38,153 matches
-
strîmtorare în vorbirea despre cele sfinte dar, totuși, rupînd cadența ajunărilor și-a dezlegărilor la dulce, de religie se poate discuta și cu (sau de) poftă. Că-i așa o arată un studiu recent al Ancăi Manolescu, Europa și întîlnirea religiilor, apărut la Polirom, cu un cuvînt însoțitor semnat de Andrei Pleșu. Un eseu elegant, fără crispări și obtuzități calp-savante, lucrat cu un soi de envie care mai că-ți face-n ciudă. Citindu-l, îți spui că la fel or
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
un colț măcar, pe-o alta, mai veche cu trei ani, ,Locul călătorului". Simbolica spațiului în Răsăritul creștin, ce a primit, în 2003, premiul pentru debut al României literare (pentru care pricină autoarea strecoară, în prefața de la Europa și întîlnirea religiilor, niște mulțumiri tîrzii, dar nu mai puțin plăcute...). Ceea ce ,croșetează" Anca Manolescu dintr-o bibliografie exhaustivă și din întrebări puse cînd trebuie aduce a macrameu cu medalioane. Din plasa cu fir strașnic și cu ochiuri rare ies în față Nicolaus
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
Zidurile cetăților devin poroase, prin ele circulă zvonuri și doctrine al căror joc dezinhibat îl aruncă pe individ într-o mreajă făcută din independență și instabilitate. Peste ea, ca un soi de clei, a prins, destule secole, creștinismul. Numai că religiile resimt, și ele, schimbările de loc. În partea noastră de lume veche au venit, treptat, comunități musulmane, iar duhurile Răsăritului european au început să jinduiască și la dulceața aromată din Orient. E starea de lucruri de la care pleacă, sperînd să
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
comunități musulmane, iar duhurile Răsăritului european au început să jinduiască și la dulceața aromată din Orient. E starea de lucruri de la care pleacă, sperînd să-i dea de cap, Anca Manolescu. Într-o societate așchiată, din ce în ce mai suplă și mai adaptabilă, religia rămîne, pînă la urmă, o problemă de gust. Dacă se întîmplă să fii un intelectual, cauți să știi cît mai multe despre fiecare credință dintr-o pornire mai degrabă documentară și testezi vreuna par plaisir. Cînd, însă, ai chef să
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
nu ți le refuză. Doar că ecoul lor este puțin altul într-un spațiu fără boltă, în care ne dăm de-a dura pe o dreaptă pînă alunecăm în vreo fantă. E, altfel spus, o lume funcțională, în care și religiile trebuie să știe o socoteală. Ele, adică, lucrează în beneficiul omului, pentru mîntuire. Una, două, o sută, convergente sau ba, dacă ne servesc interesul, le admitem. Discuția se cuvine, însă, purtată și în termenii adevărului, și abia aici încep conflictele
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
mîntuire. Una, două, o sută, convergente sau ba, dacă ne servesc interesul, le admitem. Discuția se cuvine, însă, purtată și în termenii adevărului, și abia aici încep conflictele. Dacă adevărul nu ni s-a dat, vreodată, în întregime, atunci toate religiile sînt relative. Dar dacă, dimpotrivă, el poate fi întrutotul cunoscut, nimic nu-ți dă voie să-l împarți. Soluția unei dispute care se înscrie mai degrabă în conturul primei situații este, foarte profan răstălmăcind învățăturile, antrenamentul. Orice credință trebuie, cu
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
cuvinte, practicată susținut, fără să ai vreo clipă superbia de-a crede că ai obținut ceva, o dovadă de existență a ceea ce venerezi, ori un zapis de bună purtare pe care să-l fluturi în fața celorlalți. Dintr-un asemenea unghi, religiile sînt, mai mult sau mai puțin, egal îndreptățite să spere la desăvîrșire. E, acesta, pluralismul de facto, pe care trebuie, fiindcă e acolo, să-l admiți. Anca Manolescu mai aduce în discuție, ca pandant, pluralismul de jure, acela care interpretează
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
nu-și vor afla, vreodată, sațul: docta ignorantia. Înțelegerea, atîta cîtă este, e un dar al zeilor. Și toate privirile în care sclipește un licăr de pricepere sînt prinse, ori de unde ar veni, de hipersensibilul ochi ceresc. Așa se împacă religiile... Cinci secole mai tîrziu, René Guénon prinde, pare-se că din aerul timpului (istoria se întoarce...), cîteva raze. Aceleași fascicule pe care, la Cusanus, le împrăștia o singură sursă. Același Adevăr se drapează, după placul fiecărei tradiții, în straie mai
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
subțire ,prin care trece Iubirea divină a lui Dumnezeu pentru el însuși". Între cele două foițe ale aceluiași Tată stă necesitatea, cea care le mișcă necontenit pe una față de cealaltă. Fiindcă această necesitate, ca și nenorocirea, nu face deosebiri, fiecare religie trebuie să-și asume întreg universul. Aceeași lume li se oferă tuturor și ele pot alege cum s-o arate mai bine. Frumusețea (pentru că de frumusețe și nu de fundamentalisme se face vorbire...) acestor întîlniri necesare se adună, ca trupul
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
nu complică niciodată lucrurile mai mult decît e cazul, bine-ar fi să-l faceți. Fiindcă, dacă deodată cu universul, devenit plan, și gîndirea ni s-a culcat, tot ar fi ceva măcar să nu adoarmă... Anca Manolescu, Europa și întîlnirea religiilor. Despre pluralismul religios contemporan, Polirom, Iași, 2005, 270 pag.
