735 matches
-
Persoana din fața lui era cu totul alta. Nu mai era el marele învățător, cel mai deștept și mai pregătit de pe planetă. În fața lui se afla un om simplu, ca toți ceilalți, care vorbea o limbă neaoș moldovenească, presărată cu multe regionalisme și expresii populare. Într-un cuvânt, un om obișnuit, un ins ce se pierdea în mulțime, cu convingeri și posibilități de exprimare comune multora dintre muritori. Nu se deosebea prin nimic de miile de trecători care circulau pe marele bulevard
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
prin fenomene lingvistice generate de oralitate, de pronunții populare sau regionale; - nivelul lexicosemantic dezvoltă preponderent sensurile denotative; lexic variat, natural, nepretențios, ticuri verbale, mărci ale subiectivității, ale implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
semnificația fiecărui semn lingvistic este un fascicol de sensuri și nuanțe semantice) și pe „caracterul deschis al semnificației“ - producerea sensurilor este determinată și de participarea activă a lectorilor; limbajul artistic valorifică toate sferele vocabularului, toate variantele spațiotemporale sau socioprofesionale (arhaisme, regionalisme, argou, jargon, neologisme etc.), selectând mai ales termeni polisemantici care creează ambiguitatea, dezvoltând sensuri conotative; - nivelul morfosintactic se constituie ca un „spațiu intern al limbajului“ (Gérard Genette, Figuri) cu mare putere de semnificare a textului liric, în primul rând. Frecvența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
marcat de spontaneitate și indici ai implicării afective. Mărcile textuale specifice sunt: - la nivel fonetic: mărci ale oralității, accente afective, variante fonetice familiare; rime și ritmuri simple, aliterații; - la nivel lexical: selectarea unor cuvinte și expresii specifice universului rustic (inclusiv regionalisme), frecvența mare a diminutivelor, abateri de tipul pleonasmului; - la nivel morfosintactic: prezența unor forme neliterare, a viitorului colocvial, a super lativului popular, frecvența mare a interjecției; modele sintactice bazate pe repetiții sau pe recurența lui „și“ narativ, anacolutul etc.; - la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
spațiul cărora se confruntă un univers real cu unul imaginar“ (Dumitru Irimia). 5.2. Registrele stilistice particulare Registrul stilistic regional conferă identitate geografic lingvistică universului ficțional, personajului/naratorului sau instanței lirice exprimate. - Sunt utilizate, în scop expresiv, toate tipurile de regionalisme (lexicale, fonetice, semantice, gramaticale). Efecte stilistice: lărgirea seriei sinonimice, culoare locală (realism descriptiv), rol de caracterizare a personajelor. Registrul stilistic arhaic evidențiază dimensiunea istorică a limbajului; situează instanțele comunicării artistice întrun orizont de timp revolut, prin actualizarea unui limbaj învechit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de înnoire a limbajului în caracterizarea unor personaje/a unui grup social închis - elevi, studenți, militari, deținuți. - Expresivitatea artistică a termenilor argotici: creează figuri semantice (metafora, metonimia, eufemismul, antonomaza etc.) prin sensurile noi atribuite unor cuvinte din limba comună, unor regionalisme, arhaisme, neologisme, generând un limbaj codificat. „Întro măsură definitorie, metafora este cea care dă argoului tenta de limbaj energic, voluntar, penetrant și incisiv“, iar „Bogăția metaforei argotice se explică prin fenomenul de înnoire continuă a termenilor și a expresiilor care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
biblice; motive literare legate de rituri/mituri agrare, pastorale, religioase (semănatul, transhumanța etc.; mituri biblice: Nașterea Pruncului Sfânt, destinul christic, îngerul etc.) - limbaj poetic care rezolvă criza limbajului prin revigorarea unui lexic poetic bazat pe registrul stilistic popular cu arhaisme/regionalisme și pe registrul stilistic liturgic (ter meni religioși) - model de versificație: clasic. - Reprezentanți: Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruș, Radu Gyr, Nichifor Crai nic, Mihail Sadoveanu, Gib Mihăescu, Cezar Petrescu etc. 3.1.6. Avangardismul Conceptul de avangardism desemnează o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
electrificarea satelor, mecanizarea agriculturii, „culturalizarea“ țărănimii. Această dimensiune parodică se realizează prin tonalitatea ironică, prin deconstruirea unor clișee ale „limbajului de lemn“. Limbajul poetic cărtărescian se remarcă prin amestecul registrelor stilistice: tenta ostentativ populară a cuvintelor, neologisme (termeni tehnici) alături de regionalisme (chindie, plozi). Întregul discurs poetic ilustrează amestecul „vocilor lirice“. Astfel, în primele șase versuri, o voce impersonală marcată prin lipsa indicilor de persoană construiește imaginea unui țăran fără nicio legătură cu tradiția și cu spiritualitatea ances trală. Versurile următoare iau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în libertate, în democrația inspirată de religie, în descentralizarea și valorizarea grupurilor intermediare. În Apelul "către oamenii liberi și puternici" din 18 ianuarie 1919, el denunța "vechile liberalisme sectare care, datorită forței organismului de Stat centralizat, rezistă noilor curente eliberatoare". Regionalismul creștin-democrat trebuie nuanțat în funcție de cronologie, de țări și de contingența istorică, de oameni (al căror zel regionalist nu se manifestă cu aceeași intensitate, datorită personalităților diferite). Dacă vrem să ne ocupăm de marile curente, trebuie să amintim preferința pentru