10,972 matches
-
parte. Vândut. Nu totul este spus direct, dar nici nu era cazul, căci noi toți am trăit acea lume, o știm, o resimțim mereu, iar „dincolo de amintiri” mai stăruie un gust de dezamăgire, de amăreală, chiar de dezgust. Cartea ne relevă totuși cum se produce respingerea, avortul, nerecunoștința regimului, antisemitismul. Puternice, deosebit de concludente, sunt paginile care descriu anchetarea autorului la Securitate. Sunt fapte care te fac să înțelegi mai bine, că un popor întreg, dar poate mai mult un evreu, trebuia
O CARTE BUNĂ: „MAIMUŢELE DINCOLO DE AMINTIRI” DE IVAN LUNGU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_o_carte_buna_maim_roni_caciularu_1357884528.html [Corola-blog/BlogPost/343476_a_344805]
-
nu cere, ia ce-apucă, Își ignoră fericirea. Când el simte că-i pe ducă, Își așteaptă nemurirea. Cel ce intră în repaus Gândurile-ș dispersează, Iese din al lumii haos, Cugetă și meditează. Reușind ca să pătrundă În lăuntrul ființei sale, Relevând Divina-i undă, Paradisul vede-n cale. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: CUGETARE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2060, Anul VI, 21 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CUGETARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1471776670.html [Corola-blog/BlogPost/379149_a_380478]
-
generații. Acestea , beneficiind și de aportul mediei electronice, crează punți cu românii din alte zone, contribuind la menținerea vie a limbii naționale, inclusiv prin aportul nemijlocit al României. Cu același prilej, Prea Sfinția Să Siluan , episcopul românilor din Ungaria a relevat dimensiunea profundă a spiritualității crestin-ortodoxe, aflată în plin proces de revigorare pe acele meleaguri. Afirmațiile au fost întărite de vizită la impunătoarea biserică Sân’ Nicoară, o mândrie a românilor din Gyula și la muzeul bisericesc al orașului. Călătoria spre Apus
CĂLĂTORIE LA ROMÂNII DIN UNGARIA ŞI AUSTRIA by http://uzp.org.ro/calatorie-la-romanii-din-ungaria-si-austria/ [Corola-blog/BlogPost/92356_a_93648]
-
urbei miniere Anina din Dacia Caraș-Severineană În macrostructurarea paginilor monografice ale lucrării semnate de Cristian-Liviu Mosoroceanu și Alin Muntean, Anina - geografie și istorie (Timișoara, Editura Eubeea, ISBN 978-973-673-321-5, 2015; pagini B-5: 362), după cum ni se grăiește chiar din titlu, se relevă „binomul geografie - cronologie“, în prima parte / secțiune, cu Geografia Aninei, în cinci cuprinzătoare capitole - 1. Așezare geografică; 2. Solul și subsolul (cu subcapitolele: 2.1. Peștera Bohui și 2.2. Peștera Ponor-Plopa); 3. Clima (cu subcapitolele: 3.1. Fenomene meteo-climatice
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495776967.html [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
serie importantă a culturii universale, aceea dedicată marelui univers cervantin, constituindu-se într-o meritorie contribuție românească la îmbogățirea acestuia cu o lucrare de profunzime și substanță și, nu în ultimul rând, de o mare limpezime a ideilor, așa precum relevă profesorul Andrei Ionescu în susținerea sa: „Cartea doamnei Andreea Olaru Cervatiuc ne îndeamnă irezistibil, cu forța inteligenței ce merge drept la țintă, să ne îmbogățim necontenit prin implicarea în dezbaterea miturilor lumii, care ne înlesnește totodată descoperirea propriei noastre dimensiuni
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 by http://confluente.ro/Leon_istrate_o_contributie_romaneasc_leon_istrate_1345941713.html [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
acestui puternic stat medieval din estul Europei. Fără îndoială, titlul revistei, „Bogdania”, este un nume în premieră absolută, foarte original, căci nu a mai existat vreo altă revistă sau ziar în România care să se numească astfel. Numele noii reviste relevează, printre altele, faptul că este o publicație care amintește că Bogdania (Moldova) ne-a făcut cadou pe cei mai mari oameni de cultură români: Cantemir, Ciprian, Porumbescu, Enescu, Alecsandri, Eminescu, Creangă, Sadoveanu, Iorga și pe mulți alții, originea numelui însăși
