446 matches
-
îi povestise cum aflase în acel moment știrea extraordinară a nașterii unui fiu al său cu prințesa Maria Cuza, văduva moștenitorului lui Alex. Ioan Cuza. După o întâlnire cu dânsa la București, nu mai avusese cu dânsa nici un fel de relațiuni împreună, nu fusese prevenit de consecințele acelui fapt și iată deodată că i se anunță această paternitate! Nu o credea și venise să roage pe Costache să se ducă imediat la Ruginoasa, să constate lucrul și să-i spună impresia
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lui nu era din cele mai austere. Dar mă înșel zicând că nimic nu se schimbase în viața noastră, căci două prietene, pe încrederea și afecțiunea cărora credeam că ne putem rezima, se depărtară ostentativ de noi și rupseră orice relațiuni nu numai cu fratele învinuit, dar cu mama și chiar cu mine, care nu mai eram în casa Brătianu. D-na Irina Câmpineanu 283, văduva lui Ion Câmpineanu, legată așa de intim de noi toți, încât lângă dânsa, în zilele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
țului Carol, că fusese în străinătate să-l vadă. N-avea probe ma teriale, dar [avea] indicații destul de sigure. Ni se părea ciudat că în acest timp ne evita, trecea prin București fără să vină la mine să mă vadă, relațiunile deveniseră rare. Când, deodată, sosi principele Carol, comitetul partidului fu convocat, George sosi de la Iași, se duse direct la Marinescu, unul din agenții devotați ai regelui, și în urmă numai la unchiul și șeful său. Acesta, informat, îi spuse curat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și George I. Brătianu și dându-se continuatorul celor doi mari oameni de stat, pe care îl urmează întreg Partidul Național Liberal. De atunci nu l-am mai întâlnit și, la toate propunerile făcute de Lascăr Catargi pentru a relua relațiunile cu familia lui, am spus că voi urma exact atitudinea fratelui meu Dinu și nu voi face pace separată, cu atât mai mult că, înainte de ruptura cu Vintilă, ei au încetat să vină la mine. atentatul lui jalea în contra lui
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
clima plăcută, florile din grădină, totul era încântător. Eliza, foarte amabilă. Nu voiam însă nici să mă aștepte prea mult cei de la Predeal, nici să văd coborându se barometrul amabilității stăpânei casei și, cu toate protestările ei, pornii peste munți. Relațiunile nu fuseseră niciodată atât de cordiale. În toamnă, după ce părăsii Valea Prahovei, înainte de a mă stabili la începutul lui octombrie în oraș, scrisei Elizei, care se afla la Cumpăna, dorința mea de a petrece vreo zece zile la Florica. Neprimind
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
manuscris. ) lui, adică ridicarea la [gradul de] general de divizie și încredințarea postului de ministru de război. În Ajunul Crăciunului, a venit la dânsul Goga, propunându-i portofoliul Comunicațiilor în cabinetul ce avea să formeze cu ajutorul țărăniștilor. La observația că relațiunile lui cu regele nu justificau o astfel de alegere, i se răspunse că se va împăca cu regele după depunerea jurământului. Refuz categoric. „Atunci cere-i o audiență“. „N-am nici un cuvânt, de dorește să mă vadă să mă cheme
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
meu ci niște soldați de plumb înșirându-i pe podele și pregătind o strașnică bătălie între nemți și ruși, deodată ușa se deschide cu zgomot și năprasnic se înfățoșază soții Alecu și Smaranda Lazu, cu care părintele meu era în relațiuni de prietenie. Dânșii erau numarați între așa-numiții aristocrați ai județului nostru și, după datina veche, făceau vizite de Paști. Doamna Lazu, gătită ca de sărbători, avea o rochie de matasă a cărei foșnet îmi gâdila auzul și a cărei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
scrie Nicolae Hurmuzaki - dorește, fiindcă au sfârșit angajamentul care l-au avut aice, să meargă la Brașov, însă neavând pe nimeni cunoscut în părțile acele, m-au rugat foarte, cunoscându-vă, să vă rog ca să aveți bunăvoința a-i da relațiuni [...] spre a putea susține, cu trupa D-sale”, spectacole, timp de 3 sau 4 luni. „Trupa este prea bună, încât pe noi ne-au încântat și cred că și D-voastră veți avea mare mulțămire”. De asemenea și Gheorghe Hurmuzaki
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
și ocupațiuni străine, incendii, molime, Iașul atinge, pe la mijlocul secolului trecut, o strălucire care în circumstanță poate fi privită ca o adevărată minune. Încă pe la 1785, abatele conte d'Hauterive, fost secretar al prințului Alexandru Mavrocordat și care a lăsat multe relațiuni interesante, deși destul de aspre uneori, despre Iași și despre Moldova, spunea în memoriile sale: Înfrumusețindu-se prin stabilirea în el a atâtor boieri (care la acea epocă își părăsiseră locuințele de țară), Iașul se umple tot mai mult de negustorime și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
