500 matches
-
Renan), tentați cu precădere să aplice - În privința evreilor - o ecuație simplificatoare : un singur tip fizionomic, cores- punzător unui singur tip psiho-moral (de regulă, respingă toare atât unul, cât și celălalt) <endnote id="(vezi nota 641)"/>. „Din experiența mea - scria Ernest Renan În 1883 -, nu există un tip evreiesc unic, ci mai multe tipuri, care sunt absolut ireductibile unele la altele” <endnote id="(635)"/>. Majoritatea antropologilor au ajuns la această concluzie, cu unele excepții. În Scrisori persane (1721), Montesquieu susținea că „nimic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Editura Logos, București, 1997. Ample fragmente din această carte au fost publicate În România Mare, nr. 374, 12 septembrie 1997. Sunt câteva indicii că autorul real al acestei cărți ar fi Radu Theodoru ; cf. 545, VI, p. 48. 635. Ernest Renan, Le Judaïsme comme race et comme religion, Paris, 1883, p. 25. 636. În 1762, Într-o Apologie pentru națiunea evreiască, filozoful evreu Isaac de Pinto (originar din Portugalia și trăitor În Olanda) a luat poziție Împotriva defăimărilor lui Voltaire, susținând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
datează din secolul 16 și cheamă în sînul ei cei mai buni reprezentanți ai științei din toate domeniile activității umane, de la matematici la muzică și poezie teoretică: au activat aici savanți renumiți ca Champollion , descoperitorul hieroglifelor, Claude Bernard fiziolog, Ernest Renan orientalist și scriitor etc. Instituția cuprinde azi 50 de catedre, dar schema nu-i rigidă. Cînd moare un savant sau se pensionează și nu se găsește un înlocuitor vrednic de acest post, catedra e transformată în altă catedră, unde există
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
r vulnerabil la numeroase critici, dar c) era, În definitiv, un om de litere. În limba francez), homme de lettres are o semnificație și mai profund) - cineva din acel grup minunat din care fac parte personalit)ți că Voltaire, Diderot, Renan, Sainte-Beuve, Taine și Valéry. Nici o generatie nu se poate numi cu adev)rât civilizat) f)r) oamenii s)i de litere. Astfel, un Sartre este un element valoros În inventarul civilizației. Raymond Aron, un om foarte diferit de Wilson, spune
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Racine, dramele istorice ale lui Shakespeare, tragediile lui Corneille?" Gustul îi lipsește și pașii săi sunt nesiguri nu numai în literatura română, de care dealtfel aproape nu se ocupă, dar în perceperea finețelor clasicilor francezi, studiului cărora se consacră sarcastic. Renan? Un mistificator a cărui Rugăciune pe Acropole nu poate fi luată în serios, fiind scrisă după o călătorie în Norvegia. Maupassant e "sentimentalul Maupassant" plin de idei "burgheze", La Bruyère un onest adunător de nume grecești, La Rochefoucauld un fabricant
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În N. Iorga se putea întrupa mitic (căci omul era cum nu se poate mai refractar ideilor generale) ideea unui stat arhaic cu instituții instinctuale, oroarea de înstrăinare, dacismul. V. Pîrvan (1882-1927), emerit istoric al antichității și arheolog, emulând cu Renan, e mai substanțial. Concepția lui istorică, spiritualistă, e justă, în ciuda unui bombasticism stilistic care l-a făcut pe P. Zarifopol să-l deteste ca pe o fantomă supărătoare. Propriu-zis Pîrvan era un individualist, cultivator al Eroilor, un nietzschean, un carlylian
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
face supoziția că va pleca Genoiu, ca președinte, iar Petru Enășoae va trece la revistă. „S-ar putea s ajungem - cumplită ironie! - să-l regretăm pe G. Brrrr!” În aceeași zi: relectura capitolelor finale din Vie de Jésus de Ernest Renan și o primă lectură a paginilor consacrate de Mircea Eliade lui Mesia în Istoria credințelor și ideilor religioase, pagini care m-au dezamăgit și m-au făcut să mi pun întrebarea: „în ce credea Eliade, dacă el credea?” Naratorul din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
atunci cînd la mijloc sînt alții, au dispărut. Spre norocul ei, C. era învoită. Altminteri, în fața agresivității lui, ar fi rămas, pentru a o mai cita o dată, „țeapănă și proastă”. Mîine e duminică, zi de reflecție. *În Pages détachées, Ernest Renan spune că ar dori să renască (din rațiuni de studiu) ca femeie: „M-am tot gîndit la acest lucru. Într-o altă lume aș vrea să vorbesc femeiește, cu glas de femeie, să gîndesc ca femeie, să iubesc ca femeie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
