654 matches
-
seipso quandam intentionem rei intellectae, quae est rațio ipsius, quam significat definițio. Et hoc quidem necessarium est: eo quod intellectus intelligit indifferenter rem absentem et praesentem, în quo cum intellectu imaginatio convenit; șed intellectus hoc amplius habet, quod etiam intelligit rem ut separatam a conditionibus materialibus, sine quibus în rerum natură non existit; et hoc non posset esse nisi intellectus sibi intentionem praedictam formaret (S. c. G., I, 53 n. 3). Mai mult, trebuie considerat că intelectul, format prin specia obiectului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de a fi ac tualizat de ele. Deși această concluzie pare a fi plau zibila, este contrazisa de afirmațiile lui Toma din Aquino din De potentia: (ÎI.8.1.) Intelligens autem în intelligendo ad quattuor potest habere ordinem: scilicet ad rem quae intelligitur, ad speciem intelligibilem, qua fit intellectus în actu, ad suum intelligere, et ad conceptionem intellectus. Quae quidem con ceptio a tribus praedictis differt. A re quidem intellecta, quia res intellecta est interdum extra intellectum, concepțio autem intellectus non
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ad suum intelligere, et ad conceptionem intellectus. Quae quidem con ceptio a tribus praedictis differt. A re quidem intellecta, quia res intellecta est interdum extra intellectum, concepțio autem intellectus non est nisi în intellectu; et iterum concepțio intellectus ordinatur ad rem intellectam sicut ad finem: propter hoc enim intellectus conceptionem rei în se format ut rem intellectam cognoscat. Differt autem a specie intelligibili: nam species intelligibilis, qua fit intellectus în actu, consideratur ut principium actionis intellectus, cum omne agens agat secundum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
A re quidem intellecta, quia res intellecta est interdum extra intellectum, concepțio autem intellectus non est nisi în intellectu; et iterum concepțio intellectus ordinatur ad rem intellectam sicut ad finem: propter hoc enim intellectus conceptionem rei în se format ut rem intellectam cognoscat. Differt autem a specie intelligibili: nam species intelligibilis, qua fit intellectus în actu, consideratur ut principium actionis intellectus, cum omne agens agat secundum quod est în actu; actu autem fit per aliquam formăm, quam oportet esse actionis principium
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prin cuvânt. (ÎI.8.12.) Ulterius autem considerandum est quod intellectus, per speciem rei formatus, intelligendo format în seipso quandam intentionem rei intellectae, quae est rațio ipsius, quam significat definițio. Et hoc quidem necessarium est: eo quod intellectus intelligit indifferenter rem absentem et praesentem, în quo cum intellectu imaginatio convenit; șed intellectus hoc amplius habet, quod etiam intelligit rem ut separatam a conditionibus materialibus, sine quibus în rerum natură non existit; et hoc non posset esse nisi intellectus sibi intentionem praedictam
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
seipso quandam intentionem rei intellectae, quae est rațio ipsius, quam significat definițio. Et hoc quidem necessarium est: eo quod intellectus intelligit indifferenter rem absentem et praesentem, în quo cum intellectu imaginatio convenit; șed intellectus hoc amplius habet, quod etiam intelligit rem ut separatam a conditionibus materialibus, sine quibus în rerum natură non existit; et hoc non posset esse nisi intellectus sibi intentionem praedictam formaret. Haec autem intențio intellecta, cum sit quasi terminus intelligibilis operationis, est aliud a specie intelligibili quae facit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formă intellectus et intelli gendi principium, est similitudo rei exterioris, sequitur quod intellectus intentionem formet illi rei similem: quia quale est unumquodque, talia operatur. Et ex hoc quod intențio intellecta est similis alicui rei, sequitur quod intellectus, formando huiusmodi intentionem, rem illam intelligat (S. c. G., I, 53, n. 3a4). Mai mult, trebuie considerat că intelectul, format prin specia obiectului, atunci când înțelege formează în el însuși o anumita intenție a obiectului înțeles, care este rațiunea obiectului însuși semnificata de definiție. Și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că ceea ce numim astăzi orașe, reprezintă de fapt insule care plutesc într-o mare de ne-oraș - și chiar dispariția urbanismului (Koolhaas: 1995). De exemplu, diluția formulei orașului Închis l-a fascinat dintotdeauna pe O.M. Ungers, care, ca și Rem Koolhaas, consideră că poate fi reînviată, atâta timp cât majoritatea centrelor orașelor europene reprezintă capsule Închise, plutind Într-un context metropolitan din ce În ce mai larg. În ―Whatever happened to Urbanism, Koolhaas susține ca trăim Într-o lume fără urbanism, o lume a arhitecturii. Lumea
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
