943 matches
-
Kogălniceanu, D. Bolintineanu, Duiliu Zamfirescu, I. G. Duca. SCRIERI: Introducere în opera lui Duiliu Zamfirescu, București, 1979; ed. Focșani, 2002; Planetariu, București, 1984; Bat clopotele pentru Basarabia (în colaborare cu Georgeta Adam), București, 1995; Inelele lui Saturn, București, 1998; Panteon regăsit. O galerie a oamenilor politici români, București, 2000; Oglinda și modelele. Ideologia literară a lui Duiliu Zamfirescu, București, 2001; Proba exilului (în colaborare cu Georgeta Adam), București, 2002. Ediții: Duiliu Zamfirescu interpretat de..., introd. edit., București, 1976; Duiliu Zamfirescu, Opere
ADAM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
străinătate, ele au meritul întâietății în cercetarea comparatistă, la alcătuirea lor lucrând cercetători din toate generațiile. În cadrul Institutului au fost elaborate Bibliografia analitică a cărților populare laice (1976-1978), ai cărei autori sunt Mihai Moraru și Cătălina Velculescu, antologia Texte uitate-texte regăsite (I-II, 1999-2002), incluzând pagini identificate în manuscrisele și cărțile românești vechi, Bibliografia I.L. Caragiale (I-II, 1997) și alte lucrări de același gen. De aici își trag substanța volumele semnate de Marin Bucur: Opera vieții. O biografie a lui
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
impusese dominația asupra bazinului mediteranean ale cărui țărmuri răsăritene și sudice le controla integral și care își întinsese stăpânirea asupra celei mai mari părți a Peninsulei Iberice și a unor însemnate poziții din Italia meridională. Sub îndrumarea papalității, această energie regăsită s-a orientat precumpănitor, din ultimii ani ai secolului XI, spre Mediterana Răsăriteană cu țelul declarat al eliberării Sfântului Mormânt. În realitate, ansamblul bazinului mediteranean a fost cuprins de încleștarea cu justificare ideologic-religioasă între creștinătatea apuseană și lumea islamului. Timp
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o problemă urgentă de afaceri și a pierdut destul de mult - dar ideea e că nu se simte lăsat pe dinafară. Ați avut un accident? Ecografa s-a oprit din bătut la computer. — Am căzut de pe munte căutîndu-mi sora de curînd regăsită, În timpul unei furtuni, Îi explic. Atunci, nu știam că sînt gravidă. Și mi-e teamă ca nu cumva să fi storcoșit copilul. — Înțeleg. Ecografa mă privește cu blîndețe. Are păr șaten-cenușiu, prins Într-un coc din care iese un creion
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Dauș, Nicolae Davidescu, Romulus Dianu, C. Fântâneru, Emil Gulian, Radu Gyr, P. V. Haneș, Cora Irineu, Al. Lascarov-Moldovanu ș.a.). Experiența i-a folosit în demersurile istorico-literare pe care le-a întreprins, o parte dintre studii fiind strânse în volumul Orizonturi regăsite (1999). Riguros, cultivând o precizie severă a verbului, laboriosul cercetător evită să pășească pe căi bătătorite. El se angajează în investigații meticuloase, reexaminând chestiuni aparent tranșate sau explorând cu luare-aminte zone încă nefrecventate. Nimic superficial, nimic excesiv în pertinentele incursiuni
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
cu Destinul omului în lumea actuală (1993). Tălmăciri răzlețe, din franceză și germană, i-au apărut și în periodice (Jean-Claude Chesnais, Antonin Artaud, Konrad Lorenz). Cariera științifică a lui D. se împlinește sub semnul unei nedezmințite, incoruptibile seriozități. SCRIERI: Orizonturi regăsite, Iași, 1999. Ediții: Ion Anestin, Scrieri despre teatru, pref. edit., București, 1989; Petru Comarnescu, Jurnal. 1931-1937, Iași, 1995; Aurel Leon, Cafeaua de dimineață, pref. Ioan Holban, Iași, 1995; Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român adunate și așezate în ordine
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