REVISTA BOGDANIA DIN FOCŞANI, LA ÎNCEPUT DE DRUM. de IONEL MARIN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Revista_bogdania_din_focsan_ionel_marin_1360668138.html [Corola-blog/BlogPost/343694_a_345023]
-
în acord cu ceea ce teoretic adnota el însuși în Poetica non-imanenței (Ed. Palimpsest, București, 2009) i se confesează Mirelei-Ioana Borchin:„Toată opera mea e un zbucium, în care se mișcă avataruri, amintiri, uitare, suferințe samsarice, aspirații nirvanice...” (p. 480). Ideea, relevată de autoarea volumului și de poet, trimite tocmai la o astfel de epistemologie romanțată. Eugen Dorcescu, doctor în Filologie, poet elevat, cu preocupări teoretice remarcabile (Metafora poetică, Ed. Cartea Românească, București, 1975 ș.a.) are informații redutabile, care acoperă arii culturale
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
viziunea lui, în care se unifică marile perspective epistemice, „Spiritul și Materia sunt identice, separarea lor, non-echivalența lor, dă naștere stării de spirit numită Samsara”, afirmată de la filosofiile hinduse ale Vedantei la Jainism și Buddhism. Dintru aceste începuturi orientale se relevă cele trei mari adevăruri: 1. Sufletul omului este nemuritor, iar viitorul lui este un viitor ale cărui dezvoltare și măreție sunt nemărginite; 2 Principiul dătător de viață trăiește înlăuntrul nostru și în afara noastră, e nemuritor și veșnic binefăcător, el nu
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
și se-ascunde - / Și totuși, fără caznă, mă regăsesc oriunde” (p. 465). Treapta a II-a - Visul celtic (Visul nirvanic, am adăuga noi); aici se naște ființa Poetului, cu intersectări de anamneze, se situează în aspațial și atemporal și se relevă sub aura misterului: „... în care-ncerc, de veacuri, să pătrund./ De veacuri, luna picură pe prund/ și Râul se destramă în pustiu,/ ca o spirală-n vid, ca un crochiu./ Crochiuri suntem. Singuri, înotând/ într-un ocean de beznă, larg
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
numele poetului Eugen Dorcescu de către Mirela-Ioana Borchin fără a conchide, iarăși heideggerian, că „ființa este ființa devenirii și de aceea este dincolo de devenire (...) Ea este ea însăși la nesfârșit și se epuizează în a fi asta”, tocmai ceea ce Eugen Dorcescu relevă excelent și original în poezie. Selecția de poezii și eseul hermeneutic (excurs abil în denotarea și decodarea existenței reflectate în cod și conotativ), realizate de Mirela-Ioana Borchin în acest volum, nu știu dacă sunt un unicat la noi, dar sigur
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
să trăiască Doina și toți frații din România 182. Vizita corului Doina la Oravița a însemnat o nouă izbândă artistică și un important pas în realizarea scopului pe care Paulian îl urmărea prin concertele organizate în Banat. Acest lucru îl relevă și cronicarul ziarului Drapelul. Fraților, primiți mulțumirile noastre pentru elevarea sufletească ce neați adus. Ați venit la noi să ne încurajați și să de îndreptați pașii pe drumul ce duce spre o soartă mai bună( ... ). Dragostea și abnegația voastră au
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384510455.html [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
fără soare dar pline de speranță. Cu fiecare pagină parcursă ne pierdem în emoții pe care le intuim cu bucuria frumosului trezind sensibilități acolo unde nici nu ne așteptăm. Răscoala florilor ce se ridică după tăceri profunde și inocente, ne relevă o sensibilitate pudică, soră a albului zăpezilor de pe vârfurilegreu de atins. Învelită cu lumina din care sufletul poetei este zămislit, Carmen se lasă greu de pătrunsă de parcă am dori să desenăm după natură petele din soare. Poemele doamnei Popescu, sfârșite
ÎNTRE TINE ŞI MINE, EL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1430945232.html [Corola-blog/BlogPost/344055_a_345384]
-
târziu, mă rup cu greu din lectură dar somnul așteptat nu-și găsește spațiul, aducându-mi sub pleoape un tremur de ore strivite cu teamă, care-și lasă uneori semnul la colțul ochiului. Teama de frumos, dragul de visare, îmi relevă lutul și timpul cu care poeta creează strălucirile color ale acelui fortuna labilis, desenând cu mână sigură semnele de întrebare la răscrucea dintre ce a fost și ce-ar fi dacă... Din poemul: Timpul, vântul... " aș cita: "Timpul roade destinul
