568 matches
-
și l-am scris, roșind de rușine pentru firea dumitale ridicolă. PP.SS. E vorba de banca verde pe care ți-am arătat-o mai înainte. Jenează-te! Am fost nevoită să fac și această precizare.“ Biletul era scris la repezeală și împăturit la nimereală, probabil cu vreo câteva clipe înainte de apariția Aglaiei pe terasă. Cuprins de o tulburare inexprimabilă, asemănătoare cu un val de spaimă, prințul strânse iarăși hârtia în palmă și sări cât putu de repede de sub fereastră, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mândrie specială, îl considera de asemenea binefăcătorul său, în timp ce el nu se considera deloc binefăcătorul lui Ivan Feodorovici, avea o atitudine neutră față de acesta și, deși profita cu plăcere de multele și variatele lui servicii, l-ar fi înlocuit la repezeală cu un alt funcționar, dacă acest lucru ar fi fost necesar în virtutea unor considerente chiar cât se poate de puțin superioare. Mai era aici un moșier în vârstă, impunător, considerat și el - firește, absolut fals - un fel de rubedenie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Înspăimântat, dându-și seama că nu mai are unde și În cine privi și speră. Multă lume este conștientă. Ion Iliescu nu va ajunge În pușcărie. Nici lui Nicolae Cea Împușcare, mai ales În baza unui rechizitoriu subțire, Întocmit la repezeala, pe un genunchi, În zborul elicopterului. Dar lumea aceasta, românii, au nevoie de dezvăluirea adevărului, de Înlăturarea minciunii politicianiste. Dosarul lui Iliescu, fie că se va numi al revoluției deturnate, fie al mineriadelor cosmetizate, trebuie să conțină adevărul și numai
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
observa de unul singur. Zări ceasul de la biserica St. Martin: șapte fără douăzeci. Acum chiar trebuie să plec. — Bine, dar mai stai o clipă. Căută În buzunarul hainei și scoase o bucată de hîrtie și un creion. Scrise ceva la repezeală: numărul de telefon al casei În care locuia. — Să mă suni, zise el În timp ce-i Întindea hîrtia, dacă vrei să stăm de vorbă În particular. Nu numai despre fratele tău, vreau să zic. ZÎmbi. Și despre alte chestii. Da, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
pardoseala din beton; oamenii săreau de la ferestre aruncîndu-se direct În paturi. În următorul minut luminile electrice fură aprinse. Domnul Browning și domnul Chase veniră tropăind puternic pe scări și o luară la goană pe coridoare, izbind În uși, deschizînd la repezeală vizoarele: Pacey! Wright! Malone, nemernicilor - Dacă vă mai prind, nenorociților, că nu sînteți În pat, toți o să fiți bătuți de acum și pînă la Crăciun, auziți? Fraser Își vîrÎ capul În pernă, gemînd și blestemînd lumina. Duncan Își trase pătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
bătuse joc de ea... Era o prostie, pentru că Julia n-o păcălise. Julia n-o mințise. Totuși, Helen se simțea trădată. Brusc deveni conștientă de faptul că era goală. Nu mai dorea să fie goală În fața Juliei! Își trase la repezeală fusta și bluza. — De ce nu mi-ai spus? Întrebă ea În timp ce se-mbrăca. — Nu știu. Știai ce credeam. — Da. — O știai și acum trei săptămîni. — M-a surprins s-o aud de la tine, spuse Julia. Mă gîndeam la Kay... Știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Salut, Lisa, mormăi eu. Reușesc să o privesc În ochi o secundă, după care mă uit În altă parte. — Ellie, mi se adresează Lisa, am putea să mergem undeva să vorbim? Stau eu cu cei mici, se oferă Trish la repezeală. De ce nu vă duceți voi două să vă plimbați puțin? O săgetez cu o privire scurtă și furioasă, dar ea se preface că nu bagă de seamă, iar Lisa mă conduce În jos, pe alee. O vreme, ne plimbăm În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
de prezentă în lumea presei. Acestea fiind zise, apariția unei cărți cu interviuri din emisiunile „100%“, realizate pentru Realitatea TV, ar trebui să justifice teama de un demers publicistic care va putea fi lesne bănuit de orgoliu și numit, la repezeală, inutil sau chiar bizar pe alocuri. Cine ar vrea să revadă, fie și sub formă tipărită, dialogurile adeseori contextuale dintre un jurnalist și un om politic? La ce folosește lectura unor asemenea pagini? Acum este momentul să mă retrag din
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
