653 matches
-
mondial, la scientizarea cercetării literaturii și nu ezită să îi atribuie profesorului bucureștean „geniu teoretic”. Ultimul capitol demonstrează convergența demersului dragomirescian cu tendința de obiectivare a criticii literare, exprimată, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în Franța, prin Brunetière, viguros resuscitată după al doilea război mondial în lumea universitară occidentală. Conceptul de organicitate susținut de Dragomirescu îl anticipează, ca sens, pe acela, atât de modern, de structură, iar preocuparea teoeticianului român pentru tot ce ține de „stratul expresiv al operei literare
TUDORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]
-
cronică, eludând promisiunea din Preambul de a examina lirismul contemporan în raport cu „stările de conștiință” pe care le exprimă. În pofida unor observații pertinente, discursul critic aliază din nou truismul cu formulări alambicate, cu un metaforism găunos. În ipostaza de prozator, Z. resuscită medii și categorii umane asemănătoare celor din epica de la finele secolului al XIX-lea și începutul celui de al XX-lea, înscrisă în spațiul micului realism și al naturalismului, interesul istoricului literar pentru naturalism implicând, pare-se, o adeziune specială
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
luate de pe cadavre, ale celor de dinaintea/ mea, chircit, cu brizbrizuri// în direcția ochilor: mereu/ un fetus, de om îngâmfat,/ buzat,/ în recipient plin de gelatină: ce/ pustiu...”. Mitul nu este irevocabil abandonat, ci doar trecut sub carantină, pentru a fi resuscitat în versurile din Când memoria va reveni (1985), unde formează placa turnantă a viziunii. Pivotând în jurul obsesiei labirintului, cartea e o construcție polifonică și inițiatică unde incursiunea printre filele arhivei personale devine o treaptă necesară revelației purificatoare. Deși grevate uneori
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
într-o oarecare măsură gândirismul. De factură expresionistă, „goticul moldovenesc”, cum a fost definit specificul literaturii iconariste, își căuta sursele în romantismul german și în fenomenul Sturm und Drang-ului, S. mizând pe capacitatea provinciei, concept aproape filosofic, de a resuscita energiile creatoare și de a fixa destinul neamului pe un făgaș istoric, creator. În viziunea lui, poezia este altceva decât literatura, pe care o caracterizează prin artificialitatea și estetismul unei conștiințe căzute, pe când poezia e un mod de existență, o
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
fost accentuată de recomandările metodice ale lui Harris, care considera că tehnici precum recitările și memorările mecanice pot „deschide” și „lărgi” ferestrele sufletului. Mutând accentul pe metode și discipline, Harris abandona direcția psihologizantă anterioară. Rigorismul și magistrocentrismul scolastic au fost resuscitate. Este situația pe care o constata Dewey în 1902 în școlile secundare din Chicago. Caracterul livresc, eminamente informativ, izolat de viață, a fost accentuat de curentul herbartian, care s-a manifestat puternic în SUA la sfârșitul secolului al XIX-lea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atenția focalizându-se asupra statutului ei în societate. S-a înțeles că este prima instituție socială care ia contact cu viitorul și că funcțiile sale birocratice trebuie întreținute și ameliorate cu maximum de responsabilitate politică, economică, pedagogică. Această convingere a resuscitat încă o dată încrederea în virtuțile rațiunii, ale științei și progresului. Pedagogia hiperraționalizată este rezultatul speranței că acestea se vor dovedi, încă o dată, izbăvitoare. Hiperraționalizarea pedagogică și-a făcut simțită prezența, deocamdată, prin latura ei negativă: exces legislativ și normativ în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe care Iluminismul nu a putut-o elimina complet. Înțelegerea retorică nu este una obiectivă, ci una pasională 95. Scopul cercetării retorice nu este aflarea adevărului, ci impunerea unei anumite convingeri prin tehnici persuasive. În anii ’70, numeroși intelectuali au „resuscitat” și au folosit cultura retorică pentru a iniția dezbateri ideologice, politice, teologice. A fost un fel de „eră a certurilor și discuțiilor în contradictoriu”; în răstimpul acestei noi scholastica controversia se părea că dubitația carteziană și raționalismul inductiv baconian au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