în vedere acest teritoriu de veche tradiție românească în perioada realizării României Mari. 28 Vezi și R. A. Budagov, Introducere în știința limbii, Editura Științifică, București, 1961, p. 439. 29 Astfel, lat. anima "suflet, spirit " a devenit în română inimă; lat. rem (acuzativul lui res, rei "lucru ") a devenit în franceză rien "nimic "; lat. nata "cea născută " a dat în spaniolă nada "nimic "; din combinația unele alte(le) a rezultat în română substantivul plural unealte (unelte), de la care s-a refăcut un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Poate tocmai de aceea mi-au revenit atît de ușor. Și așa mi-a povestit pe ce pămînt văzuse lumina soarelui. Luna august a anului 1964 a fost atît de ploioasă, încît micul Olivier a avut tot timpul să învețe remi și canastă, căci altfel am fi murit de plictiseală. La sfîrșitul lunii, am fost prima care a luat drumul spre casă și cei trei noi prieteni ai mei mi-au făcut semn cu mîna de la etajul X al hotelului "Doina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
vreau s)-i opun lui Agurski argumente serioase, c)ci este prea ispititor. Ceea ce Îmi place la acesti disidenți ruși - cei de genul lui Soljenițîn și Siniavski, ca și de tipul lui Agurski - este vigilenta lor. În comparație cu ei, noi p)rem foarte adormiți. La noi, În Occident, din motive misterioase, vigilenta apare și dispare. Avem momente În care chiar Înțelegem, dar nu pentru mult timp. Uneori am impresia c) eu Insumi m) aflu sub o Însp)imânt)toare influent) hipnotic) - știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și toate, în numele unei atmosfere de o amețitoare abisalitate, ireversibil sub semnul morții și învierii, al cuplului adamic (Cezara eminesciană și analiza lui Mircea Eliade din Insula lui Euthanasius sunt structurale prozei lui C.), al lui „Purus.a”, indicul. Visul (REM, Gemenii, Organistul) este un manual complet de mitologie psihanalitică. Specificul fantasticului cărtărescian rezidă în chiar această ars combinatoria de mister psihologic și feerie agresivă, de ingenuitate și demonism, de Bradbury, meraviglia, Wajda și Bulgakov, de psihism tanatic, jubilație fantasmagorică, strada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
Cuie într-o pisicuță adormită - cine poate/Neagra ta tristețe-a trage-n al său pept și a sta viu?/ Când pornii poema asta cât eram de cilibiu!” Aparent antinomice, energia plăsmuitoare de viziuni de coșmar feeric (coborârea fetițelor din REM, goana fabuloasă printre exemplarele de la Muzeul Antipa, din Gemenii, un fel de Dionis eminescian îmbibat cu Stephen King pe muzică de Alan Parker) și energia verbalizantă din Levantul reprezintă „fața și reversul”, gemelaritatea unei ființe eminamente poetice, absorbită integral de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
200KW. De exemplu efectivatea biologică relativă este: η = 1 pentru radiații γ și Î η = 20 pentru radiații α Doza biologică de radiații (B) este definită prin relația: B =ηD Pentru doza biologică de radiații se folosește unitatea denumită simbolic rem (röntgen-equivalent-man) Pentru radiații X și γ , care sunt cel mai mult utilizate în medicină, η=1 și deci rad-ul este echivalent cu rem-ul. Unitatea în SI pentru măsurarea dozelor biologice ale radiațiilor este Sievert (Sv), care este doza
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este definită prin relația: B =ηD Pentru doza biologică de radiații se folosește unitatea denumită simbolic rem (röntgen-equivalent-man) Pentru radiații X și γ , care sunt cel mai mult utilizate în medicină, η=1 și deci rad-ul este echivalent cu rem-ul. Unitatea în SI pentru măsurarea dozelor biologice ale radiațiilor este Sievert (Sv), care este doza de energie măsurată în Gy amplificată cu efectivitatea biologică (1Sv = 100 rem). V.2.7. Efectul radiațiilor ionizante asupra funcțiilor celulare Radiațiile ionizante produc
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
utilizate în medicină, η=1 și deci rad-ul este echivalent cu rem-ul. Unitatea în SI pentru măsurarea dozelor biologice ale radiațiilor este Sievert (Sv), care este doza de energie măsurată în Gy amplificată cu efectivitatea biologică (1Sv = 100 rem). V.2.7. Efectul radiațiilor ionizante asupra funcțiilor celulare Radiațiile ionizante produc o modificare a permeabilității membranelor biologice. Există rezultate care arată că, sub influența radiațiilor ionizante, se schimbă echilibrul ionic (crescând permeabilitatea pentru apă și electroliți) ceeace are ca
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ceeace privește sistemul osos, chiar de la începutul studiilor efectelor iradierii, au fost observate modificări osoase la om și animale, în special la tineri. Aceste modificări constau în oprirea procesului de osificare și creștere, iar la doze mai mari de 1000 remi, necroza osoasă. Efectele radiațiilor la nivelul pielii sunt și ele în funcție de doze și de timpul de acțiune. La doze mici apar eriteme, apoi apar pigmentații iar la doze mari apar radiotermitele ce se pot ulcera sau se pot transforma în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