au femeile”. Deși e foarte ciudată, înțeleg nevoia sa de experiențe complementare (care bărbat sensibil nu și-a pus barem o dată întrebarea cum simte o femeie, ce e în capul ei? etc.), totuși mă îndoiesc de rostul unei asemenea schimbări. Renan, care reflectase la aproape toate problemele timpului său, dă curs aci nostalgiei după altceva, fără să-și imagineze însă consecințele pe care schimbarea le va aduce. Oare femeia aceea își va mai aminti că a fost bărbat? Puțin probabil. Și-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Louise Ackermann, Th. de Banville) au fost selectați după criteriul afectiv. Intuițiile sunt sigure și gustul cultivat, dar cronicarul, discipol al lui C. Dobrogeanu-Gherea, apreciază mai ales literatura de „documente omenești”, pe E. Zola, în special. Bogăția lecturilor (Lamartine, E. Renan, Taine, J. Lemaître, Baudelaire, Sully Prudhomme, Mallarmé, Verlaine, Jean Richepin, Paul Bourget, Pierre Loti, Tolstoi, Dostoievski ș.a.) impresionează. D. este un aplicat traducător în românește al teatrului lui Fr. Coppée (Lăutarul din Cremona, Pater, 1895). SCRIERI: Poezii, pref. Al. Macedonski
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
Mai colaborează la „Hiena”, „Sburătorul”, „Lectura pentru toți”, „Îndreptarea”, „Aurora”, „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber”, „Contimporanul”, „Clopotul” etc. Dă la iveală acum Aspecte și direcții literare (I-II, 1921-1924), o nouă ediție, îmbogățită, a Inscripțiilor (1922), monografia Ernest Renan (1923), romanul Conservator & C-ia (1924), culegerea de nuvele Crima din Strada Nopții (1925) și îngrijește volumul Poeme al lui Ștefan Petică. Spre sfârșitul decadei tipărește Iudeea (1927), prima parte a poemului ciclic Cântecul Omului, romanul Vioara mută (1928) și
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
atracție spre arabesc coexistă încă din anii 1915-1916 cu o alta, spre construcția monumentală. Fascinat de arhitectonica Florilor răului, apoi de a Divinei Comedii, a Paradisului pierdut ori a lui Faust, atras, pe de altă parte, de concepția lui Ernest Renan asupra civilizației umane sprijinite pe trei piloni principali (civilizația iudaică, cea greacă și cea romană), poetul proiectează un vast Cântec al Omului, care se va construi treptat, pe durata a trei decenii. Primul poem, Iudeea, scris în mare parte înainte de
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
La Fântâna Castaliei, București, 1910; Iov, București, 1911; Zâna din fundul lacului, București, 1912; Sfinxul, București, 1915; Inscripții, București, 1916; ed. București, 1922; Aspecte și direcții literare, I-II, București, 1921-1924; ed. îngr. și pref. Margareta Feraru, București, 1975; Ernest Renan, București, 1923; Conservator & C-ia, București, 1924; Crima din Strada Nopții, București, 1925; Cântecul Omului, partea I: Iudeea, Craiova, 1927; Vioara mută, București, 1928; Leagăn de cântece, București, 1929; Fântâna cu chipuri, București, 1933; Helada, București, 1935; Roma, București, 1936
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
se va Împotrivi, refugiindu-se tocmai În locul pe cale de a-și pierde „geniul”, Îsi va demonstra prin aceasta adeziunea la modernitate. Îi vom găsi astfel printre antimodernii lui Compagnon alături de Joseph de Maistre și de Rland Barthes, pe Chateaubriand, pe Renan, pe Bloy, pe Paulhan și pe Gracq. Un singur lucru ascunde - pe jumătate doar - autorul Demonului teoriei: inspirația barthesiană a noțiunii de „antimodern”. Este vorba despre tînărul Roland Barthes, fascinat În anii ’40 de autorul Considerațiilor inactuale. Pe de altă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
revoluții contrare, ci a contrariului revoluției. Același, Într-un reproș la adresa umanismului lui Rousseau, declară că a Întîlnit francezi, englezi, persani, dar n-a văzut niciodată omul (Heidegger ar fi fost neîndoios extrem de Încîntat de această formulare). Flaubert, Baudelaire și Renan sînt Împotriva sufragiului universal, convinși că „nu domesticești sufragiul univeral prin el Însuși” (Renan) - să nu uităm că societatea franceză a secolului al XIX-lea era pe jumătate analfabetă. Dar culmea dialecticii este atinsă de paradoxul formulat de același De
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
declară că a Întîlnit francezi, englezi, persani, dar n-a văzut niciodată omul (Heidegger ar fi fost neîndoios extrem de Încîntat de această formulare). Flaubert, Baudelaire și Renan sînt Împotriva sufragiului universal, convinși că „nu domesticești sufragiul univeral prin el Însuși” (Renan) - să nu uităm că societatea franceză a secolului al XIX-lea era pe jumătate analfabetă. Dar culmea dialecticii este atinsă de paradoxul formulat de același De Maistre În Considérations sur la France: „Dacă ne gîndim bine, vom vedea că o dată
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
autorilor și operelor. Sunt semnalate volume ale lui Gh. Brăescu (Cum sunt ei, Doi vulpoi, Un scos din pepeni și Moș Belea), Faust de Goethe în tălmăcirea lui I. U. Soricu, ediția a doua a Vieții lui Iisus de Ernest Renan, Istoria civilizației române moderne și Istoria literaturii române contemporane, cărțile „rodnicului îndrumător și cercetător” E. Lovinescu, la toate acestea adăugându-se alte titluri din literatura universală, publicate de Editura Ancora. După o scurtă cronică a evenimentelor anului 1927 și după