ÎNTRE TINE ŞI MINE, EL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1430945232.html [Corola-blog/BlogPost/344055_a_345384]
-
centrului sentimentelor, astfel încât retragerea în propriul teatru de vise își găsește justificarea pe deplin. Carmen Popescu ne face să intuim o oarecare teamă de a străpunge coaja adevărurilor irevocabile invocând tema oglinzii, direct sau aluziv. Lucirile oglinzii mișcate copilărește ne relevă adevărul asemenea viziunii Gorgonei în scutul lui Perseu {Bântuie-n oglindă). Sinceritatea inimii doamnei Popescu , ca în simbolismul creștin (speculum sine macula) o descoperim cu uimire în poemul "Lacăte pe suflet ". Îmi este greu să nu remarc cuvinte cu har
ÎNTRE TINE ŞI MINE, EL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1430945232.html [Corola-blog/BlogPost/344055_a_345384]
-
17 iunie 2015 Toate Articolele Autorului *Carte veche românească din Fondul Cerneți de la Mehedinți de la Muzeul Regiunii Porților de Fier Varvară Magdalena Măneanu Cercetarea fondului de carte de cult, românească veche, aflat azi în grija Episcopiei Severinului și Strehaiei a relevat faptul că acesta nu cuprinde nici un exemplar din tipăriturile de cult, vechi, utilizate în actualele parohii din Simian, Parohia Cerneți, care includ și Bisericile fostului târg și oraș Cerneți reședința de județ până în 1841. Considerat de către unii cercetători ‘’cel mai
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1434535149.html [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
putut stabili că Bisericii Adormirea Maicii Domnului(Piatră Albă) au aparținut în jur de zece cărți cu anul de aparaiție între 1760-1856, tipărite cele mai multe la Râmnic, București și una la Blaj( vezi (anexă 2). Cercetarea acestui fond de carte a relevat faptul că că unele exemplare erau utilizate la săvărțirea cultului la mai multe biserici, ele fiind temporar împrumutate de la o biserică la alta.( vezi anexă 3C). Cărțile de cult din Fondul Cerneți ( vezi tabelul de mai jos) vechi, care nu
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1434535149.html [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
o familie protestant-luterană, educat în spiritul unei ordini lucide și al imperativului categoric al datoriei, și care, desigur, venise încă din copilărie în contact cu geniile muzicale ale poporului meu. Cât de imensă este varietatea spăiritualității europene, mi s-a relevat mie, saxonului transilvănean, pentru prima oară cunoscând interprtarea fenomenului „cultură“ a românilor latini. Cu alta cuvinte: Faptul că limbajul spiritual al continentului nostru este enorm de felurit, de la Grecia antică până astăzi, l-am intuit pentru prima dată în viață
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1437970302.html [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
prin floarea iubirii, apoi am gustat semințele rodului nenăscut al glasului pământului pentru a primi făclia Domnului - fărâmă din Făclia Lui care împlinește pământului bucuria verticalității. Rămân mereu sub umbrela întrebărilor și mă supun lor până când din textura fină se relevă culorile anotimpului răspunsurilor. În primul pas sunt temătoare. Le las ca pe ploaia de lumină albă să-mi învelească interiorul pentru a știi, a cunoaște miracolul esențelor existenței. Îmi place să păstrez brațele de o parte și de alta a
FĂRÂME DE PAŞI (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farame_de_pasi_fragment_anne_marie_bejliu_1391192991.html [Corola-blog/BlogPost/363735_a_365064]
-
împlinit prin constituirea unei instituții de cultură cum este Liga Scriitorilor din România și potențialul acesteia de a capacita și susține relații de promovare culturală reciprocă (așa cum este fructuoasa colaborare cu Asociația Română pentru Patrimoniu), dar mai ales ne este relevată în această carte gândirea, concepțiile despre viață, literatură și artă ale unui scriitor și promotor cultural reprezentativ pentru cultura română contemporană. Extrem de condensat, volumul ,, Cu inima în palmă” cuprinde în doar 40 de pagini o prezentare esențială a demersului literar
