1,381 matches
-
metodologia lucrării sunt precizate în cea de-a treia secțiune a introducerii, și sunt dezvoltate în finalul acesteia. Rural sau nu? Satul românesc contemporan este un tărâm al schimbării, al căutării identitare, al experimentării diferitelor modele, fiecare cu istoria sa relaționată în mod specific cu ruralul de la noi. Satul tradițional, cvasiagricol, izolat, ca o lume închisă este modelul care pare a fi dominant în stereotipurile populației. Satul modern, nonagricol i se opune. Modelul colectivist, de inspirație sovietică este și el prezent
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
care structurează și tematica volumului de față. Dincolo de prezentarea satelor în cauză, reprezentante ale celor șase lumi rurale românești, volumul își propune să investigheze reprezentările despre Europa, prin lentila definirii propriului sat de drept european, ca și atitudinile și comportamentele relaționate cu participarea, solidaritatea, spiritul comunitar. Trei mari subiecte se detașează, anticipate în una dintre secțiunile anterioare ale acestei introduceri. Primul vizează structurile sociale ce definesc aceste sate. Agricultura și ocupațiile stau în centrul prezentărilor generale ale fiecăruia dintre cele șase
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
asemenea, diferiții factori interesați pot pune o anumită presiune pe organizație în scopul satisfacerii propriilor nevoi și deziderate. Conceptul guvernanței corporative conține, pe lângă modul cum o organizație este condusă și controlată în vederea atingerii țintelor prestabilite, și sistemul prin care aceasta relaționează cu factorii interesați și cum le protejează acestora interesele. 1.3. Caracteristicile guvernanței Guvernanța corporativă funcționează pe baza unor principii <footnote Manual curs de bază pentru auditul de sistem, BDO Stoy Hayward, Proiect PHARE RO2002/000.586.03.04.13
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
pe cota clientului; locul confruntării îl ia cultivarea relației; asimetria de informație va fi abandonată în favoarea dialogului deschis. În societatea de rețele, marketingul este în principiu digital, nu ține seama de spațiu și timp, este interactiv orientat către dialog, puternic relaționat cu faptele, iar conceperea prestațiilor pe piață este îndreptată în mod direct către clienți. Tehnologia informațională de astăzi oferă posibilități limitate în manipularea datelor. Sistemele multor întreprinderi se limitează la planurile corespunzătoare datelor de obiect și de atribut. Posibilitățile de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
neologismele, cuvintele recent intrate în limbă sau cuvintele specializate excesiv generalizează și dau impresia de artificial. Nu este firesc ca într-un portret să vorbim despre epiderma sau membrele inferioare înalte ale colegului de bancă. Nu este normal să ne relaționăm cu prietenii la discotecă. Chiar dacă ne putem intersecta cu cineva pe drum, bine este să evităm neologismul, câtă vreme avem la dispoziție verbul mult mai concret: a întâlni. Expresivitatea sporește și prin alegerea acelor cuvinte care pot reda fibra lucrurilor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
niveluri: lecții, unități de învățare, lanțuri de lecții, suporturi pedagogice: studii de caz, bibliografii de sprijin, texte de referință, proiecte, cursuri de formare, individualizate sau concepute pentru un public-țintă, conținuturi periferice, adiacente, complementare sau facultative, la care educații se pot relaționa; proceduri și instrumente de evaluare: instrumente de evaluare formativă ce asigură și stimulează progresia în învățare (exerciții, teste, chestionare, activități de reflecție sau întrebări punctuale), instrumente de evaluare sumativă (examinări virtuale, eseuri, portofolii etc.), evaluarea de cunoștințe în linie student
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
încă de suporturile tehnice corespunzătoare. Sesiunea de învățare este deschisă, fiecare intrând în dispozitiv când dispune de timpul necesar. Situația 4. Concretizează cazul acelui dispozitiv de formare ce este permisiv la o flexibilizare maximală, creând posibilitatea cursantului de a se relaționa la cunoaștere și la deținătorul acesteia când vrea și de unde (sau poate) vrea. Studentul își va compune singur programul de învățare, ca o cuprindere de timp și intensitate, va decide singur când și cu cine să intre în relație cu
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
activități controlate către activități ghidate și, mai departe, către activități libere, de la un context la altul, în interiorul clasei și în afara ei. Integrarea Conținuturile suportului curricular se construiesc pe baza cunoștințelor anterioare (în mod progresiv) și îl ajută pe elev să relaționeze conceptele. Dezvoltarea cognitivă Suportul curricular oferă elevului oportunitatea de a învăța să învețe (strategii cognitive, strategii de rezolvare a problemelor, antrenament etc.) și de a deveni conștient de aceste aspecte ale învățării. 7. Participarea Se referă la capacitatea suportului curricular