literaturii române din cursul perioadei comuniste, marcate, conform autorului, de opoziția dintre literatura și ideologie. Scrisă din perspectiva unei istorii a rezistenței literare, autorul consideră că impunerea de criterii propriu-zis literare și estetice de judecare a operelor a anticipat autonomia regăsita a literaturii (reformulez afirmațiile sale). Dincolo de câteva probleme de detaliu, această viziune asupra istoriei literare recente este unanim acceptată. Autorul prezintă literatura anulor ’50 că o paranteză datorită supunerii sale ideologice, chiar dacă apariția unor prime scrieri «subversive» din punct de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
critică și dialogică. Studiile normative tind să accepte organizațiile ca obiecte ce există în mod natural, deschise spre descriere, predicție și control. Studiile interpretative definesc organizația ca fiind un loc social, un tip special de comunitate care conține caracteristici importante, regăsite și în alte tipuri de comunități. Deetz, citându-l pe S. Barley, definește factorul central al dimensiunii interpretative: o dublă hermeneutică (o interpretare într-o lume interpretativă) și un proces de comunicare complex (metacomunicarea diferențelor culturale) - concluzia fiind înțelegerea prezentului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de „spargere a gheții”). Făcând apel la modelul diadic al comunicării, John R. Freund și Arnold Nelson (apud Gamble, Gamble, 1993, p. 145) notează că există cel puțin patru forme diferite de mesaj: 1) mesajul care există în mintea emițătorului (regăsit ca atare în gândurile acestuia); 2) mesajul care este transmis de emițător (definind modul în care transmițătorul codează mesajul); 3) mesajul care este interpretat (decodat de receptor); 4) mesajul care este reamintit de acesta (afectat de selectivitatea receptorului și de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de relaționări: cele care sunt fundamentate în extinderea ori negocierea responsabilităților de rol definite de încredere, respect și influență reciproce (numite și in-group) și cele ce sunt bazate pe contractul de angajare, definite de o comunicare formală (roluri intitulate out-group - regăsite, ca atare, în fișa postului). În interiorul organizației, subordonații exersează atât roluri in-group, cât și out-group, în funcție de cât de bine lucrează cu liderul sau cât de bine lucrează liderul cu ei; un factor important este dat de măsura în care subordonații
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
S. nu a apucat să își vadă scrierile tipărite decât parțial, ele fiind adunate postum, prin grija soției sale, regizoarea Sorana Coroamă-Stanca, în masivele tomuri Timp scufundat (1981) și Un ceas de hârtie (1984). Prin apartenența la „generația pierdută și regăsită” (Cornel Regman) a celui de-al doilea val al Cercului Literar de la Sibiu, creația lui S. apare astăzi ca o restituire, datorată publicării oarecum întâmplătoare a scrierilor antume, ținând seama nu de cronologia lor reală, ci de contextul istoric al
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
durere sufletească sau morală, dar și o durere fizică insuportabilă. Dar plânsul nu este numai suferință, el este și descărcare. Este forma de exteriorizare a durerii. Poate fi și expresia regretului legat de o pierdere ireparabilă, dar și expresia bucuriei regăsite, la care nu s-a sperat, pe care o crezusem definitiv pierdută. Cel care plânge este Întotdeauna singur. Chiar dacă, În unele ocazii, se plânge În colectiv, fiecare individ plânge pentru sine și În felul său. În mod obișnuit, plânsul este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
arunce pe geam. În fond, ficțiunea se concentrează asupra condiției creatorului sufocat de realitate. Scriitorului nu îi rămâne decât soluția, valabilă dintotdeauna, de a-și salva arta prin propria-i viață: el și opera lui devin o singură entitate, idee regăsită și în „hemografia” inventată de Nichita Stănescu în Respirări. În perspectivă alegorică, păstrarea sincerității („goliciunea”) se obține cu sacrificii, și anume cu morți succesive: „În ultima vreme deceda din ce în ce mai des...”. Motivul mortului rămas între cei vii va fi reluat în