AL.FLORIN ŢENE CU INIMA ÎN PALMĂ , CRONICĂ DE PETRE BIRĂU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_cu_inima_in_palma_cronica_de_petre_birau.html [Corola-blog/BlogPost/358969_a_360298]
-
renunțat, dar așa cum am specificat istoria nu acceptă termenul ,,dacă”, iar Liga Scriitorilor din România există și are o istorie datorită lui Dumnezeu care a trasat un destin literar și unui scriitor care și l-a asumat. Un important aspect relevat de cartea ,, Cu inima în palmă” îl reprezintă concepțiile literare și percepția asupra scopului vieții, formulate de scriitorul Al Florin Țene în exprimări aparent simple, dar care cuprind adevăratele comori de cuget înțelept, disimulate în spiritualitatea autorului. Voi reda aici
AL.FLORIN ŢENE CU INIMA ÎN PALMĂ , CRONICĂ DE PETRE BIRĂU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_cu_inima_in_palma_cronica_de_petre_birau.html [Corola-blog/BlogPost/358969_a_360298]
-
și scapără scântei ale veșniciei. Tot prin cuvânt poetul își croiește un destin aparte care îi conferă unicitate. Căci mai presus de toate, îl definește puterea cuvântului. Îmbrăcat în straiele smereniei și devotamentului, poetul cutreieră potecile luminate de Cuvântul Domnului, relevând frumusețile care-i cuceresc privirea și inima. În calea sa licărește iubirea și nădejdea, din care se hrănește însetat de absolut. Se înalță spre bolta iubirii , iar acolo se cufundă în limpezimea celui mai distins sentiment. Adăpost îi sunt stelele
TRAIAN VASILCĂU, CĂLĂTORUL NEMĂRGINIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1430287973.html [Corola-blog/BlogPost/348946_a_350275]
-
necontestat. Devotament solemn, înger care își răsfrânge aripile prin iubire, tratament care vindecă și aduce nemurirea, toate se îmbină armonios în cuvântul lui Traian Vasilcău, zidind priveliști de un lirism fără margini. „Sfeșnic în rugăciune” este măiestria prin care se relevă piatra de temelie a edificiului spiritual- credința. Este înlănțuirea de imagini care curg în valea eternității, dar și expresia iubirii supreme. Prin Cuvânt, poetul clădește o cetate a veșniciei, lăsând să plouă cu raze de credință care să ne dezmierde
TRAIAN VASILCĂU, CĂLĂTORUL NEMĂRGINIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1430287973.html [Corola-blog/BlogPost/348946_a_350275]
-
această carte nu este nici complezență, nici marketing. Așa cum știu foarte bine că traducerea frazei criticului Ion Rotaru, este cât se poate de corectă având în vedere cele foarte multe masterate și docrorate în științele comunicării pe care le voi releva pe parcurs: “O scriitoare adevărată, una născută nu făcută ( ... ) de care cu siguranță ne ocupăm, un autor de prim rang al cărei destin literar merită să fie atent urmărit și urmat ... ” Cunoscând relativ bine pe acest critic, l-aș putea
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409825991.html [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
contradictorii ale personalității sale - de altfel termenul de contur contradictoriu există în chiar unul din aforismele sale - nu au nimic de-a face cu vreo zgîrietură ci dimpotrivă, ne fac să-l îndrăgim pe Cioran. Sper că am reușit să relev în cartea mea că tocmai acele trăsături ale firii sau comportamentului său, care-mi pricinuiau uneori mici supărări, făceau parte din persoana lui, din felul lui de a se face iubit. La sfîrșitul volumului îi faceți lui Cioran un reproș
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
o invitație viitoare la Cluj pentru o expoziție cu Veneția și cu noul meu stil, simbioza între figurativ și abstract. Veneția în apusul soarelui Îmi place și această lucrare intitulată Grădina acvatică, între abstract și vegetal. Tabloul așezat pe orizontală relevă un păun, iar pe verticală, o grădină acvatică. Acestea sunt naturile mele statice din tinerețe. Alte tablouri înfățișează luminișuri de pădure, atât vara cât și iarna, lacuri cu luciri argintoase, dealuri domoale cu turnuri de biserici, iar în fundal, un
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Paula Tudor: ”Îmi place să construiesc, să zidesc, să simt” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105625_a_106917]