698 matches
-
versurile o sugerează" (Zoe Dumitrescu-Bușulenga). În alte versuri sunt reliefate Geneza și Apocalipsa, de la nașterea lumilor (increatul) până la stingere (căderea stelelor și răcirea Soarelui). Descrierea haosului, a momentului de increat, în afara timpului și spațiului este susținută prin interogații asupra sensului repaosului universal. Facerea este exprimată și prin repetiție, cuvinte care provin din aceeași rădăcină: "La-nceput, pe când ființă nu era, nici neființă,/ Când nu s-ascundea nimica, deși tot era ascuns..." Savantul își "poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri", deoarece
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a cunoaște/ Și vremea-ncearcă în zadar/ Din goluri a se naște". Măreția divinității este exprimată într-un ton admirativ: Nu e nimic și totuși e/ O sete care-l soarbe/ E un adânc asemene/ Uitării celei oarbe". Însetat de repaos, de stingere, Hyperion îl roagă pe Dumnezeu să-l dezlege de taina nemuririi și rugămintea lui este de un sfâșietor dramatism: "Reia-mi al nemuririi nimb/ Și focul din privire/ Și pentru toate dă-mi în schimb/ O oră de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o iubire nepământeană, versurile " Ochii mei nălțam visători la steaua/ Singurătății", reliefează atitudinea contemplativă a poetului (Strofa I). Acesta trăiește viața ca suferință, conștient de efemeritatea omului: "Până-n fund băui voluptatea morții/ Neîndurătoare". Voluptatea iubirii devine voluptatea morții, marcată de repaos, atunci când suferința e "dureros de dulce". Mistuit de patima erotică, poetul trăiește intens acest sentiment, un adevărat foc ce nu poate fi stins "cu toate/ Apele mării". Pasiunea pentru femeie rămâne constantă, deși mitologia ne oferă exemple de eroi care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o pasiune și niciodată o cugetare intelectuală sau care ține de tărâmul științific". Argumente: a. dacă indivizii se diferențiază prin intelect, ceea ce-i unește este afectul; b. ideile politice ori morale își pierd interesul în timp; c. poezia este considerată "repaosul inteligenței", spre deosebire de știință, care plasează individul în spațiul de manifestare a cauzei și a efectului; poezia trebuie "să dea astfel o satisfacțiune spiritului omenesc". Calitățile ideale ale poeziei sunt cele trei caracteristici ale afectelor: 1. "o mare repejune a mișcării
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
deficiențe fizice mari la nivelul coloanei vertebrale și a cutiei toracice). - anamneza personală și familială să furnizeze aspecte legate de psihomotricitate, inteligență, motivație pentru sport, nivelul dezvoltării fizice și intelectuale ale părinților. Sunt deosebit de importante datele despre flotabilitate atât în repaos, cât și în mișcare, la care se poate adăuga și apneea voluntară. Se caută tipul longilin cu mobilitate scapulo-humerală, diametre egale, membre lungi cu extremități mari, capacitate de adaptare la mediul acvatic. Nivelul pregătirii fizice generale va fi apreciat pe parcursul
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
așezați-le în apropierea unei ferestre care dă spre est și puneți-le un îngrășământ bogat în fosfor. Este normal însă ca înflorirea să se mai și oprească din când în când; nu vă neliniștiți, este doar o perioadă de repaos necesară plantei. • Pentru a diminua riscul de putrezire la butășirea mușcatelor, rupeți frunzele mici (stipeleă de la baza frunzelor mai mari. Muștele și tânțarii • Plantați lămâiță pentru a îndepărta muștele și tânțarii de pe terasa sau terenul dumneavoastră. • Imediat ce muștele încep să
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
există A nu poate să nu existe B”52. Aceste legi nu sunt singurele legi logice ci ele sunt doar legi elementare: „Cele mai generale legi ale realității nu se reduc la cele mai generale legi ale stabilității lucrurilor în repaosul lor relativ. Mai există și legile cele mai generale ale auto-dinamicii lucrurilor și mișcarea lor absolută. Practica sociala nu se mulțumește cu mânuirea identităților și nu poate transforma lucrurile fără să cunoască legile auto-dinamicii lor. Acestora le corespund alte legi
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
există A nu poate să nu existe B”52. Aceste legi nu sunt singurele legi logice ci ele sunt doar legi elementare: „Cele mai generale legi ale realității nu se reduc la cele mai generale legi ale stabilității lucrurilor în repaosul lor relativ. Mai există și legile cele mai generale ale auto-dinamicii lucrurilor și mișcarea lor absolută. Practica sociala nu se mulțumește cu mânuirea identităților și nu poate transforma lucrurile fără să cunoască legile auto-dinamicii lor. Acestora le corespund alte legi
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
