1,588 matches
-
pari să fii printre aceia care mai prețuiesc cu adevărat aiurelile astea cu sfinți și dumnezei. Știi la fel de bine ca și mine că ești conducătorul celei mai mari afaceri din univers, care a pornit pe vremuri sub o mască de religiozitate, dar care nu i se mai potrivește astăzi decât ca pavăză împotriva ochilor indiscreți. Însuși sistemul de recrutare a fraților se clatină... ― Ce vrei să spui? ― L-ai primit pe Rim... ― Am fost nevoit! Împăratul... ― Dar pe mine?! Lucrurile nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
exteriori ai Templului cu fel de fel de fresce, care de care mai stângace, dar în fața cărora semenii lor zăboveau ore întregi, unii dintre ei având o atitudine pe care doar ochiul experimentat al lui Isodor o putea deosebi de religiozitatea adevărată. Modul excepțional în care se făcea implementarea religiei nu soluționa însă problema lui Isidor. Își aducea aminte de un proverb al unui popor străvechi de pe Vechea Terra: "Ceea ce s-a întîmplat o dată s-ar putea să nu se mai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care nu se regăsiseră în nici o clonă de pe planetă. Ideea se dovedise greșită pentru că erau cu toții acolo, toți o mie, ba chiar mai mulți, manifestând însă același dor de a desființa orice purta chiar și cea mai mică fărâmă de religiozitate. Vladimir Șestov, rusul cu ochi spălăciți, credea că materialul lor genetic nu putuse fi recuperat decât de un apropiat, cu puțin timp înainte ca ei să moară. Era ciudat că ultima lor amintire nu era aceea a momentului în care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că extratereștrii cu care se joacă acum fătălăul ăla de Bella erau nemărginirea. Și îmi mai aduc aminte și de ușurința cu care generații întregi de frați savanți au crezut că în secvențele suplimentare ale ADN-ului clonelor era stocată religiozitatea lor. Cam multe trufii pentru ca acum să fim liniștiți, nu crezi? Radoslav se cufundă mai comod în fotoliul său. Știa și el că greșise și nu dorea să le supere pe singurele sale aliate adevărate din adăpostul de pe Kyrall. Nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
este, într-un fel, în atenuare către modernitate și spre noi astăzi, ce putem spune dacă vedem că la începutul secolului al XIX-lea și desigur, mai de demult, viața monahică precum și cea a preoților era de fapt lipsită de religiozitate, iar pilda acestora nu putea fi câtuși de puțin folositoare obștii? În loc ca veniturile mânăstirilor să fie folosite pentru acțiuni în sprijinul celor mulți, erau folosite de o mână de călugări "în desfrânări și în desfătări petrecând. Cine poate zice
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
bine, iubirea către turmele ce li să încredințează, întru adevăr pătimind ..." (Golescu, 1963: 117). Comuniunea spirituală legată de credințele și practicile religioase reprezintă o resursă importantă pentru structurarea spiritului comunitar. Este îndeobște acceptat că ruralul tradițional românesc era marcat de religiozitate, practici religioase care adunau sătenii etc. La Drăghicescu apare ideea că "Românii sunt dintre toate națiunile creștine de orice rit, poporul cel mai ateu, cel mai sceptic, cel mai puțin credincios" (Drăghicescu, 1996: 279). Caricaturizând, arată că românul merge foarte
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Cioran, 1990: 78). "Creștinismul nostru e pastoral și, într-un anume sens, neistoric. El se desfășoară ce e drept pe un plan colectiv: dar nu stimulează și nu determină un sens ascendent al comunității" (Cioran, 1990: 80). Referindu-se la religiozitatea românească, Keyserling (1993: 280) arată: "nu mi-a produs o impresie adâncă. Cei mai înalți prelați mi-au părut acolo niște paradoxuri vii, în măsura în care lasă să li se vadă un exterior care, pentru mine, cel obișnuit cu Rusia, apare asociat
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
definește Bădescu, citându-l pe Weber, "tradiționalismul reprezintă acel etos contrastant cu etica achizitivă" (Bădescu, 2002: 538). Alți autori (Horowitz, 1992, apud Kamano) consideră că există 3 aspecte ale tradiționalismului: * Comportament de înapoiere manifestat prin comunicare slabă și parohialism * Menținerea religiozității * Identificare culturală intensă cu limba, cu pământul aflat în proprietate, cu anumite atitudini legate de sex, rasă și etnie. Inedit aici este acest ultim aspect al identității culturale, știut fiind că alți autori plasează revigorarea comportamentelor identitare în modernitatea târzie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru problemele vieții de familie, pentru nevoile spirituale ale oamenilor și pentru problemele sociale din țară. Alte studii (Voicu, 2005), arată că România este țara cu nivelul cel mai ridicat de încredere în autoritatea bisericii și în religie în general. Religiozitatea românilor a fost recunoscută unanim în studiile de specialitate, ca un caz excepțional printre țările Europei