471 matches
-
K+ în celulă. Sursa ionilor de clor este NaCl din plasmă. Clorul trece pasiv în celula parietală datorită gradientului de concentrație. Prin intermediul ATP-azei de Cl-, acesta este pompat în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice. Ionii de H+ și Clse vor reuni în reticulul endoplasmic și vor forma HCl (fig. 7). In interiorul celulelor oxintice, OHrămas în urma procesului de disociere a apei, este neutralizat de H+ rezultat din disocierea H2CO3 (acesta se sintetizează permanent în celulă prin hidratarea CO2 sub acțiunea anhidrazei carbonice). Anionul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ca sângele care părăsește pancreasul să aibă un pH mai acid decât al sângelui arterial. b. Mecanismul secreției de enzime pancreatice Enzimele pancreatice sunt sintetizate sub formă inactivă la nivelul ribozomilor celulelor acinare. După sinteză ele sunt concentrate la nivelul reticulului endoplasmic rugos, apoi sunt încapsulate și transportate la nivelul aparatului Golgi unde sunt împachetate în vezicule secretorii. Acestea sunt dispuse la nivelul polului apical al celulei acinare, iar când sunt stimulate veziculele secretorii vor fuziona cu membrana celulei acinare și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
lipide, formează micelii mixte, încărcate negativ și hidrosolubile (grupările polare ale miceliilor mixte proemină la exterior). Când miceliile mixte vin în contact cu microvilii enterocitelor, lipidele difuzează în celulă și are loc eliberarea sărurilor biliare. In enterocite lipidele trec în reticulul endoplasmic (AG sunt transportați legați de o proteină), unde se refac trigliceridele și fosfolipidele. Colesterolul este eliberat în plasmă ca atare sau esterificat. In general lipidele sunt eliberate din enterocite împachetate ca lipoproteine (chilomicroni). Lipoproteinele formate în reticul sunt încorporate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
trec în reticulul endoplasmic (AG sunt transportați legați de o proteină), unde se refac trigliceridele și fosfolipidele. Colesterolul este eliberat în plasmă ca atare sau esterificat. In general lipidele sunt eliberate din enterocite împachetate ca lipoproteine (chilomicroni). Lipoproteinele formate în reticul sunt încorporate în vezicule în aparatul Golgi și apoi eliberate prin exocitoză în interstițiu, de unde trec pasiv în vasul chilifer central (prânzul lipidic are efect limfagog). Acizii grași (mai ales cei cu 8-12 atomi de carbon) pot fi transportați în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și ~ 40% este absorbit, mai ales în duoden și jejun. Calciul este mai întâi legat de o proteină specifică (CaBP) prezentă la nivelul marginii în perie în cantitate reglată de 1,25 dihidroxicolecalciferol. In această formă calciul este sechestrat în reticulul endoplasmic și aparatul Golgi din enterocite. La polul bazal Ca2+ este expulzat de pompa de calciu. Absorbția intestinală a calciului este reglată de calcemie prin intermediul parathormonului, care stimulează conversia renală a vitaminei D în 1,25 D3, ce stimulează sinteza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
zonula adherens/occludens, desmozomi). In ansamblu se realizează două sinciții funcționale, atrial și ventricular, conectate electric la nivelul nodului atrio-ventricular. Cardiomiocitele au aspect striat (fig. 31), datorită organizării sarcomerice a miofibrilelor (~50 % din volumul celular). Comparativ cu fibrele musculare scheletice reticulul sarcoplasmic este mai slab reprezentat (2% din volumul celular), astfel că de obicei o singură cisternă terminală însoțește un tub în T (diadă); tubii în T corespund membranelor Z din structura miofibrilelor. Nucleul cardiomiocitului este ovalar, situat central, iar mitocondriele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pentru contracția miocardului sunt mediul extracelular (30%) și rezervele intracelulare (70%). Potențialul de acțiune induce creșterea calciului citosolic de la valorile sub-micromolare din repaus la ~10-5 M, prin două mecanisme: influx din exterior prin canale de tip L și eliberare din reticulul sarcoplasmic, indusă de însuși calciul crescut extravezicular (calcium-induced calcium release; CICR). La nivelul diadei are loc de fapt un fenomen esențial de activare a CICR, cu participarea subunității α1 a canalului de tip L din membrana tubului în T (care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