descentralizarea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1992, a unei Constituții federale la nivel de regat. Răspunsurile uneori ezitante ale democrației creștine la problemele regionale, mai ales tendința partidelor la putere de a tot amîna aplicarea reformelor, chiar de a le sacrifica de dragul alianțelor, nu fac din regionalism punctul forte al politicii creștin-democrate. Nu același lucru se poate spune despre făurirea unității europene. Deschiși universalismului preluat din mesajul creștin, ei au favorizat depășirea structurilor naționale. Europa Făurirea unei Europe organizate, chiar limitată la statele din partea de vest a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cînd a fost creată Confederación Nacional de Sindicatos Católicos) și din Confederación Católica Agraria, puternică la sate. Acest partid se raporta la Luigi Sturzo și a extras din experiența populară italiană un program bazat pe interclasism, pe caracterul non-confesional, pe regionalism, în perioada cînd erau introduse Săptămînile Sociale. Dar acest partid nu a rezistat după instaurarea dictaturii generalului Miguel Primo de Rivera la 13 septembrie 1923. Nu numai că nu a putut să opună rezistență dar s-a și divizat. Cei
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
doua evoluție structurală provine din modificarea programelor partidelor creștin-democrate. Mult timp originale și izolate, uneori batjocorite, victime ale ironiei, acestea au cunoscut totuși un succes surprinzător, ducînd cu timpul la banalizarea lor: Europa, atenția acordată comunităților și grupurilor intermediare, subsidiaritatea, regionalismul fac parte din patrimoniul comun al partidelor ce excludeau extremele. Acest succes al temelor îndrăgite de democrația creștină ridică o problemă dură în momentul în care adversarul cel mai comod, comunismul, nu mai este un pericol, atunci cînd societatea de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a lămuri ce înseamnă leică, un cuvînt cu o circulație restrînsă, se aduce în atenție sinonimul pîlnie. Acesta din urmă, pîlnie, nu are aici funcția de a denumi un obiect, cum se întîmplă în mod curent, ci de a explica regionalismul leică, ininteligibil pentru majoritatea vorbitorilor limbii române. Într-o atare situație, nu numai cuvîntul pîlnie își schimbă statutul obișnuit, ci și leică, fiindcă el nu este luat numai pentru a desemna un obiect, ci este și privit ca un element
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nebănuit, "o iuțire și o abreviere lapidară, un ritm" (Cugetul românesc, I, 1922). În alți termeni, iuțirea, concizia, ritmul implică o sinteză intensivă suplă, adecvată finalității, un mod particular de înaintare spre un punct de fugă. Nu din frecvența arhaismelor, regionalismelor și neologismelor, a nuanțelor biblice, ori a elementelor de alt gen enumerate statistic rezultă originalitatea lui Arghezi, ci din ritmul subiectiv, individual irepetabil, din alternanța ori din paralelismul centrilor de interes pe direcții sensibilizatoare Despre rafinatul Oscar Wilde se știe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
impuse de schimbarea lumii : definirea unei identități ; lupta împotriva unui șomaj structural ; dezvoltarea corupției. Statul este deci incapabil să producă un sens, iar subiectele sale se întorc, în compensație, spre forme vechi sau noi de repliere : identitară (naționalism exacerbat), parohială (regionalism agresiv), religioasă sau transcendentală (extremism religios și o multitudine de secte) ; • Multiplicarea violențelor interne și mai ales a celor urbane, cărora Statul nu le poate face față pe deplin, ceea ce conduce la proliferarea societăților de securitate private, care concurează Statul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
a morții. Biserica neamului a fost prima școală unde preoțimea și dăscălimea au predat limba română. În limba română nu există dialecte, ci doar graiuri, vorbite în provinciile moștenite de la strămoșii noștri. Graiurile sunt aproape identice, fiind diferențiate de puținele regionalisme specifice. Apariția graiurilor se află în strânsă legătură cu limitele naturale impuse de lanțurile muntoase din peninsula noastră. Inițial, Carpații și Balcanii au separat graiurile romanității vorbite în sud estul Europei încă din vremea Antichității. În cuprinsul spațiilor create de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dintre formele imperfecte sau atipice ale categoriei de „stat unitar”; statul unitar care, fără a pierde unitatea sa de structură, prezintă mari diversități locale administrative, de legislație, de jurisdicție; în practica constituțională, sunt considerate state unitar complexe uniunea încorporată și regionalismul. a) Uniunea încorporată este un stat caracterizat teoretic prin unitatea puterii legislative, în interiorul căreia există o diversitate de legislații corespunzând unei diversități de populații și teritorii „încorporate” de statul unitar într-un lung proces istoric. Există un singur parlament, acesta
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
diversitate de legislații corespunzând unei diversități de populații și teritorii „încorporate” de statul unitar într-un lung proces istoric. Există un singur parlament, acesta votând legi distincte care nu sunt aplicabile la fel tuturor regiunilor locuite de populațiile distincte. b) Regionalismul exprimă o situație geografică, politică, administrativă, lingvistică, spirituală, având rădăcini istorice în dezvoltarea unui stat unitar, datorită căreia acesta optează pentru împletirea atributelor suverane ale conducerii centralizate cu atribuirea unei autonomii largi unor colectivități regionale<footnote A se vedea P.