și care contrastează cu patternul din Europa de Vest. S-a afirmat că teza secularizării ce afirmă declinul importanței valorilor religioase în viața socială nu este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu patternul din Europa de Vest. S-a afirmat că teza secularizării ce afirmă declinul importanței valorilor religioase în viața socială nu este aplicabilă și la țările din sud-estul Europei, România în special, teza fiind construită și deci explicativă, doar pentru Europa de Vest. Religiozitatea României se explică în schimb prin caracterul specific al ortodoxiei ca religie, prin faptul că aceasta a fost un suport permanent pentru identitatea națională și inclusiv prin faptul că instituțiile statului au avut după 1989 o relație activă, nu doar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
parte din ele s-au pierdut (cauzele invocate fiind numeroase), se păstrează încă cele cu semnificație religioasă. O componentă esențială a culturii tradiționale este comportamentul religios. Deși în ambele comunități au pătruns elemente de modernitate, ambele se caracterizează printr-o religiozitate puternică (mai accentuată în Tălmăcel decât în Ludoș). Se pare că în ciuda acestor elemente de modernitate nu s-a produs acea trezire a lumii din vrajă de care vorbea Weber, referindu-se la procesul de secularizare a culturii. Cultura celor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
un sat sărac. Concluzia ar fi că oamenii din cele două sate utilizează strategii diferite de legitimare a caracterului special al satului în care locuiesc: dacă în Tălmăcel mărcile identitare sunt pozitive și apelează la factorul cultural (tradiții, obiceiuri specifice, religiozitatea ridicată, munca), în Ludoș predomină mărcile identitare negative (suntem "altfel" pentru că suntem săraci, bătrâni, izolați). Reprezentări, stereotipuri despre români Accesând în continuare o perspectivă mai largă, cea a percepției pe care o au subiecții din cele două sate despre români
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
h šimek" YHWH / le>addek" ‘elyÄn ‘al kol h"’"reț (Ps 83/82,19): „... Tu te numești YHWH / Tu singur ești preaînalt peste tot pământul.” (t.n.) Ca atare, inspiră omului care îl contemplă acea teamă sacra, componența esențială a religiozității în Vechiul Testament: k YHWH ‘elyÄn nÄr"’ / Melek g":Äl ‘al kol h"’"reț (Ps 47/46,3): „Căci Domnul este preaînalt, înfricoșător, Împărat mare peste tot pământul” (t.n.). Semnificații de bază: superior, inaccesibil. 3.1.6.3. r"m
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
tradițională a elitei Vechiului Regim. Era, mai ales, concepția lui Le Play, care nu definește elitele („autoritățile sociale”) decât făcând referință la valorile Vechiului Regim: Autoritățile sociale se recunosc, în orice loc ar fi după aceleași caractere. Ele păstrează cu religiozitate cutuma strămoșilor, pentru a o transmite descendenților. Sunt legate de muncitorii lor prin relații de afecțiune și respect. În toate țările și în toate profesiile, ele nu numai că au aceeași practică, dar rezolvă în același fel chestiunile de principiu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lizibil caracterele grecești cu care sunt scrise lucrările lui Philodemos: descoperim astfel tratate consacrate moralei concrete - viața, moartea, avuțiile, sănătatea, mânia, lingușeala, sinceritatea, stilurile de viață, politica -, esteticii - retorică, muzică, poezie -, logicii - despre semne și despre inducție -, teologiei - pioșenia, zeii, religiozitatea -, precum și istoriei ideilor și a filosofiei. Ansamblul ne oferă o variantă a epicurismului datată secolul I î.Hr. -2- Arhitectul, mecenatul și filosoful. Vila numită de atunci încolo „a Papirusurilor” se dovedește a fi plină de statui de monarhi din epoca
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Viața socială Indicatorii folosiți în analiză Religiozitatea este un fenomen multidimensional, care are multiple implicații în planul vieții sociale și individuale. Stark și Glock (1968) identifică cinci dimensiuni ale implicării religioase: credința religioasă, practica religioasă, experiența religioasă, cunoașterea religioasă și implicațiile religiozității asupra vieții cotidiene a individului
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
socială Indicatorii folosiți în analiză Religiozitatea este un fenomen multidimensional, care are multiple implicații în planul vieții sociale și individuale. Stark și Glock (1968) identifică cinci dimensiuni ale implicării religioase: credința religioasă, practica religioasă, experiența religioasă, cunoașterea religioasă și implicațiile religiozității asupra vieții cotidiene a individului. Lucrarea de față a optat pentru analiza a două dintre aceste dimensiuni: credința religioasă și practica religioasă. Opțiunea pentru acestea nu este întâmplătoare, cele două oferindune informații atât despre internalizarea religiei (credința religioasă), cât și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