β1 adrenoceptori post-sinaptici, care cresc cAMP, cu creșterea influxului de calciu în timpul potențialului de acțiune. Foforilarea PKA-dependentă a fosfolambanului înlătură efectul tonic al acestuia de inhibare a pompei reticulare de calciu, ducând la scurtarea sistolei prin creșterea captării calciului de către reticulul sarcoplasmic. Creșterea adrenergică a frecvenței de descărcare a impulsurilor la nivelul nodului sinoatrial (efect cronotrop pozitiv) este de asemeni mediată de către β1 adrenoceptori și implică o mai rapidă scădere a permeabilității pentru K în cursul fazei de depolarizare diastolică spontană
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
glandele paratiroidiene, în număr de 4, situate pe fața posterioară a glandei tiroidiene. Aceste celule sunt sensibile la concentrația extracelulară a calciului prin intermediul unei proteine-receptor membranare. Celulele principale (celule C) produc un hormon pre proparatiroid, care este apoi redus în reticulul endoplasmic la hormonul proparatiroid, care la rândul său va fi clivat în aparatul Golgi la hormonul paratiroid (PTH). PTH este un peptid monocatenar cu o greutate moleculară de 9500 Da. PTH este hidrosolubil și se cuplează la receptorii săi membranari
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din celulă și spre celulă, în schimbul permanent dintre celulă și mediul în care trăiește, cu recepția și percepția particulară a semnalelor chimice și fizice care determină reacția celulară diferențiată. - iar citoplasmei, care conține organite specializate (mitocondrii, lizozomi, ribozomi, aparat Golgi, reticul endoplasmatic etc.) cu funcții distincte în metabolismul celulei, asigurând în același timp și rezervele nutritive ale celulei. Parte din aceste structuri nu erau cunoscute în timpul lui Paulescu, perioadă în care microscopia optică și metodele de colorație erau principalele instrumente de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
joncțiunea tuburilor și SR sunt localizate în banda I, ceea ce susține conceptul căstimularea electricăa tuburilor din mușchi se realizeazăcu Ca2+ din SR. Este compartimentul de de depozitare a Ca2+ al mușchiului. Acesta formeazăo rețea în sarcoplasmăastfel încât fiecare fibrăeste înconjuratăde reticul și în acest fel, au acces direct la Ca2+. RS prezintă prelungiri la cele douăcapete formând sacii terminali, denumiți cisterne. O unitate funcționalăeste o triadă, formatădin douăcisterne aparținând la douăRS adiacente și dintr-un tubul transvers (T) între ele (Fig
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
partea dreaptăa figurii). Sumarul evenimentelor ce au loc în timpul contracției mușchiului scheletic: - Excitație - Sarcolema este depolarizatăși se propagă potențialul de acțiune - Potențialul de acțiune este distribuit în interior prin tuburile T - Semnalul e transmis de la tuburile T la sacii de reticul sarcoplasmatic - Calciul este eliberat din reticulul sarcoplasmatic în sarcoplasmă - Contracția - Calciul e legat la troponină Au loc modificări conformaționale cooperative în sistemul troponină-tropomiozină Este declanșată inhibiția interacțiunii actinămiozină Punțile filamentelor de miozinăsunt atașate filamentelor de actină Se exercită tensiune, și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
au loc în timpul contracției mușchiului scheletic: - Excitație - Sarcolema este depolarizatăși se propagă potențialul de acțiune - Potențialul de acțiune este distribuit în interior prin tuburile T - Semnalul e transmis de la tuburile T la sacii de reticul sarcoplasmatic - Calciul este eliberat din reticulul sarcoplasmatic în sarcoplasmă - Contracția - Calciul e legat la troponină Au loc modificări conformaționale cooperative în sistemul troponină-tropomiozină Este declanșată inhibiția interacțiunii actinămiozină Punțile filamentelor de miozinăsunt atașate filamentelor de actină Se exercită tensiune, și/sau scurtarea mușchiului prin mecanismul de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
troponină Au loc modificări conformaționale cooperative în sistemul troponină-tropomiozină Este declanșată inhibiția interacțiunii actinămiozină Punțile filamentelor de miozinăsunt atașate filamentelor de actină Se exercită tensiune, și/sau scurtarea mușchiului prin mecanismul de alunecare a filamentelor Relaxarea - Calciul e pompat în reticulul sarcoplasmatic - Sunt detașate punțile de pe filamentele subțiri - Este restaurată inhibiția interacțiunii actinămiozinăreglatăde troponin-tropomiozină - Tensiunea activădispare și se restabilește lungimea de repaus 11.5. Vitamine Pregătirea biologică a sportivilor de performanțăîn perioadele de antrenament și competiții impune-în cadrul măsurilor complexe de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
