3,228 matches
-
magazin, plecase la Londra, la Mihai. Nu prea se simțise atras de atelier. Camelia se îngrășase puțin. Picioarele ei frumoase nu mai erau ce fuseseră odată. Nici mâinile. Ochii ei nu-l mai priveau cu duioșie, ca odinioară, ci cu reproș. Și nu trecuseră decât trei luni... Ce-am să mă fac? Ce să fac, Doamne? Găsi pe noptieră Biblia. Toată noaptea a citit și a recitit. Încotro s-o apuc? Doamne, ajută-mă să mă limpezesc. Mereu era neliniștit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Cristina Alexandrescu Filmări cu scântei pentru noul sezon al emisiunii "Burlacul", care va debuta joi, la Antena 1. Bogdan Vlădău, "Burlacul" celui de-al patrulea sezon din show-ul cu același nume, enervat de reproșurile și acuzele aduse de prietenul său, Cătălin Botezatu, ar fi ripostat, aruncându-i în față designerului că este un "nenorocit". Lucrurile au degenerat și de la vorbe grele, aruncate la mânie, s-a ajuns la lovituri în față, scrie libertatea.ro
Noul "Burlac" către Cătălin Botezatu: "Nenorocitule...". Vezi ce a urmat by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72035_a_73360]
-
G. Pienescu Cu foarte puține excepții, comentatorii „fenomenului arghezian” (G. Călinescu) i-au reproșat poetului de a fi avar cu informația biografică despre sine (Pompiliu Constantinescu) și de a-și fi „tăinuit viața” (Alexandru George). Reproș întemeiat, de vreme ce, după cum se știe, Tudor Arghezi, nu și-a „scris viața”, iar atunci când a fost invitat și îndemnat de Dumitru Caracostea să și-o scrie - „Apucă-te și scrie-ți viața, mi-a spus domnul Cineva” - s-a folosit
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
occidentale (care mai apoi se vor contrazice), armata română era singura care lupta în acel moment (1919) împotriva ciumei roșii ce se abătuse asupra Ungariei prin instalarea guvernului comunist al lui Bela Kun. Curios, mulțumirile s-au transformat uneori în reproșuri, chiar de către cei care ne solicitaseră să intervenim. Comunismul începea să se extindă, galopant, ca o pecingine. Este meritul armatei române, ce rămăsese fără armament și echipamente, că i-a pus o frână, că l-a îndepărtat pentru mai bine
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
romanul pe copertă (Dan Cristea și Luminița Marcu), pot spune că Relatare despre moartea mea, de Gabriel Chifu, este o carte inegală, care spune însă multe despre realele calități de prozator ale autorului său. Dacă i se poate face un reproș lui Gabriel Chifu în legătură cu romanul în discuție, acesta este miza prea mare. Pur și simplu autorul a vrut să demonstreze prea multe într-o singură carte.
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]
-
să releve trei omisiuni că studentul a devenit ținta unei rafale de denunțuri care vor face ca teza sa să apară o listă de divagații" (2000, p. 18), cuvintele subliniate sînt înlocuite cu "este de ajuns", "oricare", "urmărind", "să evidențieze", "reproșuri", "să pară", "o înșiruire" (2006, p. 29), ceea ce ameliorează simțitor înțelegerea textului. Italienismele lexico-semantice erau numeroase în prima ediție: "pe multe mi le-am tezaurizat" (2000, p. 8) e firesc înlocuit cu "pe multe mi le-am asumat" (2006, p.
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
sprijin real, marea consolare, limanul lui Gabriel Liiceanu l-ar reprezenta - nu-i așa? - Noica. Adică magistrul d-sale pe care-l amintește fără încetare, a cărui reputație o apără cu o ferocitate ce nu admite nici cel mai ușor reproș, nici adierea unei disocieri. Dar surpriză! Purtat pe valul unei aprige confesiuni, dl Liiceanu mărturisește că și-a dat seama de un lucru teribil: același stigmat al "limbajului filosofic" îl purta și gurul de la Păltiniș: id est o despărțire iremediabilă
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
enciclopedic, la care s-a asociat ulterior Fundația Națională pentru Știință și Artă. I-am evidențiat și calitățile (mai multe și mai importante decât deficiențele), și defectele (în situațiile, puține, în care a fost cazul). Nu toate edițiile sunt fără reproș. Ar fi și greu, într-o cultură neașezată ca a noastră. Proiectul, în ansamblu, bine gândit și excelent realizat tipografic, merită toată atenția. Colecția "Opere fundamentale" este cea mai interesantă, mai coerentă și mai amplă inițiativă de reeditare a clasicilor
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
putut să fie și n-a fost? După 11 începe să bată vîntul." Adică, le vent se lčve. Il faut tenter de vivre. Tentativele de a trăi nu sînt, în jurnal, niciodată depășite. Viața e delectabilă ca virtualitate, și ca reproș. Speranța că ai ratat, și că orice ratare are o soluție sau, dacă nu, îți furnizează măcar porția de vină vitală, e dimensiunea volatilă, ascunsă, a vieții în plan. Senzația de "fericită absență", de n'ętre pas lŕ, e ceea ce
Axele memoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9929_a_11254]
-
în pagină, când în abis, când în umbră, fie că descoperim jocurile subterane cu măști și cu ipostaze, e cât se poate de clar formula Stelei... mult mai rezistentă decât Steaua... în sine. Ceea ce e departe de a fi un reproș. Cel puțin atâta vreme cât Dumitru Crudu își asumă până la capăt o frază ca: M.S. c'est moi.
