2,221 matches
-
Remarcăm și de astă dată finețea analizei, prin care reușește să surprindă că în ciuda intențiilor celor mai bune ale părinților adoptatori, lipsa de servicii de specialitate, teama de stigmatizare, lipsa informării adecvate duc la adoptarea unor strategii mai degrabă de resemnare în fața problemelor, dominate de anxietăți, și nu de strategii de căutare activă a ajutorului profesionist, care să vină în sprijinul dezvoltării copilului. Capitolul 7 este axat pe analiza percepției sociale privind adopția copiilor. În cadrul său, autoarea urmărește să identifice prin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care permite pe de o parte atribuirea unei semnificații personale situației stresante (evaluare primară), iar pe de altă parte identificarea opțiunilor de coping (evaluare secundară)238. Evaluarea secundară se exprimă în termenii posibilității de control a situației sau dimpotrivă a resemnării și acceptării situației. Evaluarea este influențată de sistemul de valori, credințe, angajamente, autocontrol, încredere în ceilalți care conferă o semnificație personală situației în cauză, precum și de o serie de factori contextuali: solicitări, constrângeri, resurse. Procesul de evaluare are semnificație adaptativă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copilul a împiedicat mama adoptivă, al cărui copil prezintă întârzieri în dezvoltarea cognitivă, deficit de atenție și probleme de limbaj să solicite ajutorul psihologului. În aceste cazuri, problema copilului este acceptată de părinți, atitudinea lor fiind mai degrabă una de resemnare: va vorbi dacă va vrea Dumnezeu, sau se va remedia până la urmă și cu învățătura. Mecanismele de coping în abordarea acestor probleme sunt variate. Identificăm 2 cazuri în care respondentele au solicitat sprijin psihologic și înțeleg și susțin necesitatea acestuia
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lor socială. Lipsa serviciilor de specialitate, lipsa informării părinților despre existența lor, dar și teama de stigmatizare socială dacă apelează la ele sunt principalele motivele pentru care în locul strategiilor de rezolvare sau ameliorare a problemelor, adoptă strategii de acceptare și resemnare care sunt, de multe ori, în defavoarea copiilor. Rezultatele trebuie citite cu precauție. Eșantioanelor neprobabiliste, de intenționalitate, nu permit generalizarea datelor. De asemenea trebuie specificat faptul că, datele au fost culese retrospectiv, prin urmare există posibilitatea deteriorării lor ca urmare a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mamelor adoptatoare. Insuficienta informare a părinților despre existența și rolul serviciilor psiho-sociale, dar și teama de stigmatizare socială dacă apelează la ele sunt principalele motivele pentru care în locul strategiilor de rezolvare sau ameliorare a problemelor, adoptă strategii de acceptare și resemnare care sunt, de multe ori, în defavoarea copiilor. În general, părinții nu acuză lipsa serviciilor, ci mai degrabă dovedesc că nu le cunosc rolul. Dintre factorii cu impact favorabil asupra adopției conduita copilului și în special afecțiunea pe care copiii adoptați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
se spune că este adoptat. Toate familiile adoptive sunt deficitare pe planul comunicării cu copilul despre adopție. Strategiile de evitare și amânare au ca efect menținerea unui nivel de stres constant în legătură cu acest subiect. În afara lipsei de comunicare și a resemnării privind problemele de natură emoțională și comportamentală, în general părinții adoptatori recurg la strategii de coping adecvate rezolvării problemelor. Suportul îl primesc în general din partea apropiaților: partener, familie extinsă și prieteni. Suportul formal este solicitat și acceptat cu precădere pe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fost o ultimă formă de răzvrătire. De asemenea, din textele sale pro cremațiune nu reies simpatiile sale catolice de care fusese acuzat, ci mai degrabă, la o privire generală, tonul adoptat de către arhimandrit, de la un anumit moment, pare unul al resemnării, dincolo de răzvrătirea ce-l caracterizează. În orice caz, făcând parte din tabăra cremaționiștilor și fiind deja caterisit, Șerboianu s-a putut dezlănțui împotriva forurilor conducătoare ortodoxe, în paginile Flăcării Sacre. În ciuda acestui fapt și a situației în care a fost
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
piardă echilibrul emoțional, să trăiască stări de tensiune nervoasă, chiar depresii sau nevroze. Afectivitatea are un puternic rol suportiv, îmbracă valențe formative. Copiii care nu sunt înconjurați de căldură sufletească, nu sunt iubiți trec prin momente de criză (tristețe, plâns, resemnare, pasivitate), refuză alimentele, par că regresează sub aspectul cunoștințelor, au o mai mică rezistență la îmbolnăviri, manifestă, în timp, o adevărată înapoiere psihică. Legătura afectivă deosebită dintre bebeluș și mama sa, importanța primilor ani ai copilăriei pentru viața adultă au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
