KorAP: Find »[drukola/base=repetent & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...30 >

746 matches

Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037

ar fi procedeul folosit, este incorect. Nu-i consider învățători de elită pe cei care obțin rezultate foarte bune, lucrând numai cu copii aleși. Regretatul învățător emerit Gh. Sireteanu în îndelungata sa carieră de dascăl nu a lăsat nici un elev repetent. Se apleca cu înțelegere și răbdare asupra fiecărui copil care întâmpina dificultăți în învățare, își sacrifica după-amiezile pentru a lucra cu aceștia, îi ajuta să progreseze fiecare în ritmul său, încurajându-i și dându-le, astfel, aripi pentru învățătură în

Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
o notă slabă, învață numai siliți de părinți, sau dacă sunt amenințați să rămână corijenți. Notele slabe fac să mă simt prost prin faptul că mă gândesc că-mi strică media și apoi, că pot să rămân corijent sau chiar repetent. După aceea muncesc fără tragere de inimă, fără curaj, cum s ar spune învăț ca și cum aș fi obligat de cineva ce stă lângă mine cu un băț" (clasa a IX-a). O evoluție interesantă prezintă procentajele elevilor care au avut

Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819

zentat la Ober-Gymnasium din Cernăuți, pentru a urma cursurile clasei I. Ștefan Wolf, directorul liceului, cînd l-a văzut, a exclamat cu năduf: "Și acesta este tot un Eminovici!"19. Frații săi mai mari învățaseră rău. Fiecare din ei fuseseră repetenți și corigenți și de aceea directorul presimțea că și Mihai îi va face bocluc. La sfîrșitul anului școlar 1853-54, Șerban, Nicolae și Iorgu fuseseră declarați repetenți, așa că în anul școlar următor toți aceștia au repetat clasa, Iorgu învățînd în particular

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
tot un Eminovici!"19. Frații săi mai mari învățaseră rău. Fiecare din ei fuseseră repetenți și corigenți și de aceea directorul presimțea că și Mihai îi va face bocluc. La sfîrșitul anului școlar 1853-54, Șerban, Nicolae și Iorgu fuseseră declarați repetenți, așa că în anul școlar următor toți aceștia au repetat clasa, Iorgu învățînd în particular. În 1856/57 învățau în particular și Șerban și Iorgu. În 1858/59, nici unul din cei patru frați n-a scăpat de corigențe ori de repetenție

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
a fost ținut legat toată ziua. El spunea tatălui său: "De ce mă legi degeaba? Că eu știu să mă desleg"26. Legat în căruță, ca să nu fugă, a fost dus din nou la Cernăuți, dar la încheierea anului școlar tot repetent a rămas, din cauza mediilor rele la matematică și latină. În anul școlar următor (1862/63) Mihai a repetat clasa a II-a. Tatăl său l-a dat în gazdă, la un profesor de limba franceză, Victor Blanchin, crezînd că băiatul

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581

Evaluarea competențelor și lumea valorilor. Relevanța evaluării într-o lume dinamică 87 3.1. Putem evalua competența? 89 3.2. Să valorizăm... valorile 94 3.3. Cât valorează o diplomă? 98 3.4. De ce unii premianți din timpul școlii ajung repetenți în viață? 102 3.5. Calitatea educației și mediul universitar 107 4. Strategii de evaluare și notare 113 4.1. Modele și forme de realizare a evaluării 115 4.2. Metode de evaluare 126 4.3. Metode complementare de evaluare

Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
o lume dinamicătc "3. Evaluarea competențelor și lumea valorilor. Relevanța evaluării într‑o lume dinamică" 3.1. Putem evalua competența? 3.2. Să valorizăm... valorile 3.3. Cât valorează o diplomă? 3.4. De ce unii premianți din timpul școlii ajung repetenți... în viață? 3.5. Calitatea educației și mediul universitar 3.1. Putem evalua competența?tc "3.1. Putem evalua competența?" În învățământul românesc, de circa un deceniu se tot vorbește despre necesitatea centrării acestuia pe competențe și performanțe. Nu cât

Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
valoare în timp? Diploma de licență de „ieri” este echivalentă cu cea de „azi”? Ce s-a pierdut, ce s-a câștigat? Ce are în minus, ce are în plus diploma? 3.4. De ce unii premianți din timpul școlii ajung repetenți... în viață?tc "3.4. De ce unii premianți din timpul școlii ajung repetenți... în viață?" Întrebarea din titlu acoperă o realitate ce ne intrigă pe toți și trimite la un mare paradox al educației. Ea pune în discuție însăși rațiunea

Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
azi”? Ce s-a pierdut, ce s-a câștigat? Ce are în minus, ce are în plus diploma? 3.4. De ce unii premianți din timpul școlii ajung repetenți... în viață?tc "3.4. De ce unii premianți din timpul școlii ajung repetenți... în viață?" Întrebarea din titlu acoperă o realitate ce ne intrigă pe toți și trimite la un mare paradox al educației. Ea pune în discuție însăși rațiunea educației și posibilitățile ei în a transforma natura umană și lumea din care

Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
proces de pervertire a scărilor valorice, de bruiaj comportamental și de derivă valorică. Normal că nu ne convine faptul că repetenții de altădată au ajuns mari „mahări”, dar vina nu o poartă ei, ci societatea care se dovedește ea însăși „repetentă” la capitolul întronării excelenței autentice și a criteriilor ei de recunoaștere. Ne doare faptul că cei mai buni din școală nu ajung și cei mai buni în societate, în sensul recunoașterii și „utilizării” lor. Și asta pentru că mecanismele de validare

Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831

tot mai murdară/ Istoria își urmează cursul ei/ Iar Pilat din Pont continuă să-și spele/ Cu satisfacție tot mai mare/ Mâinile." Ideea se repetă în poemul "La lecție". Epoca pietrei necioplite, pe bună dreptate, îl va lăsa pe poet repetent, pentru că și în soare a început să se vorbească: "Precum că pe pământ prostia va dispare/ în curând/ pe cale pașnică". Disprețul suveran față de lumea de actori, care n-au învățat nici măcar cum să-și țină mâinile, care simulează și n-

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827

era mic de statură, îi bătea pe toți. Nimeni nu-l văzuse efectiv dînd bătaie cuiva, în afara cîtorva șuturi și pumni ocazionali, totuși era greu de crezut că cineva, dintre colegi, ar avea tupeul să-ncerce. Rămăsese de cîteva ori repetent, așa că era ceva mai mare decît ei. Umbla cu băieți mai mari și fuma și bea alcool. Dacă nu chiulea, stătea în ultima bancă din clasă, de obicei liniștit, dar, cînd avea chef, ataca creaturile care-i ieșeau în cale

[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
renunțat la prietenii ăia cuminți și plictisitori și ar fi abandonat și școala dacă ai lui nu l-ar fi bătut la cap cu viitorul lui și cu alocația. Oricum, chiulea la greu și lua note proaste și a rămas repetent. Și tot atunci a început să se impună printre fraierii de la școală. Cînd ajungea într-un nou colectiv, se lua de ăia care păreau mai puternici și-i speria. Cu vorbe, pînă acum nu pocnise pe nimeni. Nu avusese ocazia

[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
Avea de lucru. Doi 1 Radu era cel mai puternic. Îi bătea pe toți și făcea tot ce-i trece prin cap. Chiar și profii erau înspăimîntați de puterea lui. Unii îl treceau clasa doar la o privire furioasă. Rămînea repetent pentru că așa voia el. De multe ori mînca pachețelul cu mîncare pe care mama i-l pregătea lui Cornel pentru la școală. El nu primea așa ceva și i se făcea foame în timpul pauzei mari. Nici bani de buzunar nu pri-mea

[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
îl durea undeva dacă Radu învață sau nu. I se flutura maiestuos. Nu-l verifica la teme, nu-l interesa dacă are toate manualele, nu venea la ședințele cu părinții, nu știa în ce clasă-i, nici c-a rămas repetent. La chestiile astea, era de treabă. Dar acum prea-i stătea în cale. Lua fără împotrivire telecomanda din mîna lui Radu, dar tot nu-i convenea ceva. Dacă nu te mai interesează școala, te trimit la muncă. N-o să te

[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
loveau. Tremurînd, a deschis catalogul în dreptul numelui lui Radu. Unii se linișteau cînd făcea așa. Dar nu Radu. Radu, ți-ai făcut tema pe azi? Mă îndoiesc. Nu vei avea o notă prea bună. Crezi că-mi pasă? Deja-s repetent. Atunci, doamna profesoară s-a îndreptat spre Radu. Nici ea nu știa ce să-i facă. Nu era capabilă de violență și nici n-ar fi avut forța necesară. Poate spera ca prezența ei la doi centimetri în fața băiatului ar

