22,650 matches
-
a spus despre Octav Minar că este un editor lipsit de credibilitate, astfel încât criticii literari au ocolit aceste creații. Numai că, ulterior, s-a publicat o scrisoare trimisă de Eminescu profesorului P. Novleanu, cea de-a opta, pe care o reproducem 17, din care rezultă că Eminescu îi amintește prietenului său de la Iași intenția de a publica, împreună cu Ion Creangă, câteva povești, traduse din Pușkin, la care să se adauge și alte trei creații -”Povestea indiană,,,,,Nuca, măgarul și cârja,,, inclusiv
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
totul al mod. Nu de poetul genial are atâta nevoie copilul, cât mai ales de luptătorul neostenit pentru neam și țară. În loc de recitările papagalicești ale poeziilor lui Eminescu, care și ele au rostul lor binevenit, lumea să cunoască și să reproducă tot mai mult textele sale politice, să ia aminte la lupta și la jertfa sa pentru neam și țară (Radu Mihai Crișan - Testamentul politic al lu Mihai Eminescu). Prezența ziaristului și omului politic în climatul socio-politic al anilor 1880 incomoda
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
respectiv, omul acționează ca factor de producție în crearea bunurilor materiale și spirituale, și pentru obținerea acelui rezultat care să satisfacă necesitățile absolute ale vieții cotidiene. Viața cotidiană, fiind condiționată de cerințele omului, determină nemijlocit obiective concrete care produc și reproduc acțiunea umană în scopul dezvoltării sistemului comunitar. Iar sistemul comunitar sau social, la rândul lui, fiind organizat în baza relațiilor dintre oameni și centrat pe un comportament adecvat, deține influența prioritară asupra gradului de dezvoltare umană și de identificare a
Motivația – stimulent educativ pentru ființa umană [Corola-blog/BlogPost/94022_a_95314]
-
române, adesea deposedată de drepturile sale istorice. Maestrul Gheorghe Buzatu, cumintele Om din Iașul memoriei culturii românilor, a plecat în Timpul Înălțării, luând cu el propria-i Cruce. Mulți își spun istorici doar pentru că au căpătat o diplomă în facultate și reproduc, repetitiv, datele manualelor sau, în cel mai fericit caz, spusele vreunui cercetător autentic.Pentru Maestru Meu, istoria a fost ca o mină potrivnică în care a săpat toată viața și din care a scos nămolurile uitărilor fabricate, adevărurile răscoapte sau
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
oda însănătoșire, închinată tipografiei din Blaj, și alte câteva stihuri pe care le putem include în genul poeziei omagiale, destul de frecventă în epocă, cultivată de aproape toți poeții generației pașpoptiste. Cipariu a fost un poet, așa cum demonstrează Sonetul-psalm citat și reprodus de I. Breazu și Radu Brateș, comentat cu aprecieri superlative de I. Negoițescu: "în sensul spiritualității grafiei, acest sonet pare meșteșugit plastic, având ceva din ornamentația în aur a inițialelor pe manuscrisele de pergament". A fost unul dintre cei mai
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
hiperacustică. în chip fericit, practica scrisului dovedește că scriitoarea este înzestrată cu amîndouă, că are o foarte bună acuitate vizuală (mergînd pînă la a reține detaliul microscopic) și un simț auditiv neobișnuit, capacitatea sa de a surprinde și de a reproduce limbaje dintre cele mai diferite avînd în proza românească (mereu deficitară la acest capitol) puțini termeni de comparație. La aceste calități se adaugă (strunindu-le și punîndu-le, de fapt, în valoare) adoptarea unei discipline a procedeelor. La fel ca și
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
suișul lor neisprăvit spre Eternitate. Părea că pasul lor nu se va mai isprăvi niciodată acolo sus, în infinit, pasul lor aici, în camera convulsionată de același spasm, în trupul unic al celor ce erau vii acolo în biserică...." Am reprodus doar un mic extras din detailata transcripție în cuvinte a liniei melodice a coralului și a efectului ei asupra asistenței. Vocile discordante se armonizază în sonoritatea strigătului emanând din teroarea morții și, prin contrast, din năvalnica sete de viață pe
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
1990 (an I, nr. 1, p. 2). II) Ultimele cuvinte ael lui V. Voiculescu adresate fiului cel mai iubit, Ionică, au fost relatate de acesta mai multor persoane, printre care și Gabrielei Defour. Cu excepția Gabrielei Defour, toți cei care au reprodus informația transmisă de Ion Voiculescu au consemnat un singur text: "Ionică, eu mor... M-au omorît... Să nu le dai nimic... Tu nu știi ce perverși sînt." George Corbu, care presupun că notează cu bună credință ceea ce i-a relatat
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