P. este, în cele din urmă, memorialistica. Cu o detașare ce se vrea deplină, cu asumarea francă a subiectivității, fostul înalt demnitar rememorează în Timpul lepros (1992), Am fost și cioplitor de himere și în Elefanții de porțelan (1997) fapte, evenimente, resuscită situații în care fusese implicat, portretizează personalități istorice de prim rang, românești și străine, construind astfel un foarte subiectiv tablou de epocă, în care persistă intenția de a surprinde în comportamente riguros circumstanțiate relativa esență umană. SCRIERI: Impresii de călător
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
P. asigură romanelor autenticitate și fior participativ. Comunitatea Vlașinilor este zugrăvită, într-un fel, din interior, fără a fi pierdute din vedere ritmurile dintotdeauna, ambiționând să se configureze într-o viziune mitică. Plecarea Vlașinilor se axează pe un conflict istoric, resuscitând confruntarea dintre comunitatea ciobanilor români din zona muntoasă a Sibiului și stăpânirea habsburgică ce încerca să-i silească să adopte „uniația” cu biserica romano-catolică, pentru a-i despărți de neamul lor de dincolo de munți. Vlașinii sunt „dăruiți” de Maria Tereza
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
ascultând certuri și comentarii sarcastice în doi peri privitoare, prin subînțelesuri, la „El”, la „Cel mai...”, umilul cetățean retrăiește situații caracteristice climatului social-istoric general și își amintește acte personale de revoltă, planuri infantile de suprimare a tiranului. În mintea lui resuscită textul unei scrisori către regina Marii Britanii, în care cerea majestății sale să îi retragă impostorului distincțiile nemeritate, precum și tentativa, minuțios chibzuită, de ucidere a lui Nicolae Ceaușescu, la o vizită în întreprinderea lor. Cartea de la Gura Zlata (1991) e un
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
descifrarea plauzibilă a proceselor sufletești străbătute de personajele feminine. Al doilea roman, Marele ospăț (1947), reeditat cu titlul Viața în oglinzi (1970), e construit cu tehnica lui Proust. Grigore Olmazu, moșier, avocat, fost ministru, revede, la vârste diferite, propriul trecut. Resuscită în „oglinzile” amintirii secvențe, momente ale idilei din liceu și din studenția pariziană cu fosta soție, care avea să îl părăsească, situații din lagărul german de prizonieri, scene din căsnicia devenită mai infernală decât acel lagăr ori situații din zilele
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
România literară” ș.a. A devenit membru al Societății Scriitorilor Români încă din 1927. A mai semnat Pavel Mihăileanu, Glauco Pena, Pirc. Prima „vîrstă” a poeziei lui P. corespunde intensei colaborări la „Bilete de papagal”. O recuzită romantică (motive, teme) este resuscitată de o sensibilitate modernă, cu rădăcini în trăirea proprie, dar în cadrele unei evidente retorici argheziene. Ziduri, chilii, călugări și atmosferă „gotică” sunt prezente aici, gustul pentru universul desuet-romantic păstrându-se, altminteri, constant. Dar tonalitatea și artificiile lui Tudor Arghezi
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