Steaua fără Dumitru Crudu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9961_a_11286]
-
rolul modest acordat in-trospecției și comentării dezbaterilor de idei. Fiind vorba de jurnalul unui critic, așteptările vizau o mai apăsată atitudine reflexivă. Or, cum spuneam, jurnalul pare a fi mai degrabă scris de un prozator. Ceea ce, firește, nu este un reproș, dar presupune o grilă de lectură diferită de cea spre care ar fi trimis în mod normal numele lui Alex Ștefănescu. Chiar și atunci când vorbește despre sine, uneori chestiuni cât se poate de grave, autorul are un ton foarte jovial
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
unicitatea lor, fără a fi înregimentate pe nici un fel de posibile sau probabile afinități. Peisajul literar rămâne să se înfățișeze cititorului, așa cum i-a apărut și criticului: atomizat și derutant. Nu dă certificate de genialitate, dar nici nu face cuiva reproșuri grave. Toți scriitorii și toate cărțile sunt în egală măsură îndreptățiți sau îndreptățite să existe. Cu duhul blândeții, criticul îi înțelege și îi acceptă pe toți. Efectul e de oarecare uniformizare, nu tocmai propice pentru a da un relief al
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
de teatru sau literare, ori atitudini politice. În descrierea de mai sus este condensat întregul mecanism ce guvernează viața intelectuală a lui Alexandru Paleologu, cu bunele și cu relele. Pentru că, trebuie spus, dacă expunerii teoretice nu i se pot aduce reproșuri, nu au fost puține cazuri în care "sumara, dar suficienta deliberare" (din punctul de vedere al autorului), a dus la rezultate, pe care, eufemisitic vorbind, le-am putea numi curioase. Comentând studii fundamentale de cultură, civilizație, istorie, dar și actualitatea
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
ale mele. Unde le-ai citit? Klaras zâmbi, dar nu-i răspunse; îl informă doar că are de gând să se ducă în munți și să se lupte pe viață și pe moarte. Kazantzakis îl privi cu admirație amestecată cu reproș. - Ah, dragul meu desperado, îi zise. E un lucru nobil din parte-ți, dar și periculos. Tu unul vrei să lupți, dar nu te întrebi dacă vor și ceilalți? Vreau să spun, crezi că se vor găsi și alți viteji
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
marginalizat și înfrânt. Singura șansă care îi mai rămâne este să joace demn și cinstit în funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor și așa va proceda. Dan Deșliu și Dorin Tudoran, pregătiți de disidență, i se confesează și îi fac reproșuri: G. Macovescu nu este deloc alarmat. Dimpotrivă, crede într-un comunism cu față umană: "Comunism înseamnă umanism și nu ură și distrugere fizică și spirituală a omului. Cei ce cred altfel nu au înțeles comunismul sau, în numele lui, militează pentru
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
profetic: "you get what you need", iar în povestea lui Armând încep să se contureze referințe mitico-religioase multiple: Orfeu (o salvează pe Euridice din Infern pentru a o pierde iarăși, uitându-se îndărăt) sau Iov. Probabil că cel mai însemnat reproș care i se poate aduce lui Liviu Cangeopol este melodrama îngroșata nepermis de mult. În momentul în care cititorul nu are de ales decât să verse o lacrima pentru bietele personaje chinuite de o soartă pe care nu o înțeleg
Grimasele lui Iov by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9386_a_10711]
-
din oraș; cu Vorlicek și oamenii lui de pe cealaltă parte a lumii: viața îmi pare frumoasă, de aici, de sus. Și, când se întunecă, rămân să fac fotografii - să mă pot bucura și eu ca tot animalul; nici vorbă de reproș pentru că am știut dintotdeauna că pentru a vorbi nu ai nevoie de gură - te imobilizezi și-apoi, apeși! Aștept un telefon: cum e Aksinya, cum e lumea asta - nu știu; acolo, unde am lăsat odată puietul noastru, pot să beau
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
că timpul zboară și înțelegem că durata vieții se scurtează. Credulitate Pentru unii credulitatea nu încetează odată cu ieșirea din copilărie. Chei Ca să poți pătrunde într-un suflet zăvorât trebuie să găsești cheile potrivite. Sacrilegiu Copiii care aduc părinților jigniri și reproșuri nemeritate în loc de respect și recunoștință săvârșesc un adevărat sacrilegiu. Sfat Ferește-te de omul care te laudă când ești de față și te ponegrește în lipsă. Urmași Nu toți cei ce poartă în vene sânge nobil sunt vrednici să fie