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
și cu sufletul lui. În pofida atâtor lucruri frumoase din Lumea Nouă, a unor scene emoționante trăite în cuprinsul ei, impresia generală este de vacuitate omenească, de vid existențial umplut cu obiecte cumpărate. Nu întâmplător shopping-ul a devenit o adevărată religie. Spirala muncii și a consumului a făcut să se piardă acea "dreaptă măsură a lucrurilor", American Dream acoperă compensator o țară cenușie și istovitoare. Aceasta e percepția lui Radu Pavel Gheo și nu intenționez să i-o schimb. Două săptămâni
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
dar își alesese voluntar misiunea, de a mobiliza sufletele. }elul? Satisfacerea drepturilor fundamentale ale omului, desființarea tiraniei, izbânda libertății. Pe acest plan numele a devenit sinonim cu aspirația către plenitudinea umană, în afara intereselor de grup, de neam, de rasă, de religie. ,Sire! Dă-ne libertatea de gândire!" îi cere marchizul de Posa regelui Filip II al Spaniei. O somație care a făcut școală! La rubrica rezervată cititorilor (Scrisori către editor din ,Frankfurter Allgemeine Zeitung" - 15. 05. 2005) cineva sintetizează elogiile la adresa
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
O luptă-i viața, deci te luptă/ Cu dragoste de ea, cu dor./ Oricare-ar fi sfârșitul luptei,/ Să stai luptând, căci ești dator" -, dar și altele, au fost și sunt, pentru mine, porunci, alături de cele din Decalogul, învățat la religie. Mi-aș îngădui să evoc o scenă. Eram în cursul inferior al liceului. Mă încumet, cu un coleg, să particip la o ședință a Societății "Virtus romana rediviva". "Ce căutați voi aici?", ne întreabă unul dintre membrii de drept ai
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
unei societăți precum, de pildă, "Congregația Mariană"? Pe atunci, nu se bătea monedă pe subiectul "societate civilă", însă, am impresia că spiritul civic era mult mai puternic și nu-l impunea nimeni cu tot dinadinsul... - Condusă de profesorul nostru de religie, părintele Gheorghe Pteancu, un cărturar de aleasă factură, în biblioteca sa, foarte solidă, având acces elevii liceului, "Congregația Mariană" era, alături de Societatea literară "Virtus romana rediviva", un for de cultură și reculegere. Am ținut în cadrul ei o conferință despre Buna
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
și sfinții Domnului vorbesc de ea bine și de slujba ei"; "Darurile Duhului Sfânt cu demonstrații sunt manifestate în adunările ei". Unele enunțuri conțin un cumul de greșeli de acord, articulare, formă a cuvintelor: "Nu te va mântui cultul, datina, religia, legea or obiceiuri". Mai puțin grave, dar riscante din punct de vedere stilistic, sînt anumite actualizări lexicale: în iad "chiar și aerul era poluat "; "în acea clipă a apărut în mijlocul nostru însuși Domnul Isus, salutându-ne pe fiecare, felicitându-ne
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
și cea a catolicismului, reconciliere care a durat doar câteva luni, întrucât Patriarhia (autointitulată "ecumenică") din Constantinopol, ortodox-intransigentă dar și temătoare de o nouă așezare a puterilor ierarhilor a ales supunerea sub turci (abia cuceritori ai Bizanțului), iar nu împăcarea religiilor creștine. Se aduceau în vederea acestei supuneri atât precepte din cărțile sfinte (Isus: "Să dăm Cezarului ce este al Cezarului", Pavel: "Orice suflet să se supună forțelor superioare"), cât și recunoașterea în Coran a toleranței față de iudaism și creștinism. "Întâmplarea" istorică
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
pentru că omul redus numai la trup riscă să fie secătuit de forțele sale vitale, care provin din spirit. Într-o lume desacralizată se instalează sexul demistificat, sterilizat, omniprezent. Astfel, sexul ridicat la rangul de obiect al unei noi și triste religii nu mai are nimic în comun nici cu fetișismul religios antic, care cel puțin cunoștea sacrul și misterul, nesemnificativă prin profanările ei, ea își lasă adepții să plece într-o stare de degradare și, mai mult ca oricând, bolnavi.204
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cel puțin nu e concepută în acești termeni. Tocmai pentru că "paradisul martirilor" care i se promite îi pare personajului mult mai palpabil/material decât propria nevastă. Ceea ce, dincolo de absurditatea aparentă, putem concepe dacă reflectăm puțin asupra capacității de figurare a religiei. Ignațiu de Loyola, anyone? Să trecem la destinatarul marelui premiu al juriului și al celui pentru cea mai bună actriță: Despre dragoste, un triptic de povești de amor de un rafinament ieșit din comun. Ar fi trebuit să ia și