de o notă a fostului secretar al C.C. al P.C.R. în care acesta ar fi arătat dacă a soluționat sau nu în vreun fel cererea lui Ion Voiculescu. Pe memoriu nu sînt subliniate doleanțele lui Ion Voiculescu, ci o frază, reprodusă dintr-un manual de G. Ivașcu, care îl situează pe V. Voiculescu printre "tradiționaliști", alături de Nichifor Crainic și Radu Gyr. îmi îngădui să-i informez eu pe cititori care este astăzi situația: primele două puncte din memoriu (retrocedarea camerei și
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
în vederea unui asemenea roman, plănuiesc ca numaidecât după ce am încheiat ultimul capitol al ediției a doua din Drum fără pulbere să încep a lucra ca reporter al ziarului local, la Reșița." În numărul din 18 ianuarie al aceleiași reviste sunt reproduse angajamentele altor scriitori, cărora li "se dă cuvântul" ca într-o ședință de partid: Radu Boureanu: "Lucrez la un roman în care voi încerca să reflect lupta poporului nostru muncitor împotriva agenților imperialismului, împotriva spionajului titoist, a sabotorilor diversioniști."; Eusebiu
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
toate planurile și să realizez într-un poem o figură de tânăr inginer." Sărim peste cinci ani și ajungem în 1957, ca să constatăm că mașinăria anchetelor de Anul Nou funcționează la fel. În Gazeta literară din 3 ianuarie 1957 sunt reproduse răspunsurile mai multor scriitori la întrebarea La ce veți lucra în 1957? Eugen Barbu: "În primele luni ale anului 1957 va apare șsic!ț la ESPLA ŤGroapať. După aceasta, tot ESPLA va scoate de sub tipar volumul ŤPatriať. Editura Tineretului îmi
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
pentru copii ale lui Haim Nahman Bialik (1873-1934), clasic al poeziei ebraice moderne. într-un răstimp de peste doi ani se învrednicește să tălmăcească 29 de bucăți, cu unele rare și mici izbutiri, datorate mai curînd întîmplării decît priceperii, din care reproducem trei. Floarea din ghiveci Se uită-n grădină O floare din glastră, Ce șade stingheră Aci, pe fereastră. Sunt multe flori colo Ce surîd la soare. Ea, singur-aicea, Se plictisește, moare... Fluturele către floare Pace ție, floare, Și calde saluturi
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
în versuri ca Bobîlna, Drum nou, De vorbă cu uzina electrică, Căderea Bastiliei, Punte între inimi. Toate vor apărea în Flacăra (Piatra Neamț) sau în Luptătorul (Bacău) 2. Două dintre ele (De vorbă cu uzina electrică și Căderea Bastiliei) vor fi reproduse în presa centrală (prima în Flacăra, a doua în România liberă) și vor suscita comentarii în Contemporanul: "ultima pagină literară a Luptătorului din Bacău aduce o poezie și un nume nou: De vorbă cu uzina electrică de S. Cazimir. Poetul
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
au aderat la această mistificare sociologică, atrăgând nu puțini emuli. V. Duda, într-un articol (Implicarea personajului, în "România literară", 31/1976), scris la cerere sau nu, îl citează pe G. Călinescu nu o singură dată, ci de trei ori. Reproduc doar cel de-al treilea citat din Călinescu, marxist de voie sau de nevoie: "Cu cât scriitorul de azi e mai solicitat să trateze contradicțiile (adică conflictele) neantagonice în sânul societății noastre, el va avea grijă ca fiecare erou-teză să
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
în corpul jurnalului. Ne întrebăm de ce nu se explică mai clar natura parantezelor, la pagină: pasaj ilizibil, anulat de autor, sau inexistent. Mi se par curioase întreruperile de text în scrisorile trimise Otiliei Cazimir și lui Traian Filip, mai toate reproduse fragmentar. Semnalez paginile 122-126; 212-221; 307-313, vol. II. Și mai ciudate sunt numeroasele paranteze drepte, faimoasele croșete ș...ț din Jurnalele de călătorie, despre care nu se face nici o mențiune în cuvântul introductiv Cu privire la alcătuirea ediției. Toate acestea creează cititorului
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
povestesc întreaga zi. iar dacă doarme acum, e pentru că doarme și șoarecele lîngă el. 25 aprilie. este paștele. a venit mama lui, iar el s-a trîntit în genunchi și-apoi pe burtă. s-a rugat cu vorbe imposibil de reprodus. apoi a mușcat-o de gleznă, iar ea a fugit urlînd. totuși, sub fusta ei s-a cuibărit o poftă grea. ochiul lui de bivol ieșise afară de tot și ne-am zbătut două ceasuri să i-l vîrîm la loc.
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
Umbra Tatălui, în România literară, nr. 10, 17-23 martie 2004. 2) Ștefan Cazimir, A cui ești, fetițo?, în Panoramic radio-t.v., nr. 44, 5-11 noiembrie 1990. 3) Ștefan Cazimir, Honeste scribere, București, Editura Național, 2000, p. 321. 4) Text reprodus după manuscris; în revistă s-au strecurat unele erori.