europeană. O încercare de antropologie istorică, observa că, în paralel, se constată și o marginalizare a taților față de familie: „Tatăl este «ucis»63 nu de succesorul său, adică de fiu, ci de soție sau de sine însuși, prin «sinucidere» sau resemnare” (2003, p. 200). Astfel, se ridică problema autorității părintelui absent. Ea poate fi însă depășită prin negocierea permanentă a relațiilor dintre părinți, negociere bazată pe urmărirea prioritară a realizării unor condiții optime de viață pentru copii. Reciprocitatea relațiilor îi privește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și mai tare..., care, cum vezi, nu mai este-n stare de nimic... Sunt un om terminat, Arm, un uomo finito, și cred că nu-mi mai rămâne de făcut decât să stau țintuit aici și să-mi aștept cu resemnare apocalipsa mea personală, ce altceva?... încheie bărbatul cu o mină mai degrabă veselă decât tristă, parcă amuzat de toate necazurile pe care le revărsase, cu atâta dărnicie, destinul asupra bietei sale persoane. În dosul acestei măști însă nu era nimic
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
o pernă și se așeză pe jos, lângă foc. Karma, Arm... Știi, la început mi se părea ciudat când te auzeam spunând karma... Înțelesesem eu că e una cu Legea, cauză-efect, consecință, dar când tu rostești karma, știi... sună a resemnare... Mult mi-a trebuit ca să înțeleg că nu ești o ființă resemnată și că într-adevăr, vrem nu vrem, sunt evenimente pe care nu putem să le ocolim, vin, ne încearcă, ne depășesc puterea de a înțelege... Arm îi zâmbi
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
subtil, cu o viguroasă coloratură morală. Personajele sale mitice și monumentale, în care se exprimă existența umană înțeleasă ca un eveniment al speciei și nu ca un accident produs de febrele mărunte ale istoriei, conțin în ele însele și melancolia resemnării și germenii ascunși ai disoluției. Din aceste scene de grup, amintite mai sus ca repere ale unui realism prometeic, se desprind strigătele de disperare de mai tîrziu, coșmarurile colective și acele cutremurătoare scene în care umanitatea este surprinsă în pragul
Artiști și vremuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7002_a_8327]
-
În primul caz e vorba de alinarea unei decepții, în al doilea de atenuarea unei căderi, dar în ambele, Schopenhauer e un mare consolator. Ba mai mult, e un spirit întremător ale cărui meditații îți strecoară gustul împăcării și apetitul resemnării. Efectul paradoxal pe care scrierile cinice sau pesimiste îl au asupra cititorului contemporan vine din supradoza de deșertăciune exprimată în ele. În fața excesului de otravă sentimentală, reacționezi printr-un salt în dispoziții contrare. Și așa cum, după o carte a lui
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
a lutheranismului. La fel ca și tumultul rebarbativ, acuzator, al maselor, portretizat în numerele corale ample. Tulburarea sufletească, chinurile crucificării, disperarea, susținute de evoluțiile armonice cromatice, prevestesc drumurile ulterioare ale expresionismului german de început de secol XX. Punerea în mormânt, resemnarea înseninată, momentul "Mein Jesu, gute Nacht!" /Isus al meu, noapte bună!/, apoi corul final "îngenunchem Doamne (...) și ne rugăm pentru odihna ta", aduc linștea și împăcarea, aduc echilibrul ce depășea estetica romantică a mijlocului de secol XIX. Cele două oratorii
Concerte pascale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7392_a_8717]
-
nu se opresc însă aici. După ce, într-una din cele mai reușite piese ale volumului, În cealaltă parte a orașului, se glosează convingător pe tema prostului gust inerent oricărei despărțiri (atât de convingător încât în secunda următoare se și instaurează resemnarea ŕ la longue), citim, în povestirea imediat următoare, una din cele mai redutabile, estetic vorbind, scene de divorț. El o lasă pe ea să parcurgă teancul de misive care-i fuseseră trimise, ca din neant, de o anonimă ascunsă în spatele
Cetățeanul Mitchievici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6861_a_8186]
-
studenții săi să studieze oftatul pur și simplu pentru că nimeni nu a mai făcut-o înainte. "Oamenii cred că oftatul celorlalți exprimă cu precădere stări de tristețe sau de splin, însă propriile lor oftaturi sunt de cele mai multe ori semne ale resemnării și renunțării", susține prof. Teigen. "Am studiat experimental acest aspect de renunțare oferind unor voluntari niște teste ce păreau simple dar pe care nu au putut să le rezolve. Iar voluntarii noștri au oftat! Noi credem că au oftat pentru că
De ce cască ţestoasele - premiul Ig Nobel pentru Fiziologie. Primarul din Vilnius, Ig Nobelul pentru Pace () [Corola-journal/Journalistic/68827_a_70152]
-
voci clare și distincte iar nu țipete lătrături bolboroseli" (84). Totodată, pentru poet cuvântul este energie: "mi-e greață și silă de jumătăți de măsură nu mai suport/ jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop/ nu mai pot îndura existența pe sfert existența-n surdină/ prudența resemnarea cumințenia îmi stau în gât mă sugrumă" (78, Praf, noroaie, zăpezi). Diafanitatea metaforizării, din poemele timpurii, compensează zona directeții lirice, precumpănitoare în anii din urmă: "dormi/ surâsul în colțul gurii uitat/ ca un fluture viu// e un fel al vieții