captiv într-o realitate din care nu poate scăpa. Metafora care descrie poate cel mai bine viața pe care o trăiește este aceea a insomniei, ,,eterna insomnie a vieții"278. Această stare de permanentă conștientizarea a ceva, de imposibilitate de repaos îi va oferi posibilitatea personajului de a se confrunta cu posibilitatea sa ,,de a nu mai fi". Heidegger concepe ființa ca ,,grijă". Din această perspectivă, angoasa este definită ca o ,,grijă permanentă a ființei de a nu mai fi". Este
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de "spirit". Omul trebuie să aleagă între "spirit" și materie, între dorința esențială și dorințele mutiple, dintre esență și aparență. Responsabilitatea constituie demnitatea lui periculoasă. Miturile exprimă simbolistica esențială a ființei umane, a spiritului uman, a umanității: desprinderea sa din repaosul instinctiv și orientarea spre spiritul preconștient al animalității (paradisul) constituie țelul său ideal, reunirea supraconștientă cu spiritul inerent vieții, cu sensul legal și misterios evident al acesteia: bucuria opusă spaimei (Cerul). Miturile relatează și toate suferințele derivate din spaimă (la
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
realizare a acesteia (dorința esențială). Opusă dorințelor exaltate și multiple, doar dorința esențială poate defini sensul vieții: morala imanentă, care nu este decît efortul acestei realizări esențiale, armonizarea dorințelor, efort fondat din punct de vedere biologic. Pedeapsa mitică (izgonirea din repaosul paradisiac) simbolizează faptul biologic: apariția ființei conștiente, subconștient tentată și supraconștient chemată să evolueze spre stăpînirea dorințelor. Dificultatea specifică a studiului de față consta în necesitatea de a utiliza limbajul erorilor pentru a combate erorile. Simboluri ca "Dumnezeu", "Paradis" sau
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
importanță fundamentală. Omul primitiv nu se poate încă distinge net de animal. Din punct de vedere biogenetic, animalul este strămoșul omului (totemismul). Concepția animistă reflectă adevărul că ființa umană este descendenta evoluată a animalului, care a pierdut însă siguranța instinctivă, repaosul instinctiv din cadrul sensului vieții (paradisul) și este expusă fricii. Strămoșul animal devine simulacrul magic al divinului, adică opusul spaimei, seninul magic al vieții satisfacute de ea însăși. Divinizarea magică și totemistă a animalului-strămoș (cultura vînătorilor) va fi în cele din
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
membrii unui trib așa cum instinctul îi unește pe membrii speciei. Opiniile exprimate de ceilalți membri ai tribului ca și acțiunile lor în special acțiunile culturale ale acestora nu trezesc în omul primitiv atitudini critice și îndoieli, ci certitudinea și plăcerea repaosului la sînul credințelor și al opiniilor publice. Sugestibilitatea imaginativă îi unește nu numai pe membrii contemporani, ci și pe cei ai generațiilor trecute și viitoare. Pentru a putea alcătui societatea culturală (societatea umană), sugestibilitatea trebuie să se grupeze în jurul unei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
o desfășurare temporală prelungită în infinit, ceea ce redă imaginii metafizice semnificația ei veritabilă: mister insondabil. Cealaltă formă a imaginii metafizice, reprezentată de mitul hindus, are la bază credința într-o neîncetată reapariție a Sufletului. Izgonit mereu, iar și iar, din repaosul în mister, Sufletul impur este condamnat să-și recreeze apariția psihică ca să se purifice de-a lungul aparițiilor lui repetate și să atingă în cele din urmă stadiul "unirii eterne", Nirvana. Cele două imagini sînt de o mare frumusețe mitică
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fericit de sirene/ De va fi o lume ideală la capăt/ Funebrele bocete vor da strălucire/ Celui prea tânăr alungat pe mări" (Izvoare); "Arde-n altare smirna ideilor/ Nimeni nu doarme când noaptea/ Trece emirul pe podul de aur" (Canoe); Repaosul luminii, umbră a sânilor/ Când și zeii din trandafiri s-ar întinde/ Cu gura spre trompetele de aur ale norilor,/ Copilul cu ochii la soare nu va muri" (Oedip, dimineața în vara timpurie). Alături de aceste dubluri ale eului liric, cel
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
rescrie când este uitat", păsările moarte renasc primăvara etc. La o primă vedere, astfel, cartea apare ca un un șir de povești, majoritatea bine scrise și pline de tâlc, despre revelațiile de tot felul (includiv cele poetice), despre zbucium și repaos, despre moarte și viață, despre suferință și mai ales dragoste. Spre deosebire de majoritatea congenerilor, Cătălin-Mihai Ștefan scrie cu cerneala unui nostalgic al epocilor în care mitologiile personale creșteau din dragoste, nu din deprimisme îngrășate de ură. Referințe critice (selectiv): Șerban Axinte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
al femeii mondene este reglementat: prima jumătate de zi revine ocupațiilor familiale, copiilor, literaturii și artei. Jumătatea a doua este consacrată vieții mondene: vizite, plimbări, momentul pregătirii pentru realizările de seară. Sfârșitul zilei este dedicat placerilor: dineuri, teatru, baluri, cercuri. Repaosul nu este prevăzut, oamenii de societate trebuie să fie văzuți peste tot. 244 Se scriu tratate de bune maniere, denumite Physiologies, si manuale de bună conduită, printre care și Tratat al vieții elegante, publicat de Balzac în La Mode. 245