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prescrisă și impusă prin cadrul organizatoric și de proceduri didactice specifice, și 2. un aspect individual, prin modul în care individul poate dispune de un spațiu de libertate deja existent, se acordează într-un anumit fel la instituția creată, se relaționează într-un anumit mod la instrumentarul didactic pus la dispoziție. Poate că dincolo de diferențierile legate de conținut ar trebui să se vizeze diferențierilor metodice, de construire a unor medieri didactice „pe măsură”, a unui evantai relațional destul de larg și permisiv
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cunoscută, recunoscută și validată ca fiind demnă de urmat. A educa, în condițiile modernității electronice, nu mai înseamnă numai asta: procesul presupune să-i determinăm pe formați să parcurgă, să-și caute și să probeze singuri „calea” lor, să se relaționeze activ și creativ la informațiile ce-i asaltează, să vină cu contribuția lor la bagajul dinamic al cunoașterii. Cea mai bună cale este cea pe care ți-o găsești sau ți-o creezi, la un moment dat, de unul singur
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și structuri ale culturii), ci motivează și dezvoltă puterea elevilor de a percepe noi relații și de a crea noi modele, sisteme și structuri. Un curriculum integrat presupune „construcția unui mediu curricular care va capacita cel mai bine elevii să relaționeze cu sens experiențele lor școlare între ele, cu cele din afara școlii și cu propriile nevoi și interese”1. Cele două dimensiuni majore ale integrării educaționale sunt gradul în care diferite discipline sau conținuturi relaționează unele cu altele și relevanța pentru
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
capacita cel mai bine elevii să relaționeze cu sens experiențele lor școlare între ele, cu cele din afara școlii și cu propriile nevoi și interese”1. Cele două dimensiuni majore ale integrării educaționale sunt gradul în care diferite discipline sau conținuturi relaționează unele cu altele și relevanța pentru structurile mentale ale elevilor. O bună parte a literaturii de specialitate utilizează ca sinonime conceptele de curriculum integrat și curriculum interdisciplinar. H.H. Jacobs (1989, p. 8) definește interdisciplinaritatea ca pe „o viziune asupra cunoașterii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
competențele și talentele; - se adaptează și își ajustează comportamentele față de schimbare. b) Este alfabetizată la standarde înalte: - demonstrează abilitățile fundamentale și satisface standardele de bază ale diferitelor arii disciplinare; - utilizează strategii eficiente și efective de management al informației pentru a relaționa informațiile și experiențele; - aplică/utilizează informațiile și competențele în situații noi; - apreciază varietatea manifestărilor culturale și a modalităților de exprimare artistică. c) Lucrează cu informația: - determină nevoia de informație și apreciază utilitatea acesteia; - identifică, selectează și ierarhizează potențialele surse de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
profesorii, antrenorii, personalul din vânzări, dar și politicienii de succes se presupune că posedă o astfel de inteligență bine dezvoltată. Interpersonalilor le place să organizeze evenimente, să fie liderii informali ai grupului; sunt apreciați de ceilalți pentru modul în care relaționează, în care știu să fie buni ascultători și sfătuitori. Succesul predării va fi asigurat de utilizarea învățării prin cooperare (peer learning), a jocurilor de rol, a brainstormingului, a educației interculturale. 8. Inteligența intrapersonală este capacitatea de a se înțelege pe
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
moralei, a principiilor și datoriilor morale. Starea de imoralitate definește și caracterizează, din punct de vedere psihologic și moral, o persoană imorală, sau mai exact, o persoană perversă, Îndemnată către un mod de a gândi, de a acționa, de a relaționa și de a se comporta imoral, contrar legilor morale, făcându-și chiar din aceasta un scop prin care-și realizează plăcerea. Persoana imorală este o persoană cu un eu slab și cu o conștiință perversă. Etosul acesteia este slab. El
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de identificare În raport cu ceilalți; că tipul expansiv, de factură mitomaniacă, Înclinat către fabulații, instabil și agresiv, proiectat către viitor, atașat de modelul patern; dă tipul regresiv, nesigur, Întors către trecut, de modelul matern, cu tendințe de refugiu, incapabil de a relaționa cu alții sau de a menține o relație Îndelungată. Există o diferență Între patologia psihiatrică și patologia psihomorală? Răspunsul la această Întrebare este foarte important și vom Încerca să-l schițăm. Ne aflăm În fața a două categorii de suferințe, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
testul a fost ulterior îmbogățit cu itemi care operaționalizează o arie largă de experiențe ale copiilor în a căror familie există cel puțin un părinte alcoolic. Scorurile la CAST oferă o imagine asupra atitudinilor, sentimentelor, percepțiilor și experiențelor copiilor/adolescenților relaționate cu comportamentul alcoolic al unuia sau al ambilor părinți (Lease, Yanico, 1995). Mai precis, este vorba despre stresul psihologic, expunerea la violența domestică a copiilor și percepția acestora asupra relației maritale discordante asociate alcoolismului părinților, precum și despre încercările de a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
