911 matches
-
Românizării, Colonizării și Inventarului, cu concursul echipelor speciale ale Institutului Central de Statistică, ale Marelui Stat Major, marilor unități militare de la est de Bug și ale Guvernământului Transnistriei. În baza dispozițiilor și criteriilor stabilite, până în octombrie 1942, au fost repatriați românii originari din Basarabia și nordul Bucovinei și din Transnistria (între 21 septembrie 1941 și 7 iunie 1942), care locuiseră anterior în Basarabia și nordul Bucovinei: 8.920 de persoane. Din iunie 1942, au fost repatriați cetățenii din Basarabia și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
octombrie 1942, au fost repatriați românii originari din Basarabia și nordul Bucovinei și din Transnistria (între 21 septembrie 1941 și 7 iunie 1942), care locuiseră anterior în Basarabia și nordul Bucovinei: 8.920 de persoane. Din iunie 1942, au fost repatriați cetățenii din Basarabia și nordul Bucovinei, indiferent de origine etnică, dacă aceștia posedau referințe favorabile de la Legiunea de jandarmi de care depindea comuna. Pentru repatrierea românilor de la răsărit de Bug, la sfarșitul anului 1941, Serviciul Central de Statistică a trimis
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
va transmite lunar Ministerului Finanțelor lista agenților economici care nu au respectat termenele de încasare (repatriere) a valutei aferente operațiunilor sus-menționate. 11. Bancă Națională a României, în urma analizelor efectuate, va transmite lunar Ministerului Finanțelor lista agenților economici care nu au repatriat avansurile plătite la extern potrivit art. 4 pct. 3 alin. 3 din Ordonanță Guvernului nr. 18/1994 . 12. În vederea avizării operațiunilor de transferuri externe privind investițiile directe și de portofoliu în străinătate ( art. 4 pct. 5 din Ordonanță Guvernului nr.
INSTRUCŢIUNI Nr. 15086 din 20 octombrie 1995 de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată prin Legea nr. 12/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113703_a_115032]
-
stat contractant, se află abandonat în fapt pe teritoriul celuilalt stat contractant, autoritățile acestui din urmă stat contractant iau de urgență măsuri provizorii de ocrotire, instiintind totodată misiunea diplomatică sau oficiul consular al celuilalt stat contractant. Dacă minorul nu este repatriat în termen de cel mult 6 luni de la data înștiințării, se aplică regulile referitoare la abandon ale statului contractant pe al carui teritoriu se află minorul. Titlul ÎI Autorități centrale și organisme autorizate să efectueze proceduri de adopție Articolul 4
LEGE Nr. 52 din 21 iunie 1996 pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Italiana referitoare la adoptia minorilor, semnată la Roma la 29 martie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114340_a_115669]
-
excepției autoarea acesteia susține că textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 134 alin. (2) lit. a) și ale art. 135 din Constituție, deoarece obligă societatea comercială care a efectuat o operațiune de export, cu încasare valutară la vedere, să repatrieze valută obținută în termen de 5 zile de la data încasării, dar nu mai târziu de 90 de zile calendaristice, calculate de la data atestării documentare a trecerii mărfii prin frontieră română. În opinia autoarei excepției "obligația de repatriere a valutei încalcă
DECIZIE nr. 94 din 17 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată şi modificată prin Legea nr. 12/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124796_a_126125]
-
ale art. 135 din Constituție, care garantează autonomia juridică a agenților economici, libertatea comerțului pe baza egalității de șanse a acestora". În opinia instanței de judecată excepția ridicată nu este întemeiata, întrucat textul de lege atacat, obligând agentul economic să repatrieze valută obținută în urmă actului de comerț exterior, nu încalcă dreptul de proprietate asupra valutei respective și nici principiul libertății comerțului, urmărind doar că sumele de bani în valută obținute de agenții economici să fie, eventual, investite în economia românească
DECIZIE nr. 94 din 17 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată şi modificată prin Legea nr. 12/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124796_a_126125]
-
Bancă comercială .................. Certificam exactitatea datelor, Președinte, L.S. DECLARAȚIE Declaram pe propria răspundere, sub sancțiunea legilor din România, ca, potrivit evidentelor noastre, până la data prezenței solicitări de prime de export grâu și prime de export porumb boabe am încasat și am repatriat în totalitate, respectând prevederile Ordonanței Guvernului nr. 18/1994 , aprobată și modificată prin Legea nr. 12/1995 , cu modificările ulterioare, și ale Ordonanței Guvernului nr. 15/1996 , aprobată și modificată prin Legea nr. 131/1996 , cu modificările ulterioare, valută aferentă