4) afectarea cristalinului și producerea cataractei; 5) malformații ale embrionului; 6) tumori maligne; Agenția pentru Protecția Mediului a recomandat ca limită maximă pentru expunerea la radiații (alta decât cea naturală sau de interes medical în diagnostic) valoarea de 0,17 rem/an pentru om și de 5 mrem/an pentru plante. Prezentăm în tabelul V.3 și dozele de radiații ce produc principalele efecte nefaste asupra omului . Aceste doze au fost preluate în această carte după Molly. M. Bloomfield ”Chemistry and
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pentru diagnostic este total diferită de cea pentru tratament (doza expunerii la radiații pentru diagnostic este de un milion de ori mai mică decât în cazul tratamentului; ea este de ordinul miliremilor pentru diagnostic dar poate atinge ordinul miilor de remi în cazul procedelor terapeutice). Atomii radioactivi sunt folosiți în medicină nu numai pentru diagnostic, ci au și aplicații terapeutice legate de locul unde aceștia se fixează. Cercetarea biologică și terapia medicală folosesc efectele radiațiilor ionizante în tratamentul tumorilor maligne, care
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
inferență ar părea să se opună textului din Al II-lea Set de Răspunsuri, unde Descartes insistă asupra faptului că propoziția: Gîndesc deci exist, nu este un silogism, ci o intuiție imediată, ceva văzut “printr-o simplă inspecție a spiritului - rem per se notum simplici montis intuitu agnoscit”.) De fapt, în măsura în care Cogito-ul se întemeiază pe un silogism, atunci trebuie să cunoaștem mai întâi majora: Tot ceea ce gîndesc, este sau există sau dimpotrivă, ea este înfățișată spiritului atâta timp cât el vede în el
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Acest somn profund este „paradoxal” pentru că, dacă mușchii sunt pe deplin relaxați, iar organismul nu mai percepe nici o senzație, activitatea creierului generează unde rapide și de mică amplitudine, la fel ca în starea de veghe; globii oculari fac mișcări rapide (REM = Rapid Eye Movements); dacă trezim persoana în acest stadiu, constatăm că ea tocmai visa. După epidemia de gripă spaniolă din 1918, medicul vienez Constantin von Economo a observat la cadavrele studiate că oamenii care sufereau de insomnie aveau leziuni pe
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
vor găsi niciodată tulburări de tipul simbolizării și/sau neologismelor. 6. Tulburările somnului. a. Pacienții cu "sleep apnee" (apnee de somn), se prezintă de obicei ca și cum ar suferi de depresie, dar halucinațiile provocate de oboseală și de privarea de faza REM a somnului pot, teoretic, fi confundate cu schizofrenia. Acești pacienți pot suferi și de somnolență diurnă excesivă, simptome de hipertensiune și de insuficiență cardiacă dreapt. b. Sindromul Klein-Levin este o tulburare a somnului episodică, regăsită adesea printre adolescenții băieți, caracterizându
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
deși era Papă, nu se amesteca în alegeri, pentru că era mai bine să rămînă libere. Adrian a făcut uz de acest argument, după cum urmează: Numquam nos in qualibet electione invenimus nec invenire havemus. Sed neque Vestram Excellentiam optamus in talem rem incumbere. Sed qualis a Clero et plebe.. electus canonice fuerit, et nihil sit quod sacro obsit ordini, solida traditione illum ordinamus. (Tom. II conc. Gall, pp. 95 120). Acest argument valabil de adus înaintea principilor a fost pierdut de Papi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nostri hujus temporis principes, qui Ecclesiam Dei perversa cupiditate venumdando dissipaverunt, et matrem suam ancillari subjectione penitus conculcarunt, Philippum regem Francorum Gallicanas Ecclesias in tantum oppressisse certa relatione didicimus, ut ad summum tam detestandi hujus facinoris cumulum pervenisse videatur. Quam rem de regno illo tanto profecto tulimus molestius, quanto et prudentia et religione et viribus noscitur fuisse potentius, et erga Romanam Ecclesiam multo devotius. Ep. 35. 206 Astfel de opinii dezavuau adulatorii împăratului; iar sfîntul Episcop din Lucca i-a combătut
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
s-a adresat lui Carol cel Mare era o mare putere: Nunquam nos in qualibet electone invenimus, nec invenire havemus. Ce valoare capătă de la lucrurile menținoate mai sus avertismentul Papei care sună astfel: Sed neque vestram excellentiam optamus in talem rem incumbere. Sed qualis a Clero et Plebe... electus canonice fuerit, et nihil sit quod sacro obsit ordini, solita traditione illum ordinamus? (Tom. II, Conc. Gall, pp. 95 120). Și în timpul perioadei învestiturilor de către laici, acei mari Pontifi nu mai pridideau
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]