Vocația iubirii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7894_a_9219]
-
cea mai câștigată din această experiență pentru că își definește măcar o posibilitate de explorare. Încheind pe un ton voit de lejeritate, de escală frivolă într-o țară exotică, Naratorul lasă să se întrevadă cruzimea experienței turistice care lasă loc unei resemnări prăfoase sau unei căutări fără sfârșit. Și aici avem sarcasmul lui Woody Allen trecut prin nenumărate filtre pentru a deveni din otravă sirop de tuse, pentru că pharmakonul poveștii își relevă nu atât caracterul de medicament care vindecă bovarismul Cristinei și
Antonio, Elena, Barcelona by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7460_a_8785]
-
singular îl conduce pe Fondane la ideea unei "plenitudini tragice": plenitudine în măsura în care posibilul conștiinței este ilimitat, ireductibil la inteligibil; tragică pentru că irealizabilă. "Lunea existențială" poate fi imaginată (trăită în imaginație), dar "duminica istoriei" nu se va sfârși niciodată. În ciuda tuturor resemnărilor rațiunii, omul fondanian cultivă disperarea propriului exil într-o lume a necesității. Disperarea nu-i atenuează, totuși, credința. Figura tutelară a filosofiei lui Fondane este un Iov neresemnat care sfidează raționalizările istoriei din secolul al XX-lea. Opțiunile și atitudinile
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
de la început că Eminescu a fost prima "dragoste" și cea mai durabilă, ci faptul că Miruna Lepuș s-a născut în 1986. Cu alte cuvinte, Miruna face parte dintr-o generație pe care ne-am obișnuit s-o privim cu resemnare și amărăciune: o generație fără discernămînt valoric căreia memoria trecutului i-a fost amputată din fașă. O generație fără rădăcini și fără idealuri, de la care nu mai e nimic de sperat sub unghi cultural. O generație de blazați pragmatici prin
Poetul desfigurat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7589_a_8914]
-
aducem vorba de metafizică vine mai curînd din obligația didactică ca, privind în trecut, să-i surprindem umbrele folosind chiar cuvintele care odată erau la modă. De aceea, cînd vorbim de "metafizică", de "principiu" sau de "temei", o facem cu resemnarea celor care participă la o înmormîntare. Dovada cea mai bună a sleirii metafizicii este că în tărîmul ei nu mai există controverse, dispute și puncte fierbinți, cum nu mai există pasiuni care să-i tulbure liniștea. Există doar consensul obosit
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
a artei. Pentru că aici, în mod fatal, nu se întîmplă lucruri surprinzătoare și este aproape obligatorie împăcarea cu monotonia. Dar dacă nu se hrănește din spectacolul strălucitor al propriei sale glorii și nici nu acceptă să-și rumege melancolia și resemnarea în cotidiana vodcă a ratării, el are șansa unei prezențe pozitive și gospodărești în cîmpul culturii. Absența senzațiilor tari, care vin, îndeobște, din aerul ozonat al înălțimilor sau din gradele sporite ale etilului, este compensată blînd de bucuriile unei munci
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7303_a_8628]
-
sfîrșit de lume sleiește motivațiile și inhibă înălțările de gînd, mormanul de zorzoane epice neputînd compensa sărăcia duhului. Și cam așa se întîmplă cu opul acesta: amestecătura-i de piese are aerul unei cîrpeli sterpe, aparținînd unor spirite pătrunse de resemnare. De pe coperta a patra a volumului aflăm că "Volumul pe care îl propunem are drept scop familiarizarea cititorilor cu o seamă de personalități tinere cu un rol tot mai pregnant în dezbaterile culturale ale momentului. Pentru a oferi o imagine
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
ieșirea în fața cortinei și s-a exilat pe teritoriul îndoielii și "nesiguranței". Zburdălnicia lui stilistică stă sub regimul simplității, al judecății deslușite și al unei atitudini: "}inuta reprezintă hotărârea, soluția, arta de a trăi și a muri cu demnitate, curaj, resemnare și un subtil amestec de indiferență, nesupărare, neacreală, speranță, lipsă (cât mai totală) de spaimă, eleganță (da, grija de salvarea aparențelor) și o savantă contrapuncție între grav și surâs". Ca să-l parafrazez, de-aia se citește cu freamăt și nesaț
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
fi din nou noroi. Ninsoarea pacifică mormântal totul, luminile se sting și ca niște actori copleșiți de drama considerabilă, cei trei ies din scenă fără cuvinte. Nostalgia unor vremuri trecute este cu atât mai îngrozitoare cu cât ea ascunde o resemnare tragică, momentul de frumusețe se va scurge în noroiul cotidian în care trăiesc îngropați toți locuitorii urbei cu destinele lor manufacturate cu mici diferențe după aceeași rețetă meschină a eșecului sau a succesului carnasier. Filonul caragialian are la capătul lui
Locul unde nu s-a întâmplat mai nimic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7253_a_8578]