HOTĂRÂRE nr. 668 din 19 august 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de acordare a primei de export la grâu şi porumb boabe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125118_a_126447]
-
răspundere, sub sancțiunea legilor din România, ca, potrivit evidentelor noastre până la data prezenței solicitări de prime de export la carnea de porc și/sau de pasăre, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/1999 , am încasat și am repatriat în totalitate, respectând prevederile Ordonanței Guvernului nr. 18/1994 , aprobată și modificată prin Legea nr. 12/1995 , cu modificările ulterioare, și ale Ordonanței Guvernului nr. 15/1996 , aprobată și modificată prin Legea nr. 131/1996 , cu modificările ulterioare, valută aferentă
HOTĂRÂRE nr. 675 din 23 august 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de acordare a primei de export la carnea de porc şi de pasare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125166_a_126495]
-
Rețegan: 1996, 332, subl. m.). Oficial, în scrisorile pe care guvernul român și maghiar le-au schimbat pe această temă, se stabilea ca intervalul petrecut de Nagy și asociații săi pe teritoriul românesc să fie limitat, aceștia urmând să fie repatriați odată ce partea maghiară era în măsură să le asigure securitatea. "Guvernul român nu va expulza pe Imre Nagy și persoanelor din grupul său (sic!) și, în general, nu va permite strămutarea lor într-o țară terță decât cu consimțământul expres
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fi arătat mai receptiv la propunerile sale de colaborare comercială. De fapt, RFG adusese acest subiect în discuție, argumentând că relațiile diplomatice și economice dintre cele două părți nu pot avea loc în absența posibilității etnicilor germani de a se repatria. RPR nu dorea să facă prea multe concesii în acestă privință deoarece se temea să nu e confrunte în scurt timp cu un masiv val de emigrări care i-ar fi afectat atât imaginea internațională, și așa precară, cât și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și, când venea poliția rusească și te Întreba din ce trăiești, și Îi spuneam că avem pensie de la stat, zicea: „E-n regulă” - nu-l interesa cât. Aici, când am făcut actele... Dar cum ați ajuns În România? Am fost repatriat. În ’46 am fost repatriat. Mulți, când au venit rușii, au trecut În România. Noi n-am renunțat la cetățenie - am zis: „Vreau să mă fac cetățean sovietic”, că tata a fost funcționar de stat, iar mama a zis că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și te Întreba din ce trăiești, și Îi spuneam că avem pensie de la stat, zicea: „E-n regulă” - nu-l interesa cât. Aici, când am făcut actele... Dar cum ați ajuns În România? Am fost repatriat. În ’46 am fost repatriat. Mulți, când au venit rușii, au trecut În România. Noi n-am renunțat la cetățenie - am zis: „Vreau să mă fac cetățean sovietic”, că tata a fost funcționar de stat, iar mama a zis că aici, la ruși, scăpăm cumva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
trecut Nistrul și am ajuns În Basarabia; am ajuns la Briceni, am aflat că granița cu România e Închisă și am rămas toată iarna la Briceni. Din ce am trăit nu-mi amintesc, nu știu, În aprilie 1945 am fost repatriați prin punctul de frontieră Ungheni - Iași. Cum v-a primit populația? - Noi am stat la Iași 7 zile În carantină, apoi am plecat cu trenul până la Gura Humorului. Mai departe nu exista linie refăcută. La Începutul lui mai am fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
până În toamna anului 1944. Atunci am trecut Nistrul și am pornit spre casă. Am ajuns În localitatea Briceni din Basarabia. Am aflat că granița cu România este Închisă. Am rămas peste iarnă la Briceni și În aprilie 1945 am fost repatriați de către autoritățile române prin punctul de frontieră Ungheni - Iași. Am stat În gara din Ungheni, sub cerul liber, 8 zile. Așa amărâți cum eram, dar totuși tineri, se mergea seara În gara din Ungheni, care era dezafectată, și se dansa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Informații, prin care se confirmă faptul că familia mea, În frunte cu tatăl Schoil Leib, compusă În 1941 din patru persoane, a fost deportată din Vatra Dornei, la data de 11. 10. 1941, În Moghilev și Briceni și a fost repatriată la data de 14. 04. 1945, prin punctul de frontieră Ungheni. (decembrie 2002) „ Am fost obligați să purtăm steaua galbenă” interviu cu Roza Schachter (n. 1924) Mihai Vakulovski: Doamnă Roza Schachter, povestiți-ne despre familia dumneavoastră dinainte de război. Roza Schachter
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
