotografie, un spațiu îmbibat și de amintirile mele, de fugile mele departe de lumea dezlanțuită, un refugiu major. Un spațiu unde, nu de mult, Dan Grigore a ținut un work shop, fiind o călăuză întru inițierea unor tineri muzicieni. Despre asta am scris atunci și îmi amintesc cu bucurie, mereu, de starea mea de grație și de
Vă place Beethoven? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4477_a_5802]
-
urmă linia crestei pe care am străbătut-o de azi-dimineață cu satisfacția unui vis împlinit. În rest, epuizare, sete, foame, frig. Și încep să mă gândesc la cele mai neașteptate lucruri. De ce nu am rămas eu în cabană sau la refugiu? De ce să bați singur crestele munților iarna? Știu prea bine de ce, dar când toate urlă în mine că vor să se odihnească, iar eu încerc să merg mai departe, motivația pălește. Fiecare pas e o performanță, mă mint iar și
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
erau folosiți doi factori distribuitori(curieri). În timpul celui de al doilea război mondial, datorită apropierii frontului de hotarele județului, o parte din bunurile instituțiilor și intreprinderilor, cu funcționari cu tot, sau evacuat în iarna anului 1943/1944. După întoarcerea din refugiu, spre sfârșitul anului 1944, poșta, telegraful și telefonul, au început să funcționeze și peste câteva luni de zile, întreaga activitate aproape se normalizaseră. Treptat forța de muncă s-a completat și la 15 iulie 1948, la Poșta din Fălticeni erau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a echilibrului nervos, prin practicarea de activități fizice, tratament, plimbări, distracție și satisfacerea unor pasiuni (alpinism, vânătoare, pescuit ș.a.). 3. Motivația familială, ca oportunitate de întărire a legăturilor dintre membrii familiei, de întoarcere la rădăcini. 4. Motivația ludică exprimată ca refugiu din viața obișnuită, de întoarcere în copilărie, de adoptarea unui mod de viață lejer, fără îngrădiri în privința vestimentației, a orarului meselor și a statutul social. 5. Motivația de apartenență la un grup cu îndeletniciri comune (profesie, religie, hobby). 6. Motivația
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cluburi și societăți turistice, precum Societatea carpatică ardeleană (1880), Societatea turiștilor români (1900), Hanul drumeților (1921), Clubul alpin român (1934) și Oficiul Național de Turism (1936), a fost posibilă amenajarea turistică a unor regiuni montane, prin construirea de cabane turistice, refugii, realizarea căilor de acces și a unor trasee marcate. Unitățile montane cele mai apreciate erau Munții Bucegi, Bârsei, Făgăraș, Cândrel și Semenic. În această perioadă, au apărut stațiunile montane climaterice Sinaia, Predeal, Cheia, Timișul de Sus, Păltiniș, Stâna de Vale
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de iarnă, alpinismul, vânătoarea și pescuitul sportiv. Cazarea este asigurată în numeroase hoteluri precum Alpin (Cota 1400) și Peștera (în apropiere de Peștera Ialomiței), în numeroase cabane (Vârful Omu, Caraiman, Piatra Arsă, Vârful cu Dor, Padina, Babele ș.a.) și în refugii (Bolboci, Coștila, Valea Albă ș.a.). Principalele trasee pentru drumeție sunt: 1. Sinaia - Cabana Vârful cu Dor - Cabana Piatra Arsă - Cabana Babele. Marcajul prezintă o bandă roșie iar timpul de mers este de 5-6 ore. Este traseul cel mai frecventat atât
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
determinată de câteva atribute definitorii: 1. vechimea stârnește interesul turiștilor, indiferent dacă este vorba de piese de muzeu sau de obiective cu rezonanță istorică, de starea lor de conservare sau de modul de prezentare. Omul epocii actuale caută adesea un refugiu într-un trecut considerat ideal, cu valori morale superioare, sursă de satisfacții spirituale, admirație și respect. Doar astfel putem explica atracția exercitată de ruinele unor cetăți, instalațiile tradiționale pentru obținerea produselor de bază, ca și uneltele de silex sau de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Munții Făgăraș), Dochia (Munții Ceahlău), Postăvarul și Cristianul Mare (Munții Postăvarul), Vârful cu Dor, Babele și Omu (Bucegi), Rânca (Munții Parâng), Straja (Munții Vâlcan), Padiș (Apuseni). Cazarea în zona montană este posibilă și în unități cu specific aparte, cum sunt refugiile alpine și cabanele silvice de vânătoare. Primele sunt construcții de mici dimensiuni, opera unor asociații turistice, iar celelalte sunt construcții ale ocoalelor silvice, ce servesc turismului cinegetic și piscicol. Ele sunt concentrate mai ales în zona montană (Maramureș, Vrancea, Harghita
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
este stimulat de prezența unor peisaje geografice cu un pitoresc aparte, generat de varietatea reliefului (carstic, vulcanic, glaciar, pe conglomerate), de diversitatea ecosistemelor ș.a. Practicarea acestui turism presupune existența unor poteci marcate și amenajarea unor spații de cazare dispersate (cabane, refugii, hoteluri). În acest sens, cele mai apreciate masive montane sunt: Munții Bucegi, Postăvarul, Ciucaș, Ceahlău, Rarău, Bihor. Turismul pentru sporturile de iarnă este dependent de anumite condiții morfologice (suprafețe fără denivelări, pante medii) și climatice (durată mare a stratului de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
închis ("și intru în al pădurii cavou" El Burlador), însăși lumea ("Lumea devine temniță, spital" Nocturnă). Altarul cerului se prăbușește peste poet, conștiința lui este terorizată de surpări apocaliptice. Natura dușmană provoacă o prăbușire în microcosmos. Poetul nu-și găsește refugiul decât în sine: În mine însumi să încerc a mă strecura, a mă insinua în gol. (Aproape novembre) Dar în sine nu-i decât un gol, o temniță fără ieșire. Trupul, capul devin spații de claustrare: Și boiul meu pământiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
lui Rouault), îl asediază și îl hărțuiesc din toate părțile. El este creatorul limitat de propria lui creație, pentru că aceasta are niște resorturi tainice care îi sporesc agresivitatea peste limitele suportabile. "Școlarul Durerii" nu poate decât să strige: Unde sunteți, refugiile mele? (Aproape novembre) Personajele lui Emil Botta (mai ales cele din proză) seamănă cu supramarioneta lui Gordon Craig. Supramarioneta imită ceea ce a anunțat că va imita. Ea reprezintă jocul suprem al actorului care se joacă pe sine. "Aceasta nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]