și care de doi trei ani de zile are idei bune... Dacă ar fi fost preluate de PSD, PSD era astăzi într-o poziție mult mai bună din punct de vedere politic. Și este domnul Pușcaș. Deci trei nume la repezeală. R.T. Și asta ar fi garnitura pesedistă, să spunem, cu care s-ar putea lucra în mod rezonabil. V.S. Repet, noi facem speculații acum, domnule Turcescu. R.T. Dar sunt lideri, iertați-mă, fără să încerc să jignesc pe cineva, sunt
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
descoperiri. Dau peste câte o fotografie dintr-un loc în care nu-mi aminteam că am fost sau un chip al cuiva care mi se ștersese complet din memorie, ca și cum nu ar fi existat, sau câteva pagini scrise cândva la repezeală într-un caiet, o lucrare nepublicată, câteva versuri, o schiță a unei piese, un proiect ce nu s-a materializat. Câteodată mă minunez cum am putut să las să treacă ani și ani fără să revin asupra unui proiect sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
ca vibratoarele și aruncătoarele de flăcări, am demonstrat-o. Voi ați dovedit-o. (O adăugase pe un ton admirativ, dar ea nu se lăsa păcălită.) Îți zic, Ripley, este o ocazie unică și nu trebuie s-o pierdem luând la repezeală o hotărâre, dictată de emoții. N-aș fi crezut că vei renunța la șansa vieții dumitale pentru un motiv atât de ridicol ca luarea revanșei. ― Nu mă gândesc la răzbunare, ci la supraviețuire. Supraviețuirea noastră. ― Nu m-ai ascultat. Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
dăm trupului ce-i al trupului, căci fără dânsul sufletul este egal cu zero. Ia și îmbucă! Prânzul lor fu simplu: două frunze de măcriș, trei prune uscate, un boț de mămăligă rece, o ceapă și-un iepure prins la repezeală. Dar pe când se ospătau ei nălțând în gând mulțămire Atoatefacătorului, numai ce se auzi un tropot crescând pe vale și cât ai bate o dată din palme, Văioaga Ursului se umplu de chiot. — Tătarii! - mai apucă să strige călugărul bătrân, ascunzându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
întreabă ea cu o voce pițigăiată. — Am venit să văd dacă sunt jeleuri în căruciorul de duty-free, spun. Și spre marea mea rușine, simt cum mă înroșesc, deși nu am făcut nimic greșit. Deschid căruciorul și încep să caut la repezeală prin el. Simt cum Snakely se uită la pantofii mei, la dresurile mele, părul meu, la tot. Sper din tot sufletul că nu-mi atârnă tivul sau ceva de genul ăsta. N-aș vrea să-i dau vreun motiv să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
un tunet îndepărtat. Femeia se gândi că poate pentru Alexe venise ora cinei, se foi în fotoliu enervată. Desigur era timpul să plece, zăbovise destul, prea destul, ceva ca o amenințare surdă o îndemna să întrerupă discuția, să cedeze la repezeală, să-i accepte formal ideea numai ca să se poată urni de acolo. Privi bagheta neagră, cu încrustații simetrice ce împrejmuia marginea de sus a tavanului, o fotografie executată de un prieten al lui Alexe, ce luase un premiu internațional, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a relațiilor ce se înfiripau între ea și omul acela. Se temea să nu se trezească și să se răzvrătească împotriva sa. O singură ezitare, o singură remarcă cinică adresată sieși și ar fi spulberat tot ceea ce acum construia la repezeală. Nici nu a simțit cum au trecut orele. Pielea i se înroșise și o ustura. Trebuie să plec de pe plajă i-a spus Carmina, altfel mâine o să fie de rău. Uite ce m-am înroșit. Să mergem, a încuviințat bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pe Manetti, spunându-i că, de fapt, dacă mă gândesc mai bine, mă Întâlnisem cu Dora la cinema. — De fapt, chiar săptămâna trecută. La Apollo, i-am explicat. Lucrez acolo ca operator, cu jumătate de normă. Stingându-mi țigara la repezeală, ca și cum eram pe punctul de a divulga un secret, am adăugat că fusese prima oară când ne Întâlneam după mai multe luni. Abia o recunoscusem pe Dora. Poate de asta uitasem să-i spun lui Wickert. Era tunsă neobișnuit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Întrebare la care nu-i putea răspunde decât rugând-o să nu o pună. A lăsat umerii În jos de parcă greutatea corpului ei s-ar fi dublat. De ce Îi era atât de greu să comunice cu mama ei? Împrovizând la repezeală o scuză și promițându-i că o va suna de Îndată ce avea să ajungă acasă, Armanoush a Închis mobilul. A aruncat o privire furișă spre Matt ca să vadă dacă Îl deranjase telefonul ăla, Însă observând că acesta cerceta Încă farfuria, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
