587 matches
-
Hiadele și Pleiadele, Carul mare. Într-o cetate se văd nunți, ospețe, alaiuri, dansatori, femei privind din pragul caselor, o judecată; alta este împresurată și scapă printr-o luptă sângeroasă. Urmează o scenă de arat, un seceriș pe un domeniu regesc, prânzul stăpânului tăcut și fericit și al pălmașilor osteniți; culesul unei vii, în cântece și dansuri; o turmă de vaci și de boi ieșind la păscut de-a lungul unui râu, atacată de un leu care 149 omoară un taur
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
o mască (masque) în sensul elisabetan al cuvântului, acela de compoziție dramatică mai scurtă, în versuri rimate, cu pasaje muzicale și coregrafice, jucată de actori neprofesioniști cu un prilej festiv în lumea 193 mare, de obicei o căsătorie, uneori chiar regească. Și cu un astfel de prilej, logodna Mirandei cu Ferdinand, îl roagă Prospero pe Ariel să pună în scenă această piesă-mască, convocând în vederea ei cât mai multe duhuri: „Decât un spirit lipsă / Mai bine toate-n păr.“ Și astfel, în timp ce
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
debarcarea la capul Sigeu, lângă Troia. În acest răstimp, Ahile este menționat doar cu prilejul debarcării în două insule. Întâi în Schiros, unde Ahile cucerește cetatea stăpânită de Enieus și stă o vreme acolo, având de la una dintre fetele casei regești un fiu, Neoptolem, care urma să crească în Schiros până către sfârșitul războiului; tot acolo Ahile îi dăruiește lui Patrocles pe tânăra Ifis, care îl însoțește pe acesta la Troia și trăiește alături de el până la moartea lui. Apoi, în drumul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
tatăl Andromacăi, care era, încă mai de mult, nevasta lui Hector, luată de la părintele ei în schimbul unor daruri bogate. Atunci când a cucerit Lirnesos, Ahile i-a omorât Andromacăi toți frații, șapte la număr, care păzeau, în preajma cetății, vitele și oile regești. Pe mama prințesei a adus-o la Troia, pentru ca mai apoi să-i dea drumul în schimbul unei mari răscumpărări plătite de tatăl ei, bunicul Andromacăi (dar mama ei a murit curând, de inimă rea). Pradă bogată au luat de acolo
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Hiadele și Pleiadele, Carul mare. Într-o cetate se văd nunți, ospețe, alaiuri, dansatori, femei privind din pragul caselor, o judecată; alta este împresurată și scapă printr-o luptă sângeroasă. Urmează o scenă de arat, un seceriș pe un domeniu regesc, prânzul stăpânului tăcut și fericit și al pălmașilor osteniți; culesul unei vii, în cântece și dansuri; o turmă de vaci și de boi ieșind la păscut de-a lungul unui râu, atacată de un leu care omoară un taur și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
piesă, o mască (masque) în sensul elisabetan al cuvântului, acela de compoziție dramatică mai scurtă, în versuri rimate, cu pasaje muzicale și coregrafice, jucată de actori neprofesioniști cu un prilej festiv în lumea mare, de obicei o căsătorie, uneori chiar regească. Și cu un astfel de prilej, logodna Mirandei cu Ferdinand, îl roagă Prospero pe Ariel să pună în scenă această piesă-mască, convocând în vederea ei cât mai multe duhuri: „Decât un spirit lipsă / Mai bine toate-n păr.“ Și astfel, în timp ce
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
care să fi dorit moartea Victoriei***********, pentru simplul motiv că existența Victoriei nu jena pe nimeni și viața ei nu conta la scară națională sau internațională. Elisabeta a făcut istorie, Victoria a fost doar martora istoriei (e drept, un martor regesc și imperial); pentru gramaticieni, este diferența dintre activ și pasiv. Elisabeta era întotdeauna lucidă și avea o mare stăpînire de sine; ea controla întregul Consiliu Privat. Victoria, oricît ar putea părea de șocant pentru cititor, avea un psihic labil, trecînd
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ca bază a toponimului, întrucît circa o sută de ani forma sub care a fost atestat acesta a fost Kraleva (poate să fi fost slavizată de pisar?). Mai acceptabilă este ipoteza provenienței din adj. sl. Kralieva (vezi bg. Kralev) „crăiasca, regeasca“ < subst. krali, „rege“. Acesta ar fi putut determina inițial un substantiv cu sensul „oraș, așezare, scaun, district“ etc. (formație neatestată însă), din care cu timpul s-a desprins, substantivizîndu-se, adjectivul ca nume autonom. Așadar, în perioada cnezatelor, Craiova ar fi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