alți câțiva. Nu știu să-l fi văzut vreodată pe maestru mai strălucit de vervă și de spirit ca în seara aceea. E adevărat că marea deosebire de vârstă dintre noi și alte împrejurări diferite au făcut să n-am relațiuni prea strânse cu el, și în felul acesta să nu pot caracteriza aceste lucruri prin vre-o apropiere comparativă. Dar pe cât am aflat și știu, verva aceasta scânteetoare și mai ales darul de a povesti făceau parte integrantă din personalitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Mai e oare nevoie? Cred că cei care mă citesc au impresia că le vorbește un om căzut din lună... Anecdota primează Eu n-am fost contimporanul Junimii; adică n-am avut și n-am putut avea nici un fel de relațiuni cu această veche asociațiune. Când ochii mei s-au deschis, cu agera curiozitate a tinereței, la lucrurile înconjurătoare, Junimea trăise. Maiorescu, Negruzzi și cei mai principali dintre reprezentanții ei nu se mai găseau la Iași; Alecsandri, Eminescu, Creangă se stinseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
activitatea, spiritul ei, nu știu nimic. Nimic mai mult decât ce am putut citi, la fel cu toată lumea, în "Amintirile..." lui Panu și ale lui Iacob Negruzzi, sau în prețioasa colecție de documente a d-lui Torouțiu sau în numeroasele relațiuni, note și evocări risipite câte puțin pretutindeni, de vreo treizeci și mai bine de ani, sau din puținul ce am putut afla din povestirile orale, adeseori îndoielnice, ale celor care au trăit în mediul Junimii. În cartea sa "Către Noua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Paul Zarifopol l-am cunoscut în timpul în care-mi pregăteam licența la Iași. Eram de o seamă; tineri, firește, adică optimiști, entuziaști, visători. Disciplinele noastre erau diferite; eu făceam dreptul, el literele. N-aș putea deci invoca între noi acele relațiuni de la suflet la suflet pe care le stabilește camaraderia de studii și care de multe ori sunt începuturi de prietenie durabilă, dacă nu indestructibilă. Dar o împrejurare ne-a apropiat pentru un timp și ne-a făcut prieteni. De mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Îl Înștiințase pe polițai referitor la această problemă de stat, cu adresa nr.2840: „Convențiunea cu Rusia, relativă la trecerea armatei rusesci prin România este votată de Cameră (a deputaților, n.n.) și astăzi va fi votată și de Senat. Astfel, relațiunea noastră cu Armata Rusască devine oficială și D-vs aveți a le da tot concursul pentru aprovisionare, transporturi și locuință ca să nu sufere de nimic (subl.ns.)”. Din păcate, grija autorităților noastre pentru mujicimea moscălească ce ne călcase pământul nu fusese
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Înțeleagă care era În fapt realitatea afirmând că „din nefericire, șovinismul ungurilor se manifestă prin persecuțiunea românilor de sub dominația lor; și cei din regat nu pot rămâne nepăsători În fața acestui fapt. Este necesar ca ungurii să-și schimbe atitudinea, căci relațiuni bune Între români și ei ar fi o stavilă reală În contra puternicei atracțiuni ce Împinge slavii de la nord spre Marea Mediterană. Șovinismul unguresc ar putea deveni o nenorocire imensă pentru centrul și orientul Europei”. În aceeași ordine de idei, Carp a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ieșit de sub teascuri în 1916, la Buenos Aires. Certe sunt numeroase altele, tot în spaniolă. Versiunile românești sunt izbitor de inegale, fiind datorate probabil mai multor condeieri, unii buni, alții stângaci. La edituri bucureștene i s-au mai tipărit câteva cuprinzătoare relațiuni de voiaj: Corrida (1930), Peisagii iberice (1930), Icoane dunărene (1933), Abisinia (1935; tradusă în spaniolă: Viaje a través de la Etiopia de hoy, 1936), Spania de azi (1936), Sub soarele Africei răsăritene (1936), Nopți barceloneze (1937), Argentina (1938). „Cel mai fecund
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
Informațiuni cunoscute cu mult mai târziu au spus că ceea ce s-a petrecut la Ploiești în ziua de 8 august trebuia să izbucnească deodată în mai multe bucureștiul în 1871 67 20. Documentele citate de Constantin Bacalbașa sunt reproduse după: „Relațiuni asupra evenimentelor petrecute la Ploiești în ziua de 8 august curent“, TRC., an. VIII, nr. 845, 13/25 au gust 1870, p. 1. orașe din Moldova și Muntenia, însă ploieștenii, nerăbdători sau având ambițiunea de a fi început ei cei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