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de participare la guvernare, lipsa voinței politice a autorităților centrale de a răspunde necesității de redistribuire a puterii în favoarea unităților administrative locale. Adversarii săi au susținut că acesta amenința statul și că ar fi un factor de dezmembrare a acestuia. Regionalismul, fără realismul politic al factorilor de guvernare, riscă să ridice probleme, nu și să le rezolve<footnote României, stat unitar național, i s-a impus un gen de regionalism consfințit în Constituția din 1952, la care nu s-a putut
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
statul și că ar fi un factor de dezmembrare a acestuia. Regionalismul, fără realismul politic al factorilor de guvernare, riscă să ridice probleme, nu și să le rezolve<footnote României, stat unitar național, i s-a impus un gen de regionalism consfințit în Constituția din 1952, la care nu s-a putut renunța decât în anul 1968. footnote>. Regionalismul politic prezintă drept una dintre trăsături împletirea în același cadru geografic a unor interese generale cu particularități etnice, lingvistice, cu tradiții și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
guvernare, riscă să ridice probleme, nu și să le rezolve<footnote României, stat unitar național, i s-a impus un gen de regionalism consfințit în Constituția din 1952, la care nu s-a putut renunța decât în anul 1968. footnote>. Regionalismul politic prezintă drept una dintre trăsături împletirea în același cadru geografic a unor interese generale cu particularități etnice, lingvistice, cu tradiții și interese locale care pot fi însă multietnice. Regionalismul devine politic atunci când competențele regiunile depășesc pe cele ale unei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
nu s-a putut renunța decât în anul 1968. footnote>. Regionalismul politic prezintă drept una dintre trăsături împletirea în același cadru geografic a unor interese generale cu particularități etnice, lingvistice, cu tradiții și interese locale care pot fi însă multietnice. Regionalismul devine politic atunci când competențele regiunile depășesc pe cele ale unei simple circumscripții administrative care beneficiază de autonomie locală. În acest caz, unitatea administrativ-teritorială care beneficiază de statutul de „regionalism politic” deține, într-un cadru prestabilit, prerogativa (puterea) de a se
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
lingvistice, cu tradiții și interese locale care pot fi însă multietnice. Regionalismul devine politic atunci când competențele regiunile depășesc pe cele ale unei simple circumscripții administrative care beneficiază de autonomie locală. În acest caz, unitatea administrativ-teritorială care beneficiază de statutul de „regionalism politic” deține, într-un cadru prestabilit, prerogativa (puterea) de a se autoguverna. b) Statul compus (federal) Statul federal este format din mai multe entități statale reunite într-un stat suprapus lor și legate între ele prin raporturi juridice. Este aproape
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
dintre formele imperfecte sau atipice ale categoriei de „stat unitar”; statul unitar care, fără a pierde unitatea sa de structură, prezintă mari diversități locale administrative, de legislație, de jurisdicție; în practica constituțională, sunt considerate state unitar complexe uniunea încorporată și regionalismul. a) Uniunea încorporată este un stat caracterizat teoretic prin unitatea puterii legislative, în interiorul căreia există o diversitate de legislații corespunzând unei diversități de populații și teritorii „încorporate” de statul unitar într-un lung proces istoric. Există un singur parlament, acesta
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
diversitate de legislații corespunzând unei diversități de populații și teritorii „încorporate” de statul unitar într-un lung proces istoric. Există un singur parlament, acesta votând legi distincte care nu sunt aplicabile la fel tuturor regiunilor locuite de populațiile distincte. b) Regionalismul exprimă o situație geografică, politică, administrativă, lingvistică, spirituală, având rădăcini istorice în dezvoltarea unui stat unitar, datorită căreia acesta optează pentru împletirea atributelor suverane ale conducerii centralizate cu atribuirea unei autonomii largi unor colectivități regionale<footnote A se vedea P.
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]