6,667 matches
-
pașapoartele, colonelul ne lămuri cu multă gentilețe că documentele noastre nu purtau agrementul de trecere în Berlinul de Vest al ambasadei române. Că ar fi fost să i se aducă o ofensă, dacă s-ar fi trecut peste voința ei. Regret, regret, făcea colonelul distins, salutându-ne și lipindu-și călcâiele cu un pocnet ușor. Ne-am făcut că ne grăbim, că vom lua un taxi și ne vom repezi la ambasada noastră, să rezolvăm cazul pe loc. Nici pomeneală; dar
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
colonelul ne lămuri cu multă gentilețe că documentele noastre nu purtau agrementul de trecere în Berlinul de Vest al ambasadei române. Că ar fi fost să i se aducă o ofensă, dacă s-ar fi trecut peste voința ei. Regret, regret, făcea colonelul distins, salutându-ne și lipindu-și călcâiele cu un pocnet ușor. Ne-am făcut că ne grăbim, că vom lua un taxi și ne vom repezi la ambasada noastră, să rezolvăm cazul pe loc. Nici pomeneală; dar țineam
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
Beckett, solitudinea nu e concentrare, distilare, luciditate progresivă, ci degradare: "Singurătatea scufundătorului; negoțul lui primejdios cu duhurile adîncului;/ Carnea cuvintelor sale dezghiocate pe țărm, sub necruțătoarea amiază/ Palpită spasmodic, neînțeleasă agonie a unor monștri nebotezați de împuterniciții luminii,/ Neprovocînd niciun regret cu extincția lor" (ibidem). Pornind de la preceptele biblice, de la "alegoreza" Sfintei Scripturi, poetul ajunge a formula un catehism delirant al deznădejdii, al antirevelației, al sacrului vidat, ergo al demonizării care instaurează amoralitatea aptă a îndreptăți orice act scelerat și, în
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
recepția oferită de premierul Lionel Jospin. Potrivit afirmației lui Pașcu, citată de toate ziarele centrale, de aceeași soartă au avut parte și alți miniștri ai actualului cabinet. Incidentul a fost considerat închis după ce ambasadorul Franței Pierre Ménat și-a exprimat regretul pentru cele întîmplate. Probabil că funcționarul de la barieră va fi și el trimis acasă, să-și trateze amneziile, dacă e cazul, ori ca să învețe cum arată miniștrii din România, în centrală, dacă în București n-a fost în stare. Mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
televiziune începuse să intre în criză de bani. * TVR 2 ar fi din ce în ce mai interesant, dacă n-am descoperi că majoritatea emisiunilor sale de bună calitate sînt preluări de la canalul de televiziune Discovery. Poate mai găsește și alte surse. * Constatăm cu regret că emisiunile tv moderate de distinsul istoric Neagu Djuvara tind să se transforme în spectacole de oralitate admirabilă, pierzîndu-și rigoarea științifică. * De Revelion, TVR 1 ni i-a readus în casă pe Toma Caragiu, pe Amza Pelea, pe Anda Călugăreanu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
o valoare nouă. Ca în matematică, unde nu se inventează atîtea concepte noi, cît se rafinează unele vechi. Am citit prima bucată cu atenția datorată unui text matematic și am derivat o plăcere înrudită, o anume stare de geometrie. Și regret, din fascicolul dumitale de însușiri, lipsa acelui "Lust zum fabulieren". Ar însemna să fiu ingrat cu cea mai rară, pe care o ai, structura dumitale de moralist ce ni se destăinuie în aceste admirabile arabescuri, făcute să uimească și să
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
de ani, ,,personajele" fac planuri pentru întâlnirea lor în Anglia, întâlnire mereu amânată - căci pasionata colecționară nu e deloc bogată - și ratată în urma morții premature a lui Frank Doel. Întreruperea bruscă a corespondenței îi dă cititorului un sentiment de frustrare, regretul și tristețea adâncindu-se când, din notele biografice, ia cunoștință de destinul autoarei. Flacăra Helenei s-a stins. De aici înainte, ștafeta va fi preluată de alții. Prieteni, editori, regizori, actori și entuziaști de pretutindeni se mobilizează și îi asigură
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
Z. Ornea De cîțiva ani buni Fundația Academia Civică publică o prețioasă și utilă "Biblioteca Sighet". Exprim încă regretul de a nu fi comentat, pînă acum, nici una din acele utile volume. Mai ales că ele sînt documente, mărturisiri și analize pe marginea evenimentelor politice din anii 1944-1949. Îmi propun să repar greșeala în cîteva dintre comentariile mele. M-am
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