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
decât pe asfalt. „Am mers prea mult, când eram copil, desculț pe pământul gol”, replica el curioșilor. Stă de vorbă cu oameni simpli (portarii de la Casa de Creație), ascultă poveștile lor, îi trage de limbă, reține câte o expresie interesantă, regăsită, apoi, în cărțile sale. Când călătorește de la București cu taxiul, îi provoacă la discuții pe șoferi și, de la unii, află istorii de viață crude și pitorești, pe care le trece în carnetele sale. Așa descoperă pedagogia unui tânăr șofer care
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Teiului. Scrieri alese, pref. D. Păcurariu, București, 1963, Cântarea României, pref. Cornel Regman, București, 1985; Mihail Kogălniceanu, Profesie de credință, pref. edit., București, 1962 (în colaborare cu Dan Simonescu), Scrieri literare, istorice, politice, introd. edit., București, 1967; A. I. Odobescu, Pagini regăsite. Studii și documente, București, 1965; Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, I-II, București, 1966; G. Călinescu, Ulysse, pref. edit., București, 1967, Gâlceava înțeleptului cu lumea. Pseudojurnal de moralist, I-II, pref. edit., București, 1973-1974, Aproape de Elada. Repere pentru o posibilă
SERBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
a corecta unele informații înțelese greșit. Rolul său va fi mai mult unul pasiv, de observator al activității elevilor, însă foarte important pentru stabilirea clară a sarcinilor, pentru îndrumarea și pentru prezentarea concluziilor. Un alt avantaj al metodelor moderne, avantaj regăsit, de altfel, și la metodele tradiționale, este acela că pot fi aplicate la diferite materii, iar în rândurile ce urmează vom ilustra aplicarea metodei mozaicului în cadrul lecțiilor de limbă și literatură română, dar și în cadrul unei lecții de limbă franceză
Metoda mozaicului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bojoga Ramona-Petronela; Zaharia Oana-Simona () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1137]
-
Armonia contrariilor, București, 1977; Legea gravitației, Iași, 1979; Culminația umbrei, București, 1980; Cât vezi cu ochii, București, 1983; [Texte], în Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983, 507-547, 659-674; Un ocean devorat de licheni, urmat de Poemul regăsit, cu șase stilamancii, București, 1984. Traduceri: M. Cernin, A. Cartașov, Un sentiment prețios, București, 1950 (în colaborare cu Elena Gavriloiu); Anatoli Mednicov, Lumini care nu se sting, București, 1950 (în colaborare cu Elena Frunză); De strajă păcii, București, 1951 (în
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București, 1982, 66-75; Nicolae Manolescu, Poemul neîntrerupt, RL, 1983, 40; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 167-173; Moraru, Textul, 82-92; Simion, Scriitori, III, 18-34; Dumitru Radu Popa, „Un ocean devorat de licheni, urmat de Poemul regăsit”, LCF, 1985, 7; Grigurcu, Existența, 22-29; Ștefănescu, Prim-plan, 63-70; Micu, Limbaje, 13-25; Ov. S. Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 19-24; Pop, Avangarda, 362-371, passim; Negoițescu, Ist. lit., I, 308-310; Alex. Ștefănescu, Virgil Teodorescu, RL, 1992, 41; Ov. S. Crohmălniceanu, Biblioteca
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
Aurel Baranga, București, 1953 (în colaborare cu M. Mihail); Vítezslav Nezval, Cântecul păcii, București, 1955. Repere bibliografice: Andrei Tudor, în Antologia poeților tineri, îngr. Zaharia Stancu, București, 1934, 257-261; Podoleanu, 60 scriitori, II, 345-348; Mihail Sebastian, Cărți vechi și hârtii regăsite, RP, 1936, 5 475; G. Călinescu, ,,Amor 1926”, ALA, 1937, 861; Sebastian, Jurnal, 236-239; Lovinescu, Scrieri, VI, 171; G. Călinescu, Fișe literare, JL, 1939, 44; Călinescu, Ist. lit. (1941), 818-819, 822, Ist. lit. (1982), 903-904, 1024; Andrei Tudor, ,,Muzica”, 1959