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
Suzanei Filip este ancorată în existență și eul producător are o identitate socială deductibilă: femeia celibatară de 30 de ani, sigură intelectual dar nesigură identitar, alienată de simulacrele societății, suportă cu greu convențiile sociale. Televiziunea, profesia și cultura, starea civilă, religia, genul, fiecare dintre acestea alterează percepția unui eu și așa fragil și dezorientat ("masa informă de Ťproblemeť care sunt eu"). Inadaptarea și criza existențială sunt, astfel, evidente la trei nivele: ca stil de viață, televiziunea oferă simulacre ale realității chiar
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
nebună baricadată în spatele granițelor nu sunt decât o călătorie cu ceva peripeții. "Vremea minunilor" exact despre acest lucru vorbește. A spus-o și autorul într-un interviu publicat în "Suplimentul de cultură": "Pe mine mă interesează mai mult existențialismul decât religia. Eu cred că minunile sunt făurite de oameni, prin deciziile lor. Pe care le iau sau nu le iau." Pe lângă personajul patern, alte două atribute mai are romanul lui C.D. Florescu. Unul dintre acestea l-am anticipat deja: tonul nepatetic
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
cu înclinații literare (ca și Robert Schumann sau Alban Berg), Wagner tinde ambițios spre o sinteză proprie a miturilor nordice - germanice, scandinave. La rândul său, Stockhausen pare a lansa o provocare: poate omul/ artistul secolului 21 să-și "aranjeze" propria religie, așa cum și-ar amenaja o locuință? Dacă a indicat de obicei lecturile sale preferate (Helena Blavatsky, Jakob Lorbeer, Sri Aurobindo etc.), nu a declarat explicit niciodată că la originea ideologică a ciclului său Licht ar sta de fapt Urantia Book
O sută de ani între o Tetralogie și o Heptalogie by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12860_a_14185]
-
despre contradicția unilaterală, în cadrul căreia unul dintre agenții conflictuali, cel tare, pasiv, se adeverează, pe cînd cela mai slab se dovedește și activ. Dacă ar fi la fel de puternici și de activi, Doamne ferește, s-ar anula mutualmente. Știau asta constructorii de religii dualiste și o putem verifica facilmente în cazul relațiilor grupurilor minoritare - etnice, sexuale, confesionale, politice, intelectuale - cu majoritatea decidantă". Asamblarea e atît de meșteșugită, încît nu-ți dai seama unde ajungi de la un paragraf la altul, de la o frază la
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
nimic! Nimeni nu mai credea într-o posibilă renaștere. Apoi două capodopere, de astă dată nu bazate pe livrete minore, ci pe opera lui Shakespeare însuși, se vor naște: Falstaff și Otello. Bel canto-ul e sacrificat pe altarul noii religii wagneriene. Și Conlon va aminti această nouă devoțiune cînd după extraordinarul Ave Maria salutat de aplauze își va ridica mînuța discretă pentru a impune tăcere unei săli de 3000 de locuri și a permite violoncelului să anunțe tema morții și
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
Rodica Zafiu În lexicul religios - în genere conservator - conotațiile create de uz sînt extrem de puternice. Tocmai de aceea e interesant de observat cum este folosită această terminologie (nu foarte rigidă) pentru a vorbi de alte confesiuni și de alte religii decât acelea dominante în interiorul unei culturi date. În linii mari, sînt posibile două mișcări opuse: o tendință de subliniere, de amplificare a diferențelor, manifestată prin alegerea unui lexic riguros asociat religiei evocate, chiar prin preluarea unor cuvinte străine (denumirile în
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
pentru a vorbi de alte confesiuni și de alte religii decât acelea dominante în interiorul unei culturi date. În linii mari, sînt posibile două mișcări opuse: o tendință de subliniere, de amplificare a diferențelor, manifestată prin alegerea unui lexic riguros asociat religiei evocate, chiar prin preluarea unor cuvinte străine (denumirile în limba de origine) - și una de atenuare a divergențelor, de punere în prim plan a asemănărilor, prin folosirea - chiar improprie - a terminologiei cu care ascultătorul sau cititorul e obișnuit: cea a
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]