Ionescu vor să construiască un stat cultural bazat pe ortodoxie (în varianta țărănească). P. pornește de la ideea unui „localism” creator, deschis spre Europa. „Localismul” său se bizuie pe etosul oltenesc, mai precis pe „spiritul cobilițar” care, în imaginația sa, va resuscita spiritual decăzuta Europă. Nu îi plac, din ideologia românească, „raționaliștii”, „criticiștii”, „zeflemiștii”, în speță Titu Maiorescu și I.L. Caragiale. Acesta din urmă ar cultiva „fronda iresponsabilă, paradoxul ieftin, irespectul valorilor absolute, o stearpă logică [...], un criticism până la absurd”, unii neavând
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
teoretică” sau la „diseminarea” imperativelor „dezvoltării multilaterale” este o tristă răfuială politicianistă de sorginte stalinistă ce dă un ton contraproductiv tinerei generații. Cel puțin pentru prezent, este clar că paradigma marxistă aparține istoriei României și viitorul apropiat nu o poate resuscita deoarece studiul ei se găsește sub embargou moral, iar cel puțin două generații o vor percepe ca sursă teoretică a unui faliment istoric. Comunitatea sociologilor (și a celor care cochetează cu sociologia) În România a făcut după 1989 și face
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de tehnicile „efectului de real” și de toate pseudoîndrăznelile și ambiguitățile îngăduite de o cenzură mai perversă, mai interactivă (până la negocierea unor cuvinte) și uneori mai creativă, dar oferă o imagine integral falsificată a epocii pe care pretinde a o resuscita ad usum delphini. Tipologia (sau antropologia) romanescă e considerabil mai săracă și mai ideologizată, iar tentativele mai sofisticate de verosimilizare a textului nu pot convinge decât pe cei gata convinși, deși reușesc uneori să genereze o falsă memorie socială aparent
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și în autoportrete caricaturale, autopersiflante (Cavalerul cu melc de aur, Satiră duhului meu, Priveghi). Și acestea capătă un pandant, constituit din viziuni epurate, fără nici o tușă subiectivă (Stampă), ori de acelea în care eul liric devine exponent al comunității naționale, resuscitând figurile ei emblematice - Gelu, „Bărbat Voievodul”, Dragoș, Mihai Viteazul, Horea, Avram Iancu. Prin bogăția tropismelor sufletești, comunicate într-un limbaj de o rară expresivitate, Pe-o gură de rai stă între marile cărți românești de poezie. Reeditate în 1966, primele
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
și fragmente memorialistice intitulat Cartea cu petece (1978), care evidențiază un real talent narativ, punând în lumină un subtil simț al ironiei. Anecdoticul cultivat cu parcimonie, este dublat aici de schița de portret penetrantă, bazată pe explorarea unui fond memorialistic resuscitat cu un agil spirit de observație, cu obiectivitate și chiar cu o benefică mizantropie, ce topește unda sentimentală subînțeleasă, adesea anulând-o. Aerul vetust al însemnărilor lui B., cu atâta grijă mimat, ascunde, de fapt, cu „petece”, o realitate a
BURILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285958_a_287287]
-
Indică în plus absența conștientizării. Este simbolul iluziei în care evoluează cel ce visează. Trezirea și toate formele sale derivate (ceas deșteptător, revelion) simbolizează ieșirea din iluzie și deci accesul la lumină și la adevăr. Consolidând această semnificație, verbul «a resuscita» înseamnă, conform etimologiei sale, «a se trezi» și «Buddha», «trezitul». Astfel, a vedea în vis un ceas sau a se trezi indică faptul că subiectul este gata să găsească soluția, să evolueze de la apatie la acțiunea creatoare. Revelionul adaugă o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Șteampurile copitelor bat./ Pe lângă mânji foiește marea mulțime./ Le cearcă mersul, sveltețea de cerbi,/ Numai de bivoli nu-ntreabă nime,/ Diavoli domestici, în care visuri preistorice fierb.” Inima poetului se simte pierdută/încorporată în dealurile ce par „misterioase morminte” ori resuscită anii petrecuți în incintele sacre ale școlilor Blajului - veritabil centrum formativ, la care B. se întoarce spre a se fortifica moral-spiritual. În spirit transilvan, (G. Coșbuc, O. Goga, A. Cotruș), el se configurează ca poet al tradiției, și motivele recurente