speciale. În Transilvania situația e mai diferită. Sub influența Centrului Medical de la Viena, și a medicinei occidentale, apare la Sibiu, după 1750, un Institut de moașe, instruite de maistrul Michael Blasius și în 1775, ia ființă la Cluj un Liceu Regesc Medico-chirurgical în care se formează cadre în arta chirurgiei și altele în cea a moșitului, magister magistrorum fiind Joseph Leffer. însă, în această provincie românească, încă din sec. XVI și XVII apăruseră la Brașov, Sibiu și Bistrița școli de moașe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și în Despre Teatru, sau Noul Eseu despre arta dramatică (Du Théatre ou Nouvel Essai sur l'art dramatique, 1773), Louis-Sébastien Mercier (1740-1814) declară că nu ar putea fi de acord cu o tragedie care ar pune în scenă personaje regești decât dacă s-ar termina prin căderea monarhului. Racine nu este, pentru el, decât un "om de prost gust, (decât) un pictor manierist." În al său Tablou al Parisului (Tableau de Paris, scris între 1781 și 1788), la capitolul LXXXIII
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fin, Și-n față cu-n Terențiu pe prostul Tabarin. În sacul ist ridicol în care Scapin zace Nu recunosc poetul ce Mizantropul face." (Tr. rom. de A. Naum) 49 Să notăm că este rar, în teatrul francez, ca personaje regești, mitice sau eroice să apară în comedie. Piața regală (La Place royale) de Corneille, Amphitryon de Molière, Triumful dragostei (Le Triomphe de l'amour) de Marivaux, fac parte din rarele comedii aristocratice ale teatrului francez. În Triumful dragostei, cei doi
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
din spatele fotoliului pe care rămân. Închid ochii, moțăi. Nici un zgomot precis și nici o liniște precisă. Pe la două, Elsa cere puțină apă, îi apropii paharul de gură, buzele îi sunt uscate, aproape crăpate. — Vino lângă mine. Mă întind în patul ei regesc, larg, mobil, cu multe perne. Elsa are sânii mari sub cămașa de noapte și un miros de transpirație stătută și de medicamente: — Nu reușesc să dorm, mă simt ca și cum aș fi fost aruncată într-o mașină de spălat... După câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
orașului meu cu iubiri muribunde. Cine să fie decât vântul care nu știe decât să distrugă, să semene plete de flăcări stinse pe un ASFALT RECE al chipului plâns. Cine să fie în jumătățile nopților și ele DEAVALMA într-un REGESC ȚINUT DE TOAMNĂ FlĂMÂNDĂ, când ploaia bate-n ZIDURI UMBROASE DE SORI, când ploaia-mi sărută timpul și mă lasă curată n fața prejudecăților milenare. Un AER DE DOR, împărțit în DISTANȚE STELARE, cu plete de nori, prin înserate chemări
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
tăcere, O voce îmi îngheață CEAȚA. Și-n valuri de tristețe aud doar o CHEMARE Ce-mi tulbură destinul cel mândru și firesc Pe o orbită a nopții îmi tremură visarea Și-aș vrea să zbor, cu aripi de pescăruș REGESC; Prin Zgura de iubire și nevăzute lumi, Și-n clipele adunate din cioburi milenare Sor troienii în CERURI, albastrele genuni, Și-oi viețuit legende, de dragoste-n VISARE. 25-11-2007, 2210h GERUL DIN VERTEBRE Din nopți însingurate, eu tânăr -am rămas
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
-ntorci ochii, să vezi cum te privesc Ca o furtună-n viața arzândă în cuvinte Păduri de versuri țipă în patul nebunesc Și somnul îmi dispare în umbrele cernite. Din telefonul vieții, gălăgioase clipe Îmi spune că iubirea e un REGESC CUVÂNT Ce sapă-n sufletul de stele și-n rodia de nimfe Pe un ALTAR DE LUME, e chipul tău de sfânt. 27-08-2007, 1200h CHIP ASTRAL în memoria soțului Eugen Rășchitor Ploaia-mi bate-n suflet cu viețile de foc
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
îngheț AIEVEA, ești tu visul, ce-mi blestemă demenții Străin de-a mea dorință, prin gândul îngeresc. Mi-e noaptea bolnavă de-o lume și eu rătăcesc În ghețare de doruri cu brațele ninse. Unde ești tu, înger, din timpul regesc Să-mi iubești însingurarea din glasurile stinse. 15-12-2007, 2035h AMURGUL UNOR CLIPE Eu n-am să vreau să mor prieteni Presimt că voi trăi o veșnicie, Că port în mine vise despre lumi EDENE și URMA mea, e o CENUȘĂ
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
cu tainic fior -Hristos a-nviat, vă spun tuturor ! Trezit la viață e firul de iarbă, Bătrânii răspund, murmurând rugi în barbă. Pomii salută cu ramuri de flori, Pe cer nu mai văd nici umbră de nori. Grădinile își pun mantie regească, Ne-mbie arome, de miel și de pască. Copiii se joacă și-s zâmbitori, Natura întreagă e-n sărbători. Miroase a muguri, e soare și viață. În verdele crud azi priviri se rasfață. Pe aripi de zori tremură vantul, Vestea
De Pa?ti by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83296_a_84621]
-