niște ruble, haine de militar, ne-a mai făcut câte un palton, nu știu ce, la copii, una-alta. Și a venit un decret, o lege, au intrat rușii acolo, că Cernăuțiul era al lor. Și au zis: „Cine vrea să se repatrieze În România e liber s-o facă”. Și noi ne-am Îmbarcat Într-un tren, nici nu știu unde ne-au Întrebat unde vrem, habar n-aveam de Brașov, dar cineva a spus că Brașovul e foarte frumos și Într-adevăr era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Am intrat direct În clasa a VI-a, În limba rusă - deci a V-a ioc, fiindcă Înainte de război făcusem de două ori clasele a III-a și a IV-a. Am Început clasa a VII-a și ne-am repatriat, deci n-am terminat-o nici pe a VII-a. Mama mai Întâi ne-a dat să Învățăm limba engleză, În particular. Și la un moment dat am aflat de școala serală și că se primesc elevi. Dacă nu aveai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
câteva fragmente... — Dumneavoastră nu puteați citi? — Doi ani am Învățat, adică clasa Întâi și a doua, dar cartea era În germană - iar noi am Învățat românește. În fine, asta a fost. Prin anul 1943, copiii orfani au fost luați și repatriați În România, și atunci și evreii din Dorohoi au fost repatriați, și speranța noastră era că, totuși, va veni eliberarea și umblau zvonuri tot timpul, și de bine, și de rău. Se zvonea că vom fi salvați, dar până n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
clasa Întâi și a doua, dar cartea era În germană - iar noi am Învățat românește. În fine, asta a fost. Prin anul 1943, copiii orfani au fost luați și repatriați În România, și atunci și evreii din Dorohoi au fost repatriați, și speranța noastră era că, totuși, va veni eliberarea și umblau zvonuri tot timpul, și de bine, și de rău. Se zvonea că vom fi salvați, dar până n-au venit rușii să ne elibereze nu s-a putut. Noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
17... În afară de vărul meu, care a plecat spre țară În 1943. A fost o acțiune a Crucii Roșii, ca toți copiii orfani să fie repatriați - și, asta așa, ca să vezi, părea un gest foarte omenesc. Dar ei, când au fost repatriați la Iași și când a văzut În ce condiții se trăiește... În primul rând n-aveai mâncare, dacă erai un copil mai slab ceilalți copii Îți luau totul... vărul meu, când a văzut despre ce este vorba, s-a urcat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
treabă, nici de bine, nici de rău, cu noi... Când au ajuns rușii la Șargorod? În zona noastră au ajuns prin martie ’44: s-a instalat o primăriță, care era șefa unității de partizani, și pe noi nu ne-a repatriat nimeni. Iar noi aveam un singur gând: să ne Întroarcem acasă... Dar acasă nu vă aștepta nimic... Noi nu ne-am Întors să găsim ce am lăsat, noi ne-am Întors acasă... Din nou tatăl meu, care știa cum să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de spus - uneori este inexplicabil prin câte poate trece omul, cum poate el supraviețui cu sfeclă, cu cir... Vă spun, pâinea era ceva ce... O să țin minte cât voi trăi: În momentul când ne-am urcat În vagoane ca să fim repatriați ni s-a dat niște pâine... pâine adevărată, nu ceva... Și acest lucru rămâne În memorie... Eu și acum am rămas cu un obicei: este teribil pentru mine când cineva aruncă firimiturile de pâine - mi se pare că e un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mai frumoasă amintire? Cea mai bună amintire este aceea În momentul când l-am văzut pe tata și când mi-a povestit că mai există oameni, chiar printre cei pe care noi i-am considerat călăi. Deci cum ați fost repatriați, oficial, cu liste, tren special... Am fost Îmbarcați Într-un tren special, cu liste... Ni s-a dat și pâine pe drum - cred că Centrala Evreiască a avut grijă de ni s-a dat și pâine, ceea ce a fost fantastic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Da. Cu ce v-ați Întors? N-a fost ușor, pentru că, atâta timp cât repatrierea deținuților originari din țările occidentale a fost organizată rapid... Erau foarte mulți la Allach - erau foarte mulți francezi, ruși, mai erau și olandezi, italieni... Ăștia au fost repatriați destul de repede, dar noi, cei din România sau Ungaria, am rămas acolo -foarte târziu s-a organizat... Am Încercat să vin acasă cu un transport organizat de sârbi, iugoslavi. Am ajuns cu trenul lor până la granița iugoslavo-austriacă, cam pe la mijlocul lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cum voiesc eu, ci cum voiești Tu”, stadiul unitiv, desăvârșirea). Prezența lui dădea încredere oricărui suflet, conștientizându-i dorința de înălțare duhovnicească spre desăvârșire. * Valeriu a fost chemat în fața comisiei sovietice care opera „repatrierea”, pentru a-l convinge să se repatrieze - adică să se întoarcă în Basarabia. Pentru îndrăzneala de a-i înfrunta pentru actul cotropirii, comisia a cerut transferul lui Valeriu în URSS pentru a fi judecat și condamnat pentru insulta adusă guvernului sovietic și armatei roșii. Dumnezeu a vrut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]