individului. Lucrarea de față a optat pentru analiza a două dintre aceste dimensiuni: credința religioasă și practica religioasă. Opțiunea pentru acestea nu este întâmplătoare, cele două oferindune informații atât despre internalizarea religiei (credința religioasă), cât și despre manifestarea exterioară a religiozității - practică religioasă. Tot în sfera manifestărilor exterioare ale religiozității am inclus și afilierea religioasă care ne dă o măsură mai slabă a identificării cu un grup religios. Pentru a testa ipotezele formulate anterior au fost folosite date care să permită
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
două dintre aceste dimensiuni: credința religioasă și practica religioasă. Opțiunea pentru acestea nu este întâmplătoare, cele două oferindune informații atât despre internalizarea religiei (credința religioasă), cât și despre manifestarea exterioară a religiozității - practică religioasă. Tot în sfera manifestărilor exterioare ale religiozității am inclus și afilierea religioasă care ne dă o măsură mai slabă a identificării cu un grup religios. Pentru a testa ipotezele formulate anterior au fost folosite date care să permită realizarea unor comparații longitudinale a indicatorilor referitori la valorile
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de răspuns fiind „da”, „nu” și „non răspuns”. Indicatorul este mai slab pentru că include în sfera sa o serie mai largă de fenomene, dincolo de rugăciunea „clasică” la Dumnezeu, precum meditația de orice tip, trimițând și la fenomene care țin de religiozitatea aflată în afara bisericii tradiționale. Cu toate acestea, el oferă câteva repere cu privire la evoluția religiozității în societatea românească de-a lungul tranziției. Avantajele utilizării acestui indicator rezidă în faptul că ne oferă informații pentru o perioadă mai lungă de timp, existând
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în sfera sa o serie mai largă de fenomene, dincolo de rugăciunea „clasică” la Dumnezeu, precum meditația de orice tip, trimițând și la fenomene care țin de religiozitatea aflată în afara bisericii tradiționale. Cu toate acestea, el oferă câteva repere cu privire la evoluția religiozității în societatea românească de-a lungul tranziției. Avantajele utilizării acestui indicator rezidă în faptul că ne oferă informații pentru o perioadă mai lungă de timp, existând date disponibile pentru intervalul anilor 1993-2005. Pentru studierea dinamicii și dimensiunilor afilierii religioase am
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de itemi sunt incluși cei referitori la suportul pentru dogma religioasă (index construit din răspunsurile pozitive la întrebările: „Credeți sau nu că există Dumnezeu, Viață după moarte, Rai, Păcat, Iad”). Datele nu au permis comparații de ordin longitudinal al nivelului religiozității măsurate ca indice compozit, de aceea am folosit pentru descrierea variației în timp a nivelului de religiozitate doi indicatori compuși dintr-un singur item, indicatori care folosesc ca aproximare orientarea valorică a individului: „Cât de importantă este religia în viața
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
întrebările: „Credeți sau nu că există Dumnezeu, Viață după moarte, Rai, Păcat, Iad”). Datele nu au permis comparații de ordin longitudinal al nivelului religiozității măsurate ca indice compozit, de aceea am folosit pentru descrierea variației în timp a nivelului de religiozitate doi indicatori compuși dintr-un singur item, indicatori care folosesc ca aproximare orientarea valorică a individului: „Cât de importantă este religia în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 4) și „Cât de important este Dumnezeu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
2005 Figura SEQ Figura \* ARABIC 4. Ponderea celor care frecventează biserica cel puțin o dată pe lună: mediul comparativ: mediul urban/mediul rural, între 1993 și 2005 Sursa: EVS 1993, WVS 1997, EVS 1999, WVS 2005 Trecând dincolo de dimensiunea comportamentală a religiozității și referindu-ne la atitudini și valori, în acest caz se constată, pe de o parte, o înclinare crescută a rezidenților din mediul rural spre religiozitate, precum și o scădere a diferențelor dintre oraș și sat, în ultimii 15 ani. În
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Sursa: EVS 1993, WVS 1997, EVS 1999, WVS 2005 Trecând dincolo de dimensiunea comportamentală a religiozității și referindu-ne la atitudini și valori, în acest caz se constată, pe de o parte, o înclinare crescută a rezidenților din mediul rural spre religiozitate, precum și o scădere a diferențelor dintre oraș și sat, în ultimii 15 ani. În 1993 orășenii acordau semnificativ mai puțină importanță religiei în viața lor decât sătenii. De asemenea, diferența între importanța acordată lui Dumnezeu ls sat și oraș era
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]