1,689 matches
-
Sus tot mai sus, spre pe steiul de stâncă, numai caprele negre și vulturii se avăntă. Mai jos pe cărare, ușii în rut se iau la trântă, fără frică la marginea prăpastiei, mult prea adâncă. Caprele negre urcă grăbite, pe repezi povârnișuri, copitele le scapără scântei pe prundișuri. Dar ele se învață de pui, cu grele urcușuri, muntele e o mare provocare , numai tăișuri. Deprinse-s cu ploi reci și ninsori, sus pe stanca, în depărtare se zărește pădurea adâncă. Referință
POVESTE... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370965_a_372294]
-
sau stânci rostogolite de pe țancurile cele mai înalte. Urcară piscuri împădurite, străbătură goluri alpine unde privirea le rămase încântată de panorama ce se desfășura până la orizonturile cele mai îndepărtate. Ocoliră prăpăstii amețitoare, colțuri stâncoase, coborâră în văi adânci cu torente repezi și cascade ce se revărsau de pe frunțile de piatră ale masivului ce strălucea în soare cu nuanțele sale cenușii ca o cetate plină de mistere, cu secretele și legendele sale de când este pământul. Și iarăși urcară pe coastele versanților, apoi
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
ȘI VAPOROS Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2015 din 07 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Unde retrasă înflorește menta sălbatică nopțile boreale devin curbe cum drumurile peste munți. Cu rotunde flăcări răsăritul se-aprinde sub genele apelor repezi, cascade în sărituri deschizând porți. Acolo trupul tău cu linii spirale se-mbracă-n rochii de bumbac vaporos și toamna privește ascunsă după culori. Ochii mei cu negru brodat în pupile, te visează-n ii de mătase cu florile albe
FLUID ŞI VAPOROS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370649_a_371978]
-
din zidul fortărețelor ascunzișurilor subconștientului mintea crede. mintea atacă. mintea caută nimicul înrobit în necunoaștere și doare Doamne doare în mine întunericul acesta caut mereu calmul cristalului fumuriu și dau prin pasul șarpelui tot de deșertul gândului necuvântătoare a rostirilor repezi îmi cred minții zbaterea în fapt o statică aproape continuă cred în mișcare cred în zborul cu o singură aripă și totuși uite Doamne cum în statica lor cristalele vindecă zdrobesc alină păsuiesc sau poate doar lovesc ritmat acoperișurile casante
UMBRĂ LUMINII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369742_a_371071]
-
ce a fost plăcut și frumos în viață. Pornim la drum cu vechea mașina a bunilor mei prieteni și ei iubitori de natură! Direcția, Munții Bihor spre „Țara Moților” prin comuna Arieșeni. Peisaje de vis, dealuri și munți împăduriți, râuri repezi... Pe fiecare deal mai înalt o singură așezare... Alegem una ... Citește mai mult Am scris această minunată „amintire” rămasă în urma excursiilor pe care le-am făcut pe „tărâmul moților”, locul unde, după ale mele gusturi și plăceri, este un real
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
ce a fost plăcut și frumos în viață.*** Pornim la drum cu vechea mașina a bunilor mei prieteni și ei iubitori de natură! Direcția, Munții Bihor spre „Țara Moților” prin comuna Arieșeni. Peisaje de vis, dealuri și munți împăduriți, râuri repezi... Pe fiecare deal mai înalt o singură așezare... Alegem una ... VIII. GEORGE GOLDHAMMER - BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ȘOPÂRLA ȘI MAMA SOACRĂ, de George Goldhammer, publicat în Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015. Ce legături ar putea avea cele trei
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
din brațele lui și-l privi uluita. Criști avea în ochi o privire drăceasca, roșie, o voce metalică și un rânjet înspăimântător, la fel cu cel al Mariei, din vis. Cu sufletul plin de teamă, cu pulsațiile inimii halucinant de repezi, Ioana se prăbuși cu zgomot pe dușumea. Visul devenise realitate. februarie 2014 Referință Bibliografica: O apariție inexplicabilă / Cristea Aurora : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1380, Anul IV, 11 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cristea Aurora : Toate Drepturile
O APARITIE INEXPLICABILA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368109_a_369438]
-
burtă. Inu începu să râdă, apoi îi povesti despre escapada lui în pădure. Daniel îl privea cu un aer ciudat. Inu îl ghionti de câteva ori în semn de „hai, mă crezi”. Se îndreptară spre casa lui Inu cu pași repezi, Daniel își privea deja prietenul ca pe un om abia ieșit de la casa de nebuni. Ajunși acasă, intrară în camera lui Inu și, după ce încuiară ușa, Inu se apropie de rucsac. Îl deschise, dar Sharp nu mai era acolo. - Mama
SHARP, O ÎNTRUCHIPARE A MINŢII? de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353308_a_354637]
-