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
Ion Iovescu, numit în mod exagerat “un Creangă al Munteniei” de către mentorul “Sburătorului”, nu era decât autorul “unei compuneri pur și simplu penibile.” Și lista se mai poate prelungi. Multe articole din această cuprinzătoare ediție, alcătuită de George Muntean, sunt reproduse din cele cinci volume de Pagini de critică literară, primele două apărute în timpul vieții autorului, celelalte postume, sub îngrijirea aceluiași devotat editor. Au fost incluse în sumar și recenzii sau mici articole ocazionale, adunate din presă. Aș fi simțit nevoia
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
mocnite, al inaderențelor, ia proporții de calvar reținerea de sine. Apar semnele exasperării: „Nu pot striga. Mi-e gura plină“ (Singură - mai întîi în „Azi“, 2/1933). Nu mai departe decât în numărul anterior al revistei, poezia Foame (remarcată și reprodusă de „Viața literară“ (nr.141/1-20 febr.1933, ca probă de „real temperament“) distila revolte vag amortizate interogativ: „Cât o să rumeg înlănțuirea cleioasă ca un mugur nedespicat ?“ De aici, radicalizarea atitudinilor: „numai cântecul meu îmi zmulge rochia“ (Fragment de primăvară
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
date bibliografice pe care nu le-a cunoscut în vreme ce elabora unul sau altul dintre volume. Așa se explică și introducerea în sumar a unor scrisori de familie de care a luat cunoștință ulterior. Când e vorba de personalități importante, el reproduce și unele răspunsuri ale acestora, ca în cazul lui Ion Petrovici și Lucian Blaga. Scrisorile sunt orânduite cronologic și la începutul fiecărui an, editorul indică repere biografice, deduse din context, confruntate cu Jurnalul sau completate de acesta. Astfel, volumele lui
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
de debut"). Într-un dialog pentru radiocititori, Angela Marinescu și Cornel Regman discută despre literatura nouă - și despre volumul lui Grigore Șoitu pe care îl comentăm aici - inversînd rolurile: Angela Marinescu întreabă și Cornel Regman își definește opțiunile estetice. E reprodus și comentat un fragment dintr-un caiet de versuri din secolul XIX (evident, autentic) etc. Addenda amestecă, pe lîngă fragmente (pseudo-)critice, și definiții stranii pentru cuvinte neobișnuite: "birlic - bancnotă de 1 dolar american", "intitluit - ascuns în titlu", "revlon - puțin
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
este extras din ultimul volum), scrie o proză estetizantă, de un estetism dus pînă la capăt. Stilul prozatoarei pornind, oarecum, de la un Mateiu Caragiale și trecut prin diverse influențe livrești, ușor morbide și profund intelectuale, este de o frumusețe desăvîrșită. Reproducînd doar o singură frază din Capitis Deminutio și anume: "în tot plumbul momentului, splendoare rămînea profesiunea lui de credință", v-am și introdus în atmosfera extrem de rafinată a cărți. Elena Pasima face, în tot ceea ce scrie, limbaj. Nu se mulțumește
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
la mare. La modă devenise Balcicul care căpătase notorietate și datorită reginei Maria, care își petrecea vacanțele în reședința ei estivală de acolo. Se ridicaseră pe malul așezării dobrogene clădiri pitorești și altele extravagante ca arhitectură, ca acea casă care reproducea forma unui vapor. În special artiști, pictori sau persoane care făceau parte din mondenitatea Capitalei ocupau însoritul țărm al Balcicului așezat sub straja promontoriului existent la o apreciabilă distanță de țărmul mării. Bineînțeles am pornit și eu spre stațiunea care
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
cel mai "autorizat". În "Luptătorul", organ al Comitetului Județean Ilfov al Partidului Comunist din România, la 25 septembrie 1944, la rubrica Demascări, apare fără semnătură nota O năpîrcă primejdioasă: Sorana Gurian, care, dată fiind raritatea periodicului în cauză, se cere reprodusă in extenso: De cîtăva vreme, în pagina I-a a ziarului «Universul», apar diferite articole de directive politice, semnate Sorana Gurian. Puțin după venirea trupelor sovietice, a apărut tot în pagina I-a a «Universului», un interview cu comandantul sovietic
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
în repertoriul stagiunii 1945 - 1946 a Teatrului Național din București.) Iscălitura Soranei Gurian mai apare în "Bis" (1946), în "Adevărul" și în "Mondial magazin" (în anii 1946-1947, la intervale apreciabile), precum și în cîteva periodice din țară, unde, în fapt, se reproduc texte din presa centrală. Din această listă a periodicelor la care a colaborat Sorana Gurian rezultă limpede, mai întîi, o anume "duplicitate", la care o conduce nestăpînitul ei oportunism. În al doilea rînd, nu încape îndoială că, în condițiile chiar
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]