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
luminat, ocupată atunci de Napoleon. Beneficiază, între 1805 și 1808, de prelegerile de matematică și astronomie ale lui J. T. Burg, dar și de o pregătire polivalentă, în spiritul enciclopedismului vremii, în artă, literatură și limbi străine. Orientarea umanistă îi resuscită tradiția latinistă și nostalgia obârșiilor romane, făcându-l să aleagă Italia drept patria desăvârșirii sale spirituale. Străbate orașele lombarde, aflate sub stăpânire habsburgică, călătorește până la Neapole și la ruinele Pompeiului și face o temerară descindere, evocată memorabil, în craterul Vezuviului
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
marcate etapele importante ale propășirii naționale: La moldoveni. La restatornicirea domnilor pământeni. 1822, La introducerea limbei naționale în publica învățătură, Restaurarea școalelor naționale în Moldova, Paladiul moldovenilor (la inaugurarea Academiei Mihăilene). Poezia patriotică nu rămâne doar declamativă și conjuncturală, ci resuscită, alteori, figuri alegorice, clasicizante: motivul „bărcii”, „luntrea”, „vasul patriei plutitor” - preluat din Horațiu. Spiritul religios și sentimentalismul preromantic se întâlnesc în meditația asupra morții din poezia sepulcrală a lui A., în care conștiința deșertăciunilor lumii este îndreptată spre sensul faptelor
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
culegerilor de nuvele Poeni (1938), Moldovenii (1938), Dealul Perjilor (1939), Pustiuri (1942), Amurg (1967), Călătorul (1971), Îndrăgostitele (1975) și Din viața văilor (1984). Scrisul prozatoarei se remarcă prin simplitatea discursului narativ, într-un context care favoriza formulele epice novatoare. Chiar dacă resuscită o lume păstrată în amintire, C. evită percepția subiectivă, întoarcerea spre sine, consemnând ca într-un jurnal doar ceea ce li se întâmplă celor din jur. Autoarea alege scene ieșite din comun. Se evidențiază un anumit specific al atmosferei, o anumită
CANCICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
mare parte tributare manierismului epocii, uneori prețioase, însă adesea nu lipsite de forță. Multe dintre piesele volumului sunt de fapt poeme de dragoste, tentative de a comunica sentimentul prin notarea câte unei stări lăuntrice căreia iubirea îi este asociată, stare resuscitată prin recuzita citată aluziv și adecvată plastic. Imaginile ușor „suprarealiste”, voit bizare, ivite dintr-un mod intelectual și descriptiv de a reconstitui sentimentul, rămân uneori obscure. Aceeași contemplare a domesticității prin recuzita („scara”, „boxa de la subsol”, „fereastra”) și anecdotica oferite
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
și false Începuturi mâzgălite, mai apoi pagini pline de mâzgălituri frenetice și fără noimă care se transformau treptat Într-un Îngrijit scris de mână. Era ca și cum aș fi privit electroencefalograma unei persoane aflate În moarte clinică pe cale de a fi resuscitată, o marionetă ale cărei sfori erau puse În mișcare. Paginile curgeau una după alta, umplute cu generozitate și aplicație cu semne de exclamare și fraze subliniate apăsat, un stil pe care majoritatea scriitorilor Începători sunt avertizați să nu-l folosească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
militare s-au Întâlnit cu ei pentru a confirma acest lucru. A mai trecut o lună, timp În care audiența pentru Junglemaniacs! a atins fundul prăpastiei. Nici măcar decesele tragice ale câtorva membri ai tribului din cauza malariei netratate nu au putut resuscita interesul pentru emisiune. Aceasta a fost suspendată, fără să fi adus măcar un cent sau kyat birmanez, dar cheltuind În schimb sume uriașe pentru publicitate și diverse. Curând după asta, starurile din Junglemaniacs! au dispărut la fel de subit ca și oaspeții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]