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Daniel Cristea-Enache Reproșul cel mai frecvent adus autorilor care au început, după 1989, să facă publicistică politică a fost că și-au abandonat instrumentele și profesiunea de scriitor. Ei continuau, de fapt, să scrie și textele lor câștigau în vizibilitate și în impact
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
un disident? - iată o curiozitate ce poate rămâne intactă, iată un subiect ce poate particulariza literatura unui scriitor, așa cum îi particularizează și biografia. Nu cred că doi critici literari din România se pot înțelege în privința lui Paul Goma. Bănuiesc ce reproș ar putea încolți în mintea unui cititor foarte riguros, citind această introducere: disidența și anticomunismul nu sunt noțiuni și atitudini sinonime. Troțki a fost disident, dar nu a fost anticomunist, adică a avut altă opinie decât Stalin, dar în cadrul aceluiași
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
decât făcând uz tot de o atare cerbicie a argumentului. Iată de ce majoritatea imputărilor care se aduc - în linie dreaptă și descendentă - cărților purtând marca Dan C. Mihăilescu sunt cumva dependente de o întreagă tradiție a sensibilității ultragiate. Iată de ce reproșurile cronicarilor literari urmează - cu extrem de vagi excepții - un ritual oarecum ready made al ridicării din sprânceană. Consultați selecția de ecouri la volumul al doilea - orchestrată de Dan Stanca, Tudorel Urian, Paul Cernat, Doris Mironescu, Bianca Burța-Cernat, Antonio Patraș, Mihai Iovănel
Ultimul cincinal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9515_a_10840]
-
Când le-am scris, am fost pe rând regizorul fiecăreia, le-am văzut pe toate în scenă. - Apropos de punere în scenă: ești un spectator fidel al pieselor de pe scenele de azi? Și ce observații ai la "teatrul de azi"... reproșuri, admirație, dezamăgiri? Îmi place foarte mult să merg la teatru. Îmi place scena, îmi place sala. Mă simt bine acolo, fiindcă pot să mă gândesc la piesele mele. |sta e și motivul pentru care nu pot să fac reproșuri și
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
azi"... reproșuri, admirație, dezamăgiri? Îmi place foarte mult să merg la teatru. Îmi place scena, îmi place sala. Mă simt bine acolo, fiindcă pot să mă gândesc la piesele mele. |sta e și motivul pentru care nu pot să fac reproșuri și nu pot să am dezamăgiri. Fiecare își joacă propriul lui teatru. Așa cum îl vede el. Uneori sunt atent la ce se întâmplă în scenă, alteori mă gândesc mai mult la ale mele. Sigur, am văzut și spectacole care mi-
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
practică - pe care am putea-o numi "paradoxalism" (moștenită în primul rînd de la Pascal, primul antimodern francez). De pildă, de Maistre este contra-revoluționar în sensul în care nu este adeptul unei revoluții contrare, ci a contrariului revoluției. Același, într-un reproș la adresa umanismului lui Rousseau, declară că a întîlnit francezi, englezi, persani, dar n-a văzut niciodată omul (Heidegger ar fi fost neîndoios extrem de încîntat de această formulare). Flaubert, Baudelaire și Renan sînt împotriva sufragiului universal, convinși că "nu domesticești sufragiul
Antimodern, primesc, dar moderat! by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/7719_a_9044]
-
devine din document, valoare. Uneori arhivată conștiincios, alteori doar rememorată fragmentar, ea participă intens la frapantul efect de originalitate al volumului. Zeci de coloane de presă au fost topite în acești nemaipomeniți epitalami. Ca și în cazul seriei Gabriela Adameșteanu, reproșul pe care-l aduc frumoaselor ediții de Opere alcătuite în lunile din urmă de Polirom vizează laxitatea aparatului filologic. Rătăcite între două calupuri epice într-o consecuție nici măcar veridică și complet lipsite de mostre concludente ale receptării, Poveștile domesticirii amoroase
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]