ALMANAHUL LITERATURII UNIVERSALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285287_a_286616]
-
a fi declarați în vremea comunismului drept "dușmani ai poporului". Dacă în cazul fiecărui individ uitarea unor momente dramatice poate fi invocată ca terapie, nu același lucru se poate spune în cazul societăților. În celebrul său eseu despre națiune, Ernest Renan spunea că și națiunile trebuie uneori să uite anumite evenimente din trecutul lor sângeros pentru a putea să meargă mai departe, referindu-se la conflictele pe care diferite comunități din cadrul unui stat națiune le-au avut. Dar ce se întâmplă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ontologism; se urmărea aprofundarea înțelegerii Sfintei Scripturi, ale cărei fundamente fuseseră puse (în parte) sub semnul îndoielii de către protestantismul liberal al lui Adolf Harnack (1851-1930), dar și de alții 134. Tot în sfera exegezei, publicația Vida de Jesús a lui Renan (1823-1892) a stârnit un scandal, deoarece nega divinitatea lui Iisus. Această carte i-a impulsionat pe catolici să îmbunătățească studiile biblice; dominicanul P. Lagrange a fost unul dintre pionieri, pentru că a înființat Școala practică de studii biblice la Ierusalim (1890
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Preda, Dumitru / 32 Prevost, Jean / 95 Principatele Române / 104, 107 Prusia / 66 Pustiana / 197 R Racocea, Theodor / 113 Radu, Demetrie / 147 Raliu, Ioan / 115 Rampolla / 126 Ravensburg / 125 Răchiteni / 170, 191 Răducăneni / 178, 186, 197 Râmnicu Vâlcea / 150 Recinetti / 199 Renan / 67 Restrepo, Carol E. / 169 Ritter von Lama, Friedrich / 263 Robu, Ioan / 160 Robu, Mihai / 156, 162, 184, 193-196, 207, 225-226, 236, 260-262, 264-265 van Roey / 213 Roma / 43, 48, 66, 87, 89-91, 94, 98, 105, 107, 109, 124, 126
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
răsfoind bestiare din Evul Mediu, căutând în "autori" tot ce este baroc printre animale. Mă aflu printre monștrii fantastici" (scrisoare din 19 februarie 1872 către Sand). La sursele medievale pe care le tratează expeditiv se adaugă literatura romantică, scrierile lui Renan, Creuzer, Michelet, Hugo cu care nu se teme să intre în concurență, atunci când recitește în 1856, Legenda frumosului Pécoppin și a frumoasei Bauldour (publicată în Le Rhin)353. Literatura medievală este considerată cu o distanță parodică, iar Evul Mediu al
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
interesat de arta filmului. R.G. Mă bucur foarte mult de ce spuneți, pentru că este o analiză specială a lui Herzog, țin foarte mult la el ca cineast, e un text foarte special, l-am pus pe Herzog în contact cu mistica renană medievală. Încerc să demonstrez acolo că este o chestie peste timp. A.V. Când ați ajuns în Germania, în 1975, prin ce era deosebită lumea filmului de acolo, de lumea filmului românesc? R.G. Am ajuns într-o perioadă de mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
X 2", TVR Iași, data difuzării în premieră 5 Premiera la 18 februarie 1974. Scenariul Fănuș Neagu, după romanul "Îngerul a strigat" și nuvela "Dincolo de nisipuri". Emil Botta a jucat rolul prințului Ipsilanti. 6 Radu Gabrea, Werner Herzog și mistica renană, traducere, București, Editura Capitel, 2004. 7 Fassbinder, Rainer Werner (1945-1982): regizor, scenarist, actor 8 Premiera în 1981, inspirat de nuvela lui I.L. Caragiale 9 Premiera în 1984, inspirat din viața regizorului Rainer Werner Fassbinder 10 De precizat titlul filmului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nume Roman, jocul de cuvinte fiind evident deliberat), o carte compusă din e-mail-urile pe care eroii reali le-au expediat, via internet, autorului. Și această carte a apărut la aceeași editură coloneză. L-am întîlnit pe Dieter Schlesak în metropola renană , în ajunul lansării în librării a volumului Eine Transsylvanische Reise - de fapt un alt fel de călătorie decît una obișnuită. De aceea cartea nici nu este un jurnal, sau o însumare de note de drum, necum o monografie sau un
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
prefață, decît 135 de pagini, putin, să recunoaștem, pentru o exegeza de amplitudine. Autorul nostru face bine cînd, de la început, enunța precizarea că noțiunea chiar de german (cu care, totuși, operează) e relativizanta de la origini, pentru că favorizează, saxonii, franconii și renanii sînt prea deosebiți încît noțiunea de germani nu îi poate subsuma pe toți aceștia. Dar ținînd seama de toate aceste relativizări și luînd în considerare multele studii de literatură comparată examinînd confluentele româno-germane (începînd de la Simion Mîndrescu și Sextil Puscariu
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]