Claudia Bota Mereu îmi este dor de umbra pașilor tăi, Înodați printre paginile inimii îngălbenite, Rămase deschise între semnele adunate, Prin iernile grele, se dezlănțuie al sufletului văpăi. E multă iubire și multă durere, concentrată pe umbra pașilor tăi, Pași repezi, ce astâmpără setea din pădurile tropicale, Etajate pe imense balansoare, din a inimii puncte cardinale, Rupând suferințele dimineților matinale. Printre nori aleargă strigătul mut al înfometaților dulăi, Eu totuși mă apropii fără teamă de umbra pașilor tăi. Dimineți matinale în
CLAUDIA BOTA de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353422_a_354751]
-
mine, un bărbat de statura lui Fred, ce ținea în mână un pachet. Ar fi putut fi Fred! Sigur, el era. Nu aveam de ce să mai zăbovesc. Nu exista nici o îndoială, știam că este Fred! M-am apropiat cu pași repezi, de el. Când am ajuns chiar în spatele lui, am întrebat, fără nici o urmă de emoție în glas: - Fred? Acesta s-a întors și... nu era Fred. *** Corina Diamanta Lupu București, 3 octombrie 2014 Notă: Povestirile pe care le scriu sunt
LOGODNICUL MEU, FRED (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352802_a_354131]
-
ce a fost plăcut și frumos în viață. *** Pornim la drum cu vechea mașina a bunilor mei prieteni și ei iubitori de natură! Direcția, Munții Bihor spre „Țara Moților” prin comuna Arieșeni. Peisaje de vis, dealuri și munți împăduriți, râuri repezi... Pe fiecare deal mai înalt o singură așezare... Alegem una pentru odihnă și suntem întâmpinați de un câine mare de culoare albă ce nu părea a fi agresiv. Urcăm spre căsuță unde suntem primiți cu bucurie de stăpânul câinelui al
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
17 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului cu virginala pufului paloare așteaptă păpădiile-n fânețe iar vântul le dezbracă de culoare din fugă dăruindu-le binețe e felul lui la dans să le invite purtându-le vrăjite înspre zare în ritmuri repezi parcă aiurite umplându-le de saț și de ardoare nu se sfiesc veșmântul să și-l poarte în lumea largă într-un gest firesc e felul lor în drumul către moarte să-i spună adierii „te iubesc” *** Referință Bibliografică: iubire
IUBIRE MUTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353901_a_355230]
-
nimeni aici / Înțelege și lasă-te în voia mea, nu e scăpare / În spatele copacilor imaginari / Nu este pădurea imaginată / Nu e început sau sfârșit / Totul se naște aici in medias res - „In medias res”), un labirint existențial străbătut cu pași repezi și fermi, în care marginea și centrul sunt oricând interschimbabile: nu trebuie decât / să te prefaci / că înțelegi / drumurile din noi / nu mai duc / de multă vreme / dincolo de versantul / tăcerii dar uite / e ultimul mugur / ce-mi bate sub / pleoape
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
prin zona centrală fiind interzisă. Mașina a fost oprită în fața unei porți metalice în fața căreia se afla, zâmbitoare, Rodica Rodean. Până să ne dăm bagajele jos, ajutați de șofer, domnia sa a trecut podul peste un pârăiaș cu apele tulburi și repezi, dovadă că în amonte plouase destul de bine, ne-a urat bun venit și ne-a îmbrățișat. După primul schimb de cuvinte, pline de amabilități și de bucurie, am avut răgaz să cuprind cu privirea întreaga așezare a pensiunii, așa cum se
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
total tăcerea ei Născută din cascade înspumate De generoase,tandre-mbrățișări Și de senzații calde picurate Celest surâs de buze,delicat Îngână către Eros rugăciune În viață să îi fie mereu dat Doar ei,explozii de trăiri,anume În respirații repezi,sacadat Omniprezente lieduri de amoruri Din note de fior reverberat Desăvârșesc vitale protocoluri Oftatul îndelung,în împlinire Dintr-un ocean de doruri renăscute Înalță ode către nemurire Comensurând retoric astre mute Două steluțe,brusc înduioșate Spontan,ochii iubitei luminează Privind
ASCULT TĂCEREA de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353721_a_355050]
-
frumoasele straie primite în dar de ziua ei. La sfârșit, și-a frecat palmele cu frunzele unei plante frumos mirositoare. S-a mai uitat odată în oglinda apei și a ieșit grăbită pe ușă. A mers cu pași mici și repezi ca să nu întârzie, dar când l-a văzut în toată splendoarea lui, pe care i-o accentuau primele raze ale soarelui, n-a mai putut înainta nici un pas. A rămas înmărmurită, cu ochii măriți de surpriză și admirație. Atunci, o
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
al ziarului Cuvântul. Momentul era de maximă importanță în istoria noastră: cu un an înainte a murit Ionel I. C. Brătianu și Regele Ferdinand, țara era condusă de o regență, iar Prințul Carol se afla în străinătate. Se apropia cu pași repezi criza economică, care a permis dezvoltarea mișcărilor de extremă dreapta pe plan european, inclusiv în România. Nae Ionescu se decide acum pentru apropierea de țărăniști. Relațiile dintre Iuliu Maniu și Rege l-au decepționat însă și aici este momentul din