adesea a cui e vina? A mea care nu am cunoscut caracterul poporului, sau a lui care nu voiește să se lase guvernat sau nu știe să se guverneze? Prin numeroasele mele călătorii în ambele Principate și prin diversele mele relațiuni cu toate clasele societății, am dobândit convingerea că aceste imputări nu trebuiesc adresate nici poporului în general, nici mie personal, ci mai ales acelora cari, născuți chiar în Principate, au pus mâna pe guvernul lor. Acești oameni cari, uitând situațiunea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al egalității. XII Presa va apăra naționalitatea și autocefalia bisericii noastre contra în cercărilor d-a o subordona supremației patriarhului de la Constantinopole. Ea va cere îmbunătățirea pozițiunii materiale și morale a clerului mirean. XIII Presa va stărui pentru conservarea bunelor relațiuni cu Înalta Poartă, pe baza tratatelor noastre. Ea va denunța ingerința ce se simte în afacerile noastre din partea Prusiei. Noi datorim tuturor puterilor o egală considerațiune și, spre a proba respectul nostru pentru toate deopotrivă, nu putem tolera în România
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Brătianu, dar și de câțiva membri ai partidului vernescan. Foarte semnificativ este programul care nu trebuie să pierdem din vedere - a fost făcut acum 51 de ani. Iată spicuiri din acest program: „Românii nu trebuie să înceteze de a urmări relațiunile de ginte și marea idee a solidarității gintei latine, care, atunci când va ajunge să fie o realitate, va forma garanția cea mai puternică a existenței noastre naționale. Dacă vreodată revizuirea Constituției va fi în cestiune, vom lupta ca modificările ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
proteguirea contra invaziunilor și încălcărilor economice străine, care au ajuns în unele părți ale țării a pune în pericol chiar naționalitatea. Programul este foarte naționalist și protecționist. Programul termină spunând: „Angajamentul Statului ca mare consumator a nu se pune în relațiuni decât cu românii, cu producerile naționale și cu mijloacele naționale pentru tot ce privește trebuințele lui.“60 anul 1876 301 60. „Programa «Societății Unirea Democratică Român㻓, ROM., an. XX, 24, 25, 26 mai 1876, p. 453. Societatea Unirea Democratică Română
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
face guvernul otoman în regimul său interior prin charta-i constituțională, aceasta nu poate absorbi individualitatea noastră po litică asigurată prin capitulațiunile noastre și prin tratatele europene. Charta acordată de M.S. Sultanul supușilor săi nu poate dar s-atingă întru nimic relațiunile stabilite prin aceste acte internaționale. Afirmarea Excelenței-sale Safvet-pașa că România e una din provinciile pri vilegiate ale Imperiului e, dar, de natură a da cea mai gravă atingere drepturilor noastre seculare. 328 bucureștii de altădată să recunoască nedreptatea acuzațiunilor ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a se respecta drepturile politice ale statului român astfel cum rezultă din legile interioare și tratatele existente, precum și a menține și a apăra integritatea actuală a României [subl. C. Bacalbașa]. Art. III. Toate detaliurile relative la trecerea trupelor ruse, la relațiunile lor cu autoritățile locale, precum și toate învoielile care ar trebui să fie luate pentru acest sfârșit, vor fi consemnate într-o convențiune specială, care va fi încheiată de delegații ambelor guverne și ratificată în același timp ca și cea de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
România. Negocierile, firește, urmau 340 bucureștii de altădată 35. ROM., an. XXI, 17 aprilie 1877. Am verificat textul cu MOF., nr. 91, 22 aprilie/ 4 mai 1877, pp. 2671-2672. mai de mult. Și totuși guvernul a invocat, pentru ca să motiveze ruperea relațiunilor cu Turcia, oarecare violare de bastimente particulare în portul Bechet, fapt petrecut în urma încheierii acestei Convențiuni.36 De fapt România era aliata Rusiei încă din 1876, după vizita lui Ion Brătianu la Livadia. În ziua de 11 aprilie, în clipa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
după Unire, încetățeniți prin fraudă. - Străini: (evrei cu pașaport Nansen sau ale statelor europene și americane). Între toate aceste categorii existau legături de afaceri și chiar de rudenie din cele mai strânse. Cele mai multe întreprinderi evreeești se găseau astfel legate prin relațiuni ori zontale și verticale interne și internaționale, într’un sistem economic de o rară putere de coeziune, stăpân pe informații, gata a profita de conjuncturi și în strânse relații cu piața europeană și mondială. Evreii își întindeau astfel stăpânirea pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]