1,934 matches
-
protejate, mai private: anumite cercuri culturale, sălile de clasă și cursuri 31. Dar viața privată a jucat, pentru mulți oameni, rolul de avanpost ridicat împotriva anomaliei politicii oficiale. 3.2.5. Politicile reproductive sau maternitatea patriotic-revoluționarătc "3.2.5. Politicile reproductive sau maternitatea patriotic‑revoluționară" În România, intervenția statului, cu cele mai dramatice consecințe în viața privată, a luat forma politicii pronataliste. Prin Decretul 770 din 1966, avorturile au fost interzise. Femeile, mai ales cele din fabrici, erau duse la controale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Kligmanxe "„Kligman,Gail", tratează politica pronatalistă ca pe un caz paradigmatic ce dă seama de totalitarismul comunist. Autoarea Politicii duplicității întreprinde o radiografie a societății și a funcțiilor statului totalitarxe "„stattotalitar", considerând pe baza unei cercetări ample că înțelegerea politicilor reproductive joacă un rol deosebit de important în înțelegerea totalitarismului însuși, a felului în care statulxe "„stat" reușește să ia în posesie viețile cetățenilor, pătrunzându-le până și în intimitatea sexualității. În România celor 23 de ani de decret pronatalist, femeile erau
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fertilă intrau deja în situații de culpă și de vulnerabilitate, indiferent dacă erau prinși sau nu. Sentimentul de vinovăție a jucat un rol major în anihilarea rezistenței împotriva politicii oficiale. Uzurpând controlul femeiesc, dar și pe cel bărbătesc asupra facultăților reproductive (existent în contextul patriarhatului tradițional), statulxe "„stat" totalitar își putea manifesta ubicuitatea, precum și parentalitatea represivă. Acest mod de acțiune din partea statului a generat mecanismele cotidiene ale duplicității (schizofrenia între discursul oficial și cel particular), o prefăcătorie generalizată de tipul: „Zi
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
a elimina o sarcină nedorită nu le sunt accesibile. Pe scurt, femeile își riscă viața ca să poată obține controlul fertilității proprii. Accesul la cunoașterea metodelor contraceptive, atât de către femei, cât și de către bărbați, este aspectul critic al practicilor sexuale și reproductive și, desigur, al controlului fertilității” (Kligmanxe "„Kligman,Gail", 2000, p. 246). Kligmanxe "„Kligman,Gail" relevă amplu și formele de rezistență în rețeaua de solidaritatexe "„solidaritate" privată, riscurile la care s-au supus mulți oameni ca să își ajute semenii, de la sprijin
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și încălzit în condițiile „raționalizării” drastice a consumului, inclusiv disidențele față de educația oficială. „Emanciparea politică și socială a femeilor, care a avut loc sub regimul comunist, a însemnat de fapt o capturare a femeii, cu tot potențialul ei productiv și reproductiv, de către statxe "„stat".” (Elenaxe "„Gheonea,Elena" Gheonea și Valentin Gheonea, 2003, p. 143) Parte componentă a comunismului stalinist (în variantă naționalist-comunistă)38, prelungit prin politica lui Ceaușescuxe "„Ceaușescu,Nicolae", mult după extincția stalinismxe "„stalinism"ului în țările comuniste, politica pronatalistă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
documentele oficiale ale Partidului Comunist. Înainte de comunism, România, ca și alte țări central și est-europene, nu a experimentat pe scară largă patriarhatulxe "„patriarhat" modern (dependența femeilor de bărbați ca venituri), un fenomen specific societăților industriale care separă munca din gospodărie (reproductivă) de cea productivă, din spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public". Țările din acest spațiu au experimentat patriarhatulxe "„patriarhat" tradițional, căruia i l-au adăugat, în timpul comunismului, pe cel de statxe "„stat". Practic, experiențele estului Europei infirmă complet iluzia marxistă a eliminării
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
menține doar ca orgoliu al dominației de sex, ci și din teamă de a pierde privilegiul de a fi îngrijit necondiționat de către o femeie, precum și de teama ca numărul de competitori să crească atunci când femeile au tratament egal24. Această muncă reproductivă prin care femeile își consumă parte bună din viață este neglijată de exemplu în analizele lui Pastixe "„Pasti,Vladimir"25. Relațiile de putere par, în acest context, să fie acceptate ca relații caracteristice sferei publice. Insistența exclusiv asupra politicii protecției
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cea de „marfă”. Piața sexului a fost una dintre primele liberalizate. La începuturile perestroikăi, în statele-satelit ale Uniunii Sovietice, apariția revistelor cu femei sex-simbol a trecut drept un semn al libertății (vezi Daskalovaxe "„Daskalova,Krassimira", 2000, p. 351). Dezetatizarea facultăților reproductive ale femeilor din România a însemnat și eliberarea unora dintre ele pentru două piețe triste: vânzarea de copii și prostituțiaxe "„prostituție". Statulxe "„stat" nu mai protejează natalitatea; sau, dacă o face, o face în manieră conservatoare 44. Fenomene de tipul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