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
piept și care, parcă, nu atingea aceleași corzi vocale. Părea a fi mai umil, mai timid, semănând foarte mult cu piuitul unor puiuți firavi abia ieșiți din ou, dar care creștea în note progresive din ce în ce mai ample, mai volubile și mai repezi, inundând curtea spitalului, vibrând cu modulații clare, cobora și urca atingând înălțimi supreme. Solista se îmbăta cu propria-i arie. Beția de triluri variate, dulci, supuse și pasionale, răsunătoare ori ușoare, grave sau calde, plângătoare, gemătoare ori plin de invocări
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
și iritată în aceeași măsură. „Ce-și imaginează omul acesta? Nu sunt în secția lui să-mi spună mie ce să fac și că timpul se consumă... Hm! Stăm noi de vorbă imediat, domnule!” Iuliana traversa holul uriaș cu pași repezi și apăsați. Se înfuria pe măsură ce se apropia de intrare. Era hotărâtă să ia o anumită atitudine față de „acest medic cu veleități de mare șef și cavaler de modă veche”, cum îl caracteriza ea în gând. Răspundea la saluturi fără să
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
conștiință de gradul III, era o tânără, roșcată, frumoasă, cu o pălărie mică, roșie și elegantă, cu părul lung, roșu și creț, cred că era aceiași Agar de mai înainte, deși se schimbase mult la față, se apropie cu pași repezi de grupul Doamnelor de bine și după ce intra chiar în mijlocul lor, zise: - Nu mai strigați, că strigați în deșert acum, strigați în pustiu! Copacul uscat al ideologiilor comuniste este smuls deja din rădăcinile lui. Comunismul a fost un vis urât
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
Ochii tăi, acolo libertatea-i stăpâna Iar foamea și setea se-alină din izvoarele ce se varsă în vai. Vreau să-ți arăt revărsarea Unui izvor căutat pe pământ, E apa vie culeasa din marea sărată și spălata de ploile repezi și vânt. Văd crengi ce mai plâng în bătaie de vânt iar frunzele cu durere ajung de acolo de sus, pe pământ. Ca să credem iar în cuvânt o mie de ani nu ne ajung. nici în cer și nici aici
CLIPE CE NU POT MURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358584_a_359913]
-
carpatic s-a emis atât ipoteza pătrunderii lor aici din zona mediteraneană, după cucerirea Daciei de către romani, cât și ipoteza autohtonicității lor, aducându-se ca argumente bogăția de grâne a Daciei, întinderea holdelor până pe plaiurile munților, forța hidraulică de pe râurile repezi cu debit bogat. Documentar, morile de apă sunt atestate încă din secolul al XII-lea, ele înmulțindu-se considerabil în secolele următoare. Dintre morile de apă, cele cu roată orizontală - ciutura - punct de vedere al repartiției, structurii și sistemului lor
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
în: Ediția nr. 1250 din 03 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Oglindită în tine Nu mai zăream Marginile ființei noastre. Cerul împrumutase lumina Din nimburile arhanghelilor, Adăpând din nemărginire Blânzi unicorni. Cochetă, o stea își admira Reticulara privire În apele repezi Și zâmbetul ei Făcea glia să dănțuiască. Oare când a mai rodit Ceasul Atât de profund ca atunci? Mihaela Oancea Imagine: Mihai Cătrună, Ochiul intern Referință Bibliografică: Când a mai rodit așa ceasul? / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CÂND A MAI RODIT AŞA CEASUL? de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344671_a_346000]
-
Și asta, în ciuda faptului că în ziua de azi, dacă ești cinstit, riști să fii acuzat că ești demodat, să fii privit ca un om retardat care nu se adaptează la mersul acestei lumi „moderne” ce se îndreaptă cu pași repezi spre dezastru. Merită să ne acuzăm și să ne judecăm unii pe alții? Nu! Haideți, să fim atenți unii cu alții! Să mângâiem, în loc să supărăm! Să ne protejăm sufletele printr-un comportament frumos, fin și plin de afecțiune. Câtă dragoste
DESPRE ACUZAŢII ŞI NEVINOVĂŢIE (2) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344674_a_346003]
-
căutatele ape. Se zbuciumă sângele urcând prin rădăcinile copacului din trup, împământenind sămânța coaptă cu irizări cuibărite-n miez. Alunecă prin simțurile mele uscate firul de apă-n dans, izvorul câmpiei, încremenite fibre atinse de pîrjol, așteaptă să respire ploile repezi. Tu-mi apleci cumpăna-n interior până-n limpede ochiul fântânii și mă ungi cu mirul ei rece pe fruntea boltită de ani. Referință Bibliografică: Zile de vară / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 327, Anul I, 23
ZILE DE VARĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358801_a_360130]