un stres personal. Cultivând latura spirituală a vieții sale, o persoană poate descoperi modalități mai eficiente de a se integra mai bine în acest univers. Ea poate dezvolta sănătatea sa spirituală într-o varietate de modalități: deschiderea către noi experiențe relaționate cu natura, arta, mișcările fizice sau muzica (Hahn, Payne, 1997). Un studiu realizat în 1972 de Comstock și Partridge a investigat ratele de mortalitate în rândul populației din Maryland între anii 1960 și 1964, fiind chestionate 55.000 de persoane
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cum ar fi un salariu și beneficii adecvate), cât și satisfacții intrinseci (cum ar fi interacțiuni sociale pozitive și oportunitatea de a fi creativ în munca lor). Oamenii trebuie încurajați să ia în considerare faptul că activitățile lor sunt puternic relaționate cu starea lor viitoare de sănătate. Conceptul de sănătate include implicit o dimensiune temporală. Bunăstarea sau starea sănătății din prezent trebuie corelată cu planurile de viitor. O persoană infectată cu HIV se poate simți bine azi, dar nu se poate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sunt mai predispuși la îmbolnăvire comparativ cu alții, în condițiile în care toți sunt supuși acelorași germeni sau stresori. Aceasta se datorează în parte diferențelor de personalitate, tipurilor diferențiate de suport social de care beneficiază fiecare dintre ei, credințelor diferite relaționate cu sănătatea și comportamentelor „sănătoase” pe care le adoptă fiecare dintre ei (fumat, consum de alcool, alimentație, exerciții fizice etc.). Factorii psihosociali pot acționa izolați sau combinați și pot exercita diferite efecte în etapele vieții (Committee on Future, 2001). Pot
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fizice etc.). Factorii psihosociali pot acționa izolați sau combinați și pot exercita diferite efecte în etapele vieții (Committee on Future, 2001). Pot fi luate în considerare trei căi de interrelaționare. În primul rând, factorii psihosociali pot determina adoptarea unor comportamente relaționate cu sănătatea, cum ar fi fumatul, alimentația defectuoasă, consumul de alcool sau activitatea fizică neadecvată care, la rândul lor, pot influența riscul de îmbolnăvire. În al doilea rând, factorii psihosociali pot cauza în mod direct schimbări funcționale și/sau structurale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
adulți și la vârstnici. Un studiu realizat în rândul femeilor cu artrită reumatoidă a stabilit că pe măsură ce suportul social crește în cantitate, nivelul bunăstării psihologice a individului crește. Cohen și colegii săi (2000) au descoperit că diverse legături sociale sunt relaționate cu scăderea ratelor banalelor infecții respiratorii. A fost, de asemenea, demonstrat modul în care calitatea relațiilor sociale afectează sănătatea. De exemplu, un studiu realizat de Spiegel în 1989, în rândul femeilor cu cancer de sân cu metastaze, a concluzionat că
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu cei ce nu aveau un astfel de confident (Dolbier, Steinhardt, 2000). Abordate împreună, cercetările au relevat rezultate ce ilustrează că atât cantitatea, cât și calitatea suportului social sunt aspecte importante ce trebuie luate în considerare atunci când suportul social este relaționat cu sănătatea. Specificitate/globalitate în măsurarea suportului social. Specificitatea indică măsura în care instrumentele suportului social evaluează o structură specifică (familia, prietenii etc.) sau o funcție specifică (informațională, emoțională, materială etc.) a suportului social. Cohen și Wills (1985) au evidențiat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
social. Specificitatea indică măsura în care instrumentele suportului social evaluează o structură specifică (familia, prietenii etc.) sau o funcție specifică (informațională, emoțională, materială etc.) a suportului social. Cohen și Wills (1985) au evidențiat faptul că resursele suportului social specific sunt relaționate cu nevoile impuse de evenimente stresante particulare (Dolbier, Steinhardt, 2000). De exemplu, L.C. Joyce (1998) a arătat că adaptarea la cancer este relaționată cu funcțiile specifice ale suportului social experimentat în diferite faze de evoluție a bolii (suportul informațional satisface
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
etc.) a suportului social. Cohen și Wills (1985) au evidențiat faptul că resursele suportului social specific sunt relaționate cu nevoile impuse de evenimente stresante particulare (Dolbier, Steinhardt, 2000). De exemplu, L.C. Joyce (1998) a arătat că adaptarea la cancer este relaționată cu funcțiile specifice ale suportului social experimentat în diferite faze de evoluție a bolii (suportul informațional satisface cerințele din faza de diagnostic a bolii etc.) (Dolbier, Steinhardt, 2000). Globalitatea măsurării suportului social reflectă o combinație de itemi ce privește structura
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]