civile. Primul caz Îl reprezentase catastrofa companiei United Airlines din 1976, la San Diego; apoi fusese chemat la Chicago, În 1978, și la Dallas, În 1982. De fiecare dată se Întâmpla la fel: un apel telefonic grăbit, bagajul făcut la repezeală și absența de acasă pentru o săptămână sau mai mult. De data aceasta, Ellen, soția lui, se supărase fiindcă fusese chemat pe 1 iulie, ceea ce Însemna că avea să lipsească pe 4 Iulie, ratând astfel și tradiționalul lor picnic pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
în care voi fi întrebat ce se întâmplă cu articolul, dacă l-am trimis, iar eu mă voi scuza, fiindcă voi fi uitat complet despre articol din pricina unor proiecte școlare și, nemaiavând timp să concep ceva inteligent, voi încropi la repezeală un text banal, copiind oarecum ideea din articolul scris de Bobi în săptămâna precedentă. După care cu siguranță voi încerca să-i dau un titlu haios, ca să mai salvez puțin din mediocritatea textului. Și gata. Simplu. Eu cam așa aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
campionului său, au pus capac scenei. Așa cum Îndeobște se spune la Salon Doré, eu nu fac lucrurile pe jumătate. Luasem deja o hotărâre: am chemat un picolo și i-am cerut ipso facto lista de vinuri. Am parcurs-o la repezeală și am priceput că s-ar fi potrivit o jumătate de sticlă de Champagne El Gaitero. Am toastat pentru doamna baronne. Omul de club Îl poți recunoaște la moment. După atare aventură, un altul n-ar mai fi Închis un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fac prezența cât mai ștearsă; iar ca să nu-l plictisesc, Îmi primeneam travestiurile. O dată, spânzurat În cuier, m-am dat, de altfel cu nu prea mult noroc, drept parpalacul de lână În care mă ascunsesem; altă dată, dându-mă la repezeală drept o mobilă, mi-am făcut apariția pe coridor, În patru labe și cu un ghiveci de flori În cârcă. Din nefericire, macacul bătrân nu se cațără În pomul putred. Tai An, ebenist la urma urmelor, m-a recunoscut doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o dată cu plecarea porcului etc. și eu m-am proptit În balansoar, unde, stând comod, m-am abandonat lecturii pe diagonală, În vederea trecerii În revistă, ordonată și judicioasă, a broșurii de referință. Așteptările nu mi-au fost Înșelate! Îmi aștern la repezeală impresiile pe hârtie: Efortul nostru e salutat cu lăudabilă satisfacție. Numărul din Litera și rândul pe care Îl avem În fața noastră, tot atât de viguros ca și cele cu care s-a pornit la drum, se spetește cu succes pentru a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mai facă în Medgidia, să se distreze cu tătărușcile? N-ar fi fost de lepădat, dar auzise cîteva lucruri de-a dreptul înspăimîntătoare despre anumite beteșuguri asiatice de care nu mai scapi toată viața, așa că... Și-a strîns lucrurile la repezeală, într-un fel îi părea rău că pleacă, Mehmet Ali i-ar fi spus tot felul de povești cu Cocoș ăla și, cine știe, mai tîrziu le-ar fi găsit prin gazete ca mare senzație și s-ar fi distrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
la fiecare mișcare "taman ca un anarhist!" Arăta ca un funcționar de bancă, nimic mai mult, dar șleampăt. Costumul stătea rău și pe Bîlbîie, așa că Popianu se resemnă. "Și ce facem acum?" Bîlbîie îl așeză în fața mesei după ce strînse la repezeală hîrtia de ambalaj și cojile de mezelicuri, nu se mai ostenea să-și întindă masa, de fapt nu mînca, ci doar se hrănea, îl bătu ușor pe umerii căzuți "uite ce e, dom'le adjutant, te apuci și așezi totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
a pus pe gînduri era faptul că se găseau împreună, pe aceeași listă. Iar lista se afla în dosarul pe care Georgescu scrisese cu litere mari, de mîini de desenator tehnic, "Vulturul alb strict secret". Bîlbîie făcuse o copie la repezeală, dar exactă, de asta nu se îndoia, verificase de mai multe ori acuratețea lucrărilor lui. Scria Leonard Bîlbîie: "Domnule Mihail, am onoare a vă raporta lista obiectivelor care au fost cercetate și pentru care s-a întocmit documentarea spre a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]