Aici trebuie căutat eșecul cărții de față. Autoarea ține prea mult la poeții despre care scrie pentru a putea susține un discurs clar, limpede, coerent. Poeta scrie despre poezie cu poezie și are pretenția de a fi relevantă: "...Un vechi regret imposibil de "stârpit", același regret ca un vultur ciocănind în geamul invizibil de după coaste, ca o vrabie albă, încarcerată într-o colivie de fier, încercând să învețe a zbura... Regretul de a nu fi în stare să aflăm cum rezistă
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
de față. Autoarea ține prea mult la poeții despre care scrie pentru a putea susține un discurs clar, limpede, coerent. Poeta scrie despre poezie cu poezie și are pretenția de a fi relevantă: "...Un vechi regret imposibil de "stârpit", același regret ca un vultur ciocănind în geamul invizibil de după coaste, ca o vrabie albă, încarcerată într-o colivie de fier, încercând să învețe a zbura... Regretul de a nu fi în stare să aflăm cum rezistă un scriitor"...etc. (p. 201
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
poezie și are pretenția de a fi relevantă: "...Un vechi regret imposibil de "stârpit", același regret ca un vultur ciocănind în geamul invizibil de după coaste, ca o vrabie albă, încarcerată într-o colivie de fier, încercând să învețe a zbura... Regretul de a nu fi în stare să aflăm cum rezistă un scriitor"...etc. (p. 201) Marele nenoroc al cititorului este că poeta cunoaște serios lirica rusească, multe dintre ideile ei sunt interesante și destule ipoteze merită urmărite în analiza lor
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
ca un drept și ca o datorie în ordinea armonizării interioare, ca o concesie unică făcută sieși de Anna, într-o lume care perpetuu cere ceva de la ea - iar consecințele sociale, ca efecte colaterale care nu pot murdări trăirea cu regret, indiferent ce formă torturantă ar îmbrăca. Relația care se stabilește între Anna și preotul Iacob o amintește pe aceea din Fragii sălbatici, dintre bătrînul profesor universitar și tînăra soție a fiului său, prin comunicarea reală, cu rol formativ și clarificator
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
n.m.), întrucît tragedia vieții poetului e pusă în propriul său suflet și nu în accidentul boalei din urmă; în orice condiții ar fi trăit, Eminescu ar fi fost sufletește la fel". Dar șapte zile mai tîrziu, Lovinescu nota în Agendă: "regretul de a fi dat în Adevărul răspuns lui Călinescu și scrisoarea trimisă.... Nu trebuia să mă descopăr în chestia Eminescu". Și, totuși, a reluat articolul său în al treilea volum al Memoriilor, ca al doilea capitol al secțiunii Dezbateri literare
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
salonul Kremnitzilor, în care medicul îi cere Mitei să citească poetului nuvela Ein Lebensbild, cu comentarii adînci ale lui Eminescu și altele domestice ale doctorului. Poetul simțise, acum, că dragostea lui pentru Mite murise. Era într-o stare sufletească de regret final cînd, pe stradă, întîlnindu-l pe Caragiale, dramaturgul îl întreabă " De ce ești, măi, așa de sinistru?", la care poetul răspunde eliberat " Am și de ce! M-a apucat miezul nopții ascultînd literatura proastă a unei cucoane" și îl anunță că a
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
Cristian Teodorescu Regret onest că Z. Ornea nu face analiză politică la zi. Martor atent la politicalele de azi, eruditul meu prieten e un atotștiutor al politicii autohtone din zorii României moderne pînă spre zilele noastre. Spre deosebire de editorialiști care una, două fac aluzie
Analizele politice ale lui Z. Ornea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16220_a_17545]
-
precum Dostoievski, Rozanov, Kafka, Proust, Alecsandri, I. L. Caragiale, M. Bulgakov sau L. Ciocârlie, Ion Vartic reușește să contureze imaginea unui autentic temei psihanalitic al scrierilor acestora, perfect compatibil atât cu compensarea spirituală față de trecerea ireversibilă a timpului, cât și cu regretul și/sau resemnarea față de pierderea cvasi-ireparabilă a inocenței copilăriei. Într-o astfel de perspectivă, apare ca îndreptățită invocarea "rupturii" ca leit-motiv al vieții și operei cioraniene (p. 393). Recunoaștem că această interpretare este mai adecvată decât aceea propusă de noi
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
înainte, și te îndeamnă în schimb să scotocești în trecut, cum ai scotoci în molozul unei clădiri dărîmate, căutînd ceva, orice, rămășițele unei lumi pierdute. Pentru supraviețuitorii comunismului, cam aceasta este nostalgia, așa cum o descrie Svetlana Boym. O stare de regret difuz după un trecut morganatic, categoric idilizat, dar imposibil de plasat cu precizie. E nostalgia devenită cuvînt de ocară, pe care îl aruncăm în obrazul celor care spun că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu. Dar e și nostalgia