însurat cu femeia asta? Apoi plecă în Lake District ca să cugete asupra acestei chestiuni. Începuse să bea ca să-și alunge singurătatea. Nu singurătatea pe care o simțea uneori când administra singur ferma și petrecea deseori zile întregi în solitudinea trufașă, regească a mlaștinilor, având drept companie doar oi și vite. Aceasta era mai degrabă singurătatea camerelor de hotel spartane din centrul Londrei: seara târziu, cu perspectiva unei nopți de insomnie și cu nimic altceva de ocupat gândurile decât o biblie Gideon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
achiziționare nu mai este suficientă. Sunt necesare acum și niște însemne ale inițierii, printre altele botezul și cuminecătura, realizate de un agent abilitat. Acesta este Varlaam, un ascet de marcă preschimbat în neguțător, care reușește să înșele străjile puse de regescul tată și să pătrundă la prinț sub pretextul înfățișării unei nestemate nemaivăzute. Transferul este străveziu, dar metafora aparține inventarului agreat de cititori. Pustnicul aducea mărgăritarul supremei sapiențe, al doctrinei salvatoare. Învățătura este translată prin parabole (unele, precum „omul urmărit de
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
mergeau la Învățătură. La 1812, când străbunicul stră-străbunicului meu, Ioan Cornea XE "Cornea" de Barbu XE "Barbu" , mandatat de congregația nobiliară din luminata varmeghie a Aradului, solicita printr-un memoriu ridicarea urbei sale de baștină la statutul de oraș liber regesc al Ungariei, el mergea, firește, la Viena, pentru a obține favoarea imperială. După multe străduințe, eforturile sale au fost Încununate de succes, iar În anul 1833 Aradul meu drag primea statutul municipal, spre propășirea sa viitoare, prin grația lui Francisc
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sub a cărei administrație provincia va porni pe drumul lung și inevitabil al modernizării. În 1776, după desființarea ordinului iezuit, conducerea așezământului universitar clujean a fost preluată de călugării piariști, iar din anul 1786 colegiul primește o nouă denumire: „Liceul Regesc Academic”. Porțile sale erau deschise acum studenților aparținând tuturor confesiunilor. Dar tot acum Începea și dansul amețitor al conflictelor prilejuite de problema limbii de predare. Limba latină, cu care toată lumea fusese mulțumită până atunci și care potolise setea de cultură
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cel mai important În procesul de identificare a adversarului Îl jucau tot mecanismele de etichetare politică generate de revoluție, care Îi Împărțeau pe concetățenii ardeleni În „unguri” și „români” sau În „pro-austrieci” și „kossuthiști”. Nu conta faptul că Înaltul comisar regesc, trimis de guvernul maghiar să-l contracareze pe Urban XE "Urban" era românul maramureșean Gavril Mihali XE "Mihali" . După cum nu conta nici faptul că În armata generalului Bem XE "Bem" , care Îi va Înfrânge, În cele din urmă, pe năsăudeni
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atât de Ioan Lupaș, cât și de Ștefan Pascu, care, sesizând „inspirația populară” a acestor versuri, „adresate, se pare, unei prietene din Abrud, Háni Farkas”, credea că ele datează din anii petrecuți de Iancu la Târgu-Mureș, ca practicant la Tabla Regească. Cercetările pe care le-am Întreprins pe marginea acestui text mi-au permis să Îi identific sursa originală, pe care am descoperit-o Într-unul dintre primele periodice literare de limbă română din Ardeal. Mai exact, prima versiune a acestei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de bun organizator și genial stratag, ale lui Mihai Vodă Viteazul. După Unirea Transilvaniei cu Țara Românească în urma obținerii victoriei depline asupra turcilor la Călugăreni, Mihai ca un desăvârșit politician, ispitește pe Împăratul Rudolf II al Austriei, solicitându-i “o regească” îngăduiță pentru ocuparea Moldovei. Măgulit de această cerere, deși favorabil aducerii sub suzeranitatea sa a unei noi regiuni, împăratul consideră că trebuie să țină seama și de îngrijorarea regelui Poloniei Sigismund III și desigur și a turcilor, de a nu
Blitz Krieg pe meleagurile rom?ne?ti. ?nt?ia unire a ??rilor rom?ne?ti sub Mihai Voda viteazul by Ra?cu Paul-Emil () [Corola-publishinghouse/Science/83670_a_84995]
-
în divin sau în etern, în iluziile cotidianului sau ale ideii, iată tot atâtea ecrane care ascund absurdul. Dar există funcționari fără ecran, și despre aceștia vreau să vorbesc. Am ales cazul extrem. La acea limită, absurdul le dă puteri regești. E drept că acești prinți sunt fără împărăție. Dar ei au privilegiul de a ști că toate împărățiile sunt iluzorii. Știu, iată măreția lor și zadarnic se vorbește de nefericirea lor ascunsă sau de cenușa deziluziei. A fi lipsit de
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]