în suma dintre fitnessul direct (numărul de descendenți rezultați din reproducerea directă a unui individ) și fitnessul indirect (descendenți înrudiți cu un individ, cum ar fi frați, veri, nepoți, în care individul a investit energetic în ajungerea lor la maturitate reproductivă). Unele trăsături adaptative sunt specifice diferitelor specii sau grupuri de indivizi, iar altele sunt comune aproape tuturor ființelor vii, reflectând ideea de unitate a vieții (Holland, 1992; Futuyuma, 1995). Unitatea, diversitatea și trăsăturile adaptative ale organismelor (trăsături fizice, psihologice, comportamentale
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ce urmează simptomatologia acestei boli și explicarea originii sale evolutive din perspectiva efectului fondatorului. Simptomele acestei maladii încep să se manifeste în general după atingerea vârstei de 30 de ani, deci cu mult după ce indivizii afectați au ajuns la maturitate reproductivă și cei mai mulți dintre ei au deja copii. Nu există un tratament pentru această maladie, dar există teste genetice pentru identificarea riscului transmiterii acestei maladii. Astfel, pe baza analizelor de screening și a celor de pedigri, s-a descoperit că toate
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
AA, aa x AA, AA x aa și aa x aa. Evident, jumătate din descendenți vor fi heterozigoți (Aa), iar dacă se presupune că heterozigoții vor fi selectați contra din stadiile timpurii ale dezvoltării, deci nu vor ajunge la maturitate reproductivă, atunci se va produce o polarizare a populației reproductive. Jumătate din indivizii capabili de reproducere vor fi AA, iar indivizii din cealaltă cealaltă jumătate vor fi aa. Acest tip de selecție se mai numește selecție disruptivă, adică ambele extreme genotipice
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
x aa. Evident, jumătate din descendenți vor fi heterozigoți (Aa), iar dacă se presupune că heterozigoții vor fi selectați contra din stadiile timpurii ale dezvoltării, deci nu vor ajunge la maturitate reproductivă, atunci se va produce o polarizare a populației reproductive. Jumătate din indivizii capabili de reproducere vor fi AA, iar indivizii din cealaltă cealaltă jumătate vor fi aa. Acest tip de selecție se mai numește selecție disruptivă, adică ambele extreme genotipice sunt favorizate. 5) Selecția contra tuturor alelelor Dacă selecția
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
o femelă), care se presupune că a apărut în interiorul unei populații cu reproducere sexuată. Această femelă mutantă va avea o rată de replicare a genelor sale de două ori mai mare decât o femelă cu reproducere sexuată, cu același succes reproductiv, deci cu același număr de descendenți produși într-o perioadă dată de timp. Știind că o femelă cu reproducere sexuată contribuie doar cu jumătate din genele sale la formarea genotipului descendenților, s-ar putea deduce că femela partenogenetică va avea
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
masculii, vor fi capabile să apere eficient teritoriile pe care le vor moșteni de la mamele lor. În habitatele deschise (și la temperaturi în general mai mici de 31°C), unde apărarea teritorială nu este atât de importantă pentru asigurarea succesului reproductiv individual, din ouă vor ecloza mai mulți masculi decât femele (Ferguson și Joanen, 1982). O astfel de plasticitate a raportului sexelor în funcție de factorii ecologici este, la unele specii, un factor crucial în asigurarea unor șanse egale de supraviețuire a descendenților
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
va avea în medie o mamă și un tată, această femelă va trebui să producă un fiu, pentru că un mascul va putea produce, în medie, mai mulți descendenți decât ar putea produce o femelă. Studii clasice ale diferențelor de strategii reproductive între sexe (de exemplu, Trivers, 1972) arată clar că un mascul poate produce un număr de spermatozoizi mult mai mare decât numărul de ovule pe care îl poate produce o femelă pe durata vieții. Dacă femela din exemplul lui Murphy
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
raportului sexelor, a argumentat că părinții vor produce un număr egal de fii și de fiice în situațiile în care costurile (în termen de investiție legată de fitness) producerii lor sunt egale. Logica din spatele acestui argument este că media succesului reproductiv al unui sex este invers proporțională cu frecvența acelui sex în populație (Fisher, 1930). Această logică fisheriană poate fi transpusă astfel: dacă la descendenții ajunși la maturitate reproductivă apare o deviație a raportului sexelor față de 50:50, indivizii care vor
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
producerii lor sunt egale. Logica din spatele acestui argument este că media succesului reproductiv al unui sex este invers proporțională cu frecvența acelui sex în populație (Fisher, 1930). Această logică fisheriană poate fi transpusă astfel: dacă la descendenții ajunși la maturitate reproductivă apare o deviație a raportului sexelor față de 50:50, indivizii care vor produce mai mulți descendenți având sexul cu cel mai slab reprezentat în populație, vor avea cel mai mare succes reproductiv expectat (Murphy, 2006). Acesta nu este altceva decât