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
poată observa, trebuie ca viteza de deplasare să aibă o valoare cât mai mare, tinzând să se apropie de viteza luminii în vid (300 000km/s), c, care se menține constantă în orice sistem de referință inerțial, adică aflat în repaos ori în mișcare rectilinie și uniformă. Corpurile materiale nu pot depăși această viteză de deplasare a fotonilor (Petre Osiceanu 78). Și Stephen W. Hawking descrie aceeași deplasare când prezintă "făpturile privile giate" care au izbutit, în epoca postmodernă, să se
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
PFO inactivează enzima (cu dietilditiocarbamat, H2S etc). Dinamica activității polifenoloxidazelor la tomate în cursul creșterii este ascendentă, dar către maturitate scade. La perele depozitate se constată o creștere importantă, pe parcursul perioadei de păstrare. În mugurii cartofilor, pe măsura ieșirii din repaosul vegetativ, s-a constatat intensificarea activității acestei enzime. Lacaza acționează asupra unui număr mult mai mare de compuși fenolici, fiind foarte activă în piersici și mai ales în strugurii mucegăiți. La un pH mai scăzut (aciditate ridicată) activitatea lacazei este
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
naturaliste prin insinuarea unei dimensiuni simboliste sau decadente poate fi extins și în pictura simboliștilor central și sud-est europeni, un caz interesant reprezentându-l pictorul polonez Jacek Malczewski. Tablourile sale de o precizie naturalistă se focalizează asupra "etapelor", scenelor de repaos din marșurile epuizante ale insurgenților mișcărilor naționale deportați în Siberia. Inspirat de poemul Moartea lui Ellenai al lui Słowacki pe tema deportărilor în Siberia, Malczewski decupează episodul tragic al morții lui Ellenai într-o dublă tratare, naturalistă în Moartea lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în acest oraș”. Pe bună dreptate, șeful județului trimisese adresa spre rezolvare primăriei, deoarece reprezenta o problemă ce interesa direct orașul. Iată ce scrisese Neculau cu o frumoasă caligrafie: „Noi când venim cu marfă pe piață suntem expuși la legea repaosului duminical și în timpul sărbătorilor, ori cum în aceste zile atunci marfa noastră se poate vinde, când locuitorii dela sate vin la târg, neîntrerupându-și munca câmpului în zilele lucrătoare, iar zarzavatul dacă nu se culege la timp și se vinde
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și depunere - primite 233, executate - 45 prin amendă, 27 prin închisoare polițienească și 58 prin închisoare corecțională; neexecutate - 103; 867 contravențiuni - polițienești-246, comunale 539, la legea străinilor 4 (în total au fost controlați 338 străini), la legea servitorilor-38, la legea repaosului duminical-20”. În același an, numărul celor arestați sau reținuți pentru diferite delicte a fost de 1.601. Cele mai multe arestări au fost operate în cazurile unor persoane suspectate pentru producerea unor delicte minore (580), pentru producerea unor acte de violență (521
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Santos” - și ceaiurile „Mandarin”. Una dintre problemele cu care s-a confruntat Camera de Comerț și Industrie Bacău (1919) pe parcursul întregii perioade interbelice a fost legată de gestionarea frecventelor cazuri de nerespectare a prevederilor legii din 14 aprilie 1910 privind repaosul obligatoriu din zilele de duminică sau din timpul sărbătorilor legale. Este aproape inutil să precizăm faptul că, în realitate, legea nu a fost nicicând aplicată în integralitatea ei. Deși, în cazul muncitorilor din cadrul marilor unități industrile, legea era o adevărată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la dispoziția acestora târgul săptămânal din zilele de joi, majoritatea sătenilor obișnuiau să efectueze cumpărăturile pentru nevoile casnice sau agricole numai în zilele de duminică, târgul de joi fiind întrebuințat exclusiv pentru vânzarea sau cumpărarea vitelor. Implicațiile socio-economice ale legii repaosului duminical atingeau sfere de interes atât de diferite și de complexe, încât propunerile de modificare a prevederilor acesteia au venit chiar de la reprezentanții organismelor îndrituite să aplice legea. Spre exemplu, în vara anului 1923 președintele Camerei de Comerț și Industrie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ani) și femeile (de la 14 ani în susă din atelierele mici și fabrici, munca nu va putea începe înainte de orele 5 A.M., și va înceta cele mai târziu la orele 5 P.M; la amedi, li se va acorda un repaos de o oră; durata muncii continue, până la repaos, nu va putea trece niciodată de patru ore; în zilele de sărbătoare și Duminica, copiilor și femeilor le este interzis a lucra în ateliere; art. 15 - copiii în etate mai mică de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]