[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
multe, pînă i s-ar sfîrși imaginația. Parc-ar fi fost personajul despre care învățase la școală, i-a uitat numele, totuși era ceva simplu și scurt, Zoe, Poe, Noe, ceva de genul, în orice caz personajul ăsta a rămas repetent și drept răsplată un cîrd de femei l-a plimbat prin locuri pe care băiețelul, un băiețel ca voi, dorea să le vadă. Însă Marcu prea multe n-a făcut, pentru că libertatea tocmai primită aducea a constrîngere și nu putea

[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
Îi plăcea de obicei să călătorească, totuși acum ar fi preferat să rămînă acasă sau să fi plecat într-o excursie cu părinții. Mama i-a făcut bagajul, îndesînd acolo lucruri pentru un an întreg. 2 Marcu spera să rămînă repetent, așa cum reușea de fiecare dată Radu. Atunci ar fi fost și el socotit elev problemă și s-ar fi luat măsuri în consecință. Părinții, că întotdeauna e vina lor, ar fi fost îndemnați de psihologii chemați în ajutor să refacă

[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
suficiente note proaste. Sau poate nu-l considerau atît de rău ca pe Radu, încît să-i facă altceva decît să-l sperie. O conspirație pentru a-i mai da o șansă să treacă clasa. Tu cum faci să rămîi repetent? l-a întrebat la un moment dat pe Radu. Faci mișto de mine? l-a țintuit cu o privire furioasă Radu. Vrei probleme? Vorbesc serios. Vreau și eu să rămîn repetent. Și de ce-ai vrea tu să rămîi repetent

[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
șansă să treacă clasa. Tu cum faci să rămîi repetent? l-a întrebat la un moment dat pe Radu. Faci mișto de mine? l-a țintuit cu o privire furioasă Radu. Vrei probleme? Vorbesc serios. Vreau și eu să rămîn repetent. Și de ce-ai vrea tu să rămîi repetent? Te-ai țicnit la cap? Ți-a tras un fraier una și-acuma încerci să te regăsești? Am motivele mele. Îmi spui sau nu? Păi nu prea am ce să-ți

[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
repetent? l-a întrebat la un moment dat pe Radu. Faci mișto de mine? l-a țintuit cu o privire furioasă Radu. Vrei probleme? Vorbesc serios. Vreau și eu să rămîn repetent. Și de ce-ai vrea tu să rămîi repetent? Te-ai țicnit la cap? Ți-a tras un fraier una și-acuma încerci să te regăsești? Am motivele mele. Îmi spui sau nu? Păi nu prea am ce să-ți spun. Rămîn și gata. Nu-mi place să-nvăț

[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
mea nu rămîneau mulți corijenți. Nu erau atîtea probleme să te afecteze. Dar nu-i un capăt de lume, a început să se încurajeze singur, deși Marcu ghicea din vocea lui că-i lipsește siguranța. Bine că n-ai rămas repetent. Lucrurile astea se pot rezolva. Înveți la cele două materii, îți iei corijarea și la anul ai mai multă grijă în privința notelor. Poate te transferăm la altă școală la anul. Poate colectivul e de vină. Nu-i asta. Îmi place

[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771

din operele sale de tinerețe că trebuie să fim mulțumiți că suntem ființe mărginite în viziunea lui Kant, pentru ca, daca am înțelege totul, nu am mai avea știință, prin urmare nici metafizica. Numai că "(...) atunci cand un dobitoc de licean rămas repetent se sinucide, inimile noastre se-ntristează. Iar când un om se așează gol în fața vieții și morții, chinuindu-și sufletul cât pentru zece sinucideri, noi spunem că minte. Nu e nimic, Emil Cioran, tu minți. Dar poți să minți înainte

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928

contra unora mai breji ca ei? Desigur, era vorba despre frustrații satelor noastre, fără carte multă dar și fără pământ, cărora acum li se oferise ocazia unică de a-și batjocori foștii învățători ce, pe bună dreptate, îi lăsaseră cândva repetenți ori stătuseră pe coji de nucă la colțul peretelui clasei. d. „Elevii clasei a VIII s’au manifestat pe linie antidemocratică” Tot în acest „raport de activitate” am găsit și o relatare asupra a ceea ce sa întâmplat la Vaslui cu

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
niște colegi <<ciudați>>; 30 de locuri fuseseră rezervate fiilor <<clasei muncitoare>> din care unii n-aveau nici diplomă de bacalaureat! De altfel, până la sfârșitul celor șase ani de studii nici unul de sămânță n-a mai rămas deoarece ori au rămas repetenți, ori au fost exmatriculați. Cu una, cu alta, cu frustrări cât pentru o viață de om, mi-am terminat studiile. Timp de 40 de ani am fost medic ginecolog la spitalul din Târgu Frumos, ba, patru ani am fost și

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]