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
transpusă astfel: dacă la descendenții ajunși la maturitate reproductivă apare o deviație a raportului sexelor față de 50:50, indivizii care vor produce mai mulți descendenți având sexul cu cel mai slab reprezentat în populație, vor avea cel mai mare succes reproductiv expectat (Murphy, 2006). Acesta nu este altceva decât un exemplu de selecție naturală dependentă de frecvență (frequency dependent selection). La multe specii de mamifere, inclusiv la primate, raportul sexelor poate să depindă foarte mult de statutul social al unui individ
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
un exemplu de selecție naturală dependentă de frecvență (frequency dependent selection). La multe specii de mamifere, inclusiv la primate, raportul sexelor poate să depindă foarte mult de statutul social al unui individ, care, de obicei, corelează pozitiv cu succesul său reproductiv, deci cu fitnessul direct. Astfel, în interiorul grupurilor unor specii de mamifere, femelele domimante sunt cele care au acces la cele mai bune resurse de hrană și spațiu. Femelele dominante produc în general un număr mai mare de fii decât fiice
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
diferențele între cele două sexe pot fi un rezultat al selecției naturale diferențiale pentru masculi și pentru femele; de exemplu, la anumite specii de mamifere, femelele sunt mai mari decât masculii și există corelații pozitive între mărimea corpului și succesul reproductiv pentru femele, dar nu și pentru masculi; 2) competiția intraspecifică pentru resurse (hrană, spațiu) ar fi putut avea ca și rezultat diferențierea sexelor. De exemplu, unele specii de păsări manifestă un dimorfism sexual la nivelul formei și mărimii ciocului, indicând
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cât și avantaje pe termen scurt (cum ar fi accesul la resursele controlate de masculul dominant). Charles Darwin (1875) a introdus conceptul de selecție sexuală pentru a descrie procesul de selecție ce apare pentru anumite caracteristici care asigură un succes reproductiv mai mare indivizilor de un anumit sex ce posedă aceste caracteristici, față de indivizii de același sex ce nu posedă aceste caracteristici. Selecția sexuală constă în două procese distincte. Murphy (2006) prezintă cele două procese după cum urmează: primul proces este selecția
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ar trebui să aleagă acest caracter, pentru că ele vor avea fii care vor fi cu siguranță preferați de femele. Acest argument pare să fie unul circular, dar ideea din spatele său este următoarea: odată ce un caracter a fost preferat și „testat reproductiv” de către femele, există șanse mari ca el să fie preferat și de alte femele, generație după generație. După părerea lui Fisher (1930), sistemul va merge înainte din inerție, până când va fi, eventual, oprit de selecția naturală. De exemplu, coloritul strălucitor
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
fi sistemul de tip harem, iar poliandria reprezintă împerecherile simultane între o singură femelă și mai mulți masculi. Împerecherile în afara cuplului (extra pair copulations, EPC) sunt împerecheri între indivizi, dintre care unul sau ambii sunt deja implicați într-un cuplu reproductiv. Sistemele de împerechere pot să varieze în interiorul unei specii, putând căpăta valori de strategii evoluționare stabile (SES) în funcție de factorii de mediu ecologic și social (de exemplu: distribuția spațială a unui sex, accesul la resursele de hrană, intensitatea factorilor selectivi de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
urmare a unor decizii de alegere a partenerilor sexuali, decizii luate fie de cei doi parteneri, fie de rude ale acestora, cum ar fi părinții (Buston și Emlen, 2003). Dacă se face asumpția existenței unei variații în termeni de succes reproductiv (număr de descendenți viabili pe o perioadă dată) între căsătorii, atunci selecția naturală ar trebui să favorizeze acele decizii care duc la cele mai de succes cupluri (Buss, 2005). În ultimele decade, sistemele de reproducere la om, în special procesul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sunt: ipoteza monogamiei (Hazan și Zeifman, 1999), conform căreia specia umană manifestă relații monogamice de lungă durată ipoteza relațiilor poligine (Symons, 1979), conform căreia bărbații au dezvoltat strategii de împerechere cu mai mult de o parteneră pe parcursul vieții; ipoteza repertoriului reproductiv pluralistic, ce reprezintă un amestec de relații poligine cu relații poliandre (Belsky, Steinberg și Draper, 1991). Schmitt (2005) consideră că o cale de a reconcilia toate aceste dezbateri contradictorii privind tipurile de strategii de reproducere la om, este acceptarea ideii
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]