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
În al doilea rând, prin volumele Mircea Eliade și literatura exilului (1995; Premiul Uniunii Scriitorilor) și La vest de Eden. O introducere în literatura exilului (I-II, 1995-2001), U. va întreprinde o amplă acțiune de recuperare a „exilaților”, printre cei „regăsiți” numărându-se nu numai Mircea Eliade, ci și Panait Istrati, Aron Cotruș, Emil Cioran, Vintilă Horia, Petru Dumitriu, Monica Lovinescu ș.a. În fine, demersul exegetic va fi însoțit de unul memorialistic, prezent în Fragmente despre teatru (1998), A muri în
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
Dimineața” (1991), publicist comentator și realizator al paginii culturale la revista „Baricada” (1992-1996). Debutează la „Luceafărul” în 1972, scriind despre poezia și proza lui Cesare Pavese, iar editorial în 1987 cu o traducere din versurile scriitorului italian Mimmo Morina, Insula regăsită. E prezent cu traduceri din poezia universală în „Tribuna”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Tomis” ș.a., iar cu texte de critică, după 1989, în special la „Luceafărul”, „Contemporanul” și „România literară”. I-au apărut, începând din 2001, mai multe culegeri de critică
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
și vernisaje în anii ‘90, București, 2001; Proza românească între milenii. Dicționar de autori, București, 2001; Poezia română între milenii. Dicționar de autori, Cluj-Napoca, 2002; Lumea în 80 de cărți. Dicționar de literatură străină, București, 2003.Traduceri: Mimmo Morina, Insula regăsită, pref. Marin Sorescu, București, 1987, Argonauții din Strada Telegrafului, București, 2002; Mihai Eminescu, Fiore azzurro, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1989, Luceafărul - Espero, postfață Fulvio del Fabbio, București, 2000, Venere și Madonă - Venere e Madonna, postfață Fulvio del Fabbio, București, 2003
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
colaborare cu Mihai Moraru), Crestomație de literatură română veche (I-II, 1984-1989). Figurează în colectivul de retipărire a Bibliei de la București (1688), ediție distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1988), și este inițiatoarea seriei de restituiri Texte uitate - texte regăsite (I-II, 2000-2003). A colaborat la Enzyklopädie des Märchens (Göttingen). Prin cercetările de ansamblu, dar și de amănunt, în domenii aparent disparate (cultură scrisă, arte plastice, cultură orală) din perioada medievală a istoriei noastre, V. aduce dovezi de netăgăduit despre
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
epocă de Mihaela Dumitru, București, 1997 (în colaborare cu V. Guruianu); Fiziolog - Bestiar, introd. edit., cu un excurs de Mihaela Anton, cu ilustrații după desene de epocă de Mihaela Dumitru, București, 2001 (în colaborare cu V. Guruianu); Texte uitate - texte regăsite, I-II, București, 2002-2003 (în colaborare). Repere bibliografice: Mircea Popa, Bibliografia analitică a cărților populare laice, „Synthesis”, 1977, 4; Irmgard Lackner, „Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Cărțile populare laice”, „Berichte im Auftrag der internationalen Arbeitsgemeinschaft für Forschung zum romanischen
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
populare laice”, „Berichte im Auftrag der internationalen Arbeitsgemeinschaft für Forschung zum romanischen Volksbuch”, 1977; Mircea Popa, Cărți de literatură veche, TR, 1986, 39; Alexandru Ligor, Cercetători bucureșteni de azi ai cărților vechi, Cluj-Napoca, 2002, 111-113; Teodor Vârgolici, „Texte uitate - texte regăsite”, ALA, 2003, 658; Cornelia Ștefănescu, Vitalitatea textelor vechi, RL, 2003, 45. A. N.
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]