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]
-
cei atît de numeroși, dacă există cu adevărat - sufocați, chiar anulați de acești suplinitori, de incompetenții care ne-au adus unde sîntem? Oricît ai fi de valoros, nimeni nu te vede dacă nu scoți capul, dacă nu strigi. Așa că, spre regretul meu, se impun unele nuanțe, căci, n-am nici o îndoială, un om valoros se simte răspunzător de soarta comunității sale umane și profesionale, de destinul disciplinei pe care o reprezintă. Oricît ar fi ei de fragili și de scîrbiți de
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
zece romane din literatura română. Sînteți la curent cu acel "top-ten"? Cît de edificatoare vi se par asemenea anchete la care participă exclusiv specialiști (sau pretinși specialiști) în literatură? Vă interesează mai mult părerea lor sau cea a publicului larg? Regret, dar nici această anchetă nu am urmărit-o cu atenție. Oservatorul cultural este publicația unui grup, a unei vîrste și a unui mod de a înțelege literatura. Este dreptul lor să susțină pe cine doresc, pentru asta investesc cei ce
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
cu degetul către guvern. Pe atunci, PDSR-ul afirma că are un guvern din umbră, gata oricînd să vină la putere cu soluții practice față de așa-numita criză de autoritate a guvernelor care s-au succedat după 1996. Constat cu regret că, ajuns la putere dl Năstase reacționează ca și cum s-ar afla în continuare în opoziție sau ca și cum puterea pe care o are nu-l ajută să tragă la răspundere pe cine ar trebui. Se pare însă că dl Năstase, care
Viață de premier by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16344_a_17669]
-
pentru a realiza un sugestiv portret celei care va fi, ulterior, contesă Fusco, subliniind elementele definitorii ale liricii sale, profund marcate de experiența exilului. Studiul Un exil francez la București: Ange Pechméja pune problema dialogului dintre culturi, autorul sesizând, cu regret, neputința noastră, de a nu ne face cunoscute valorile, de a nu ne afirma, pe plan european, propria identitate, chiar atunci când am beneficiat de momente extrem de favorabile: Am avut șansa unui baudelairian cunoscut de Flaubert care a stat la București
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
un corp străin căruia i se cuvin numai insulte. Încît n-am mai putut evita decizia pe care v-o anunț acum. Din acest moment, domnule Director, vă rog să considerați un fapt împlinit despărțirea mea de România liberă. Cu regretul de a fi ajuns aici, vă doresc succes." Cronicarul înregistrează cu tristețe maniera în care România liberă a găsit de cuviință să-l provoace pe Octavian Paler să se despartă de acest ziar. Nu-ți mai place Paler? i-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
Gheorghe Grigurcu * Unele suferințe sînt atît de mari, încît par a include obligativitatea unei recompense. Iată cum se susține viziunea eschatologica! Se poate face oare o distincție clară între singurătatea că aspirație și singurătatea că regret? * Destărat, fiind - culmea! - prea legat de țară prin determinări feudale (ceea ce am numit exilul intern în România). * A bîrfi Parisul, Londra, Romă (după ce le-ai experimentat îndelung) drept medii închise, meschine, plicticoase. N-ar fi mai simplu să vorbim despre
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
cu alți copii, ci cu părinții și bunicii lor. Nu simțeam nevoia să plecăm de acasă. Sărbătoarea ne reunea și ne dădea sentimentul solidarității de sînge. Nu era o petrecere, era, cum o arată cuvîntul, o Sărbătoare. O spun fără regret. Lumea nu stă pe loc. E normal ca azi să nu semene cu ieri. Nu sînt ceea ce se cheamă un nostalgic, ca Alecu Russo. Dar cred, ca fetița din romanul lui Bellow, că trecutul ne aparține, ca și prezentul, și
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
acestui Revelion. De ce n-aș recunoaște, și în noaptea precedentului An Nou, ca și acum, nu m-a încercat deloc spaima că vine sfîrșitul lumii. Probabil că această absență a spaimei de Apocalipsă, pe care pînă la un punct o regret, îmi vine și de la educația primită acasă, dar și din lectura Bibliei. Spre deosebire de mai noile generații care au ore de religie încă din clasele primare sau de tinerii care își afirmă sentimentul religios încercînd să-l impună și altora, după
Neliniști milenariste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16517_a_17842]