enzime. Domeniul laterobazal este separat de cel apical prin complexe joncționale; membrana plasmatică a acestuia prezintă numeroase falduri laterale și pliuri bazale care se înterpătrund cu structurile similare ale celulelor vecine. Celula prezintă numeroase mitocondrii între nucleu și polul bazal, reticul endoplasmatic și neted, complexul Golgi supranuclear și lizozomi spre polul apical. Citoscheletul este format în special din filamente de citocheratină (CK8 și CK18). Polul apical conține peptidaze, fosfataze alcaline și hidrolaze, în timp ce polul laterobazal conține APT-ază, Na, K dependentă. Ancorarea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
față de antigenele (Ag), specifice. Aflate în repaus, celulele T și B nu pot fi deosebite morfologic (A). Diferențierea apare însă atunci când aceste celule devin active. Astfel, celula B activă (celulă plasmatică) (B) are o citoplasmă cu o bogăție extraordinară de reticul endoplasmic, plin cu molecule de anticorpi (imunoglobuline). Nucleul limfocitului B activ prezintă zone cu cromatină condensată (heterocromatină) dispusă periferic, după un patern specific, cu rol în reglarea tranzitului molecular prin porii anvelopei nucleare. Totodată, zonele eucromatice active transcripțional sunt evidente
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
aspect al cromatinei interfazice oarecum similar celulei B active, spre deosebire de celula T inactivă, în care heterocromatina este dispusă în sfera nucleului într- o configurație de rețea fibroasă grosieră, așa cum se prezintă în imaginea din A. Celula T activă are un reticul endoplasmic rugos relativ redus, dar este plină cu ribozomi neasociați. Cele trei tipuri de celule sunt prezentate la aceeași mărire (după Dorothy Bucker,Flanklin ( A), Carlo Gross (B) și Stefanello de Petris (C), din Albertis și colab., 1994). În figura
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
aparține segmentului genic V λ și codifică pentru primii 15-20 aminoacizi ai catenei imunoglobulinice Lλ, reprezentând secvența lider N-terminală a acestei catene imunoglo-bulinice. Această secvență lider are rol de semnal funcțional care asigură transportul catenei imunoglobulinice Lλ prin membrana reticulului endoplasmic. Ea va fi clivată, în acest proces de tranzit, ca un fel de „taxă de trecere a unei granițe ”, ieșind în afară o catenă Lλ matură, pregătită să participe în procesul posttranslațional de asamblare a tetramerului imunoglobulinic. În organizarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
participante la fuziune, acest sector din duplexul ADN poate fi uneori conservat. Fiecare segment genic VK are un promotor și doi exoni desemnați LeK1 și VK1. Exonul LeK1 codifică pentru secvența polipeptidică semnal ( lider ) care orientează catena polipeptidică imunoglobulinică spre reticulul endoplasmic, pe când VK1 codifică pentru o secvență de aproximativ 80 de aminoacizi din regiunea variabilă a catenei LK. Restul de aproximativ 30 de aminoacizi din această regiune este codificat de segmentul genic JK. Gena funcțională VK-JK-CK conține un promotor, trei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sinteza catenei LK a imunoglobulinei. Acest ARNm este tradus într-un polipeptid complet, codificat de cele patru componente sudate ale genei funcționale pentru sinteza catenei LK. Dintr-un asemenea polipeptid va fi excizat sectorul lider, în cursul transferului prin membrana reticulului endoplasmic, rezultând catena L K deplin funcțională, gata să participe la edificarea heterotetramerului imunoglobulinic, eficient în cuplarea sa cu antigenul. Potențialul de variabilitate al locusului genic complex pentru imunoglobuline este enorm (fig. 3.7). Numărul posibil de regiuni variabile ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
weight proteins”, pe când acronimul TAP derivă de la „Transporters Associated with Antigen Processing”. Se pare că genele LMP codifică și pentru două subunități ale unui complex multicatalitic de proteaze numit proteasom, pe când genele TAP codifică pentru proteine implicate în transportul în reticulul endoplasmic al peptidelor antigenice supuse prelucrării în celulele prezentatoare de antigen (APC). Regiunea CMH clasa II mai conține și gene pentru componentele complementului desemnate C2, C4, Bf (factorul B), apoi gena pentru subunitatea CYP-21 a 21-hidroxilazei, gene pentru membri ai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
abordat studiul genetic al TCR, pornind de la patru premize:- TCR sunt exprimați în limfocitele T, nu însă și în limfocitele B;- ARNm pentru proteinele TCR trebuie că se asociază cu polisomi legați la membrane, polipeptidele receptoare nascente fiind atașate la reticulul endoplasmic printr-un peptid lider (secvența semnal);- asemănător genelor pentru imunoglobuline, genele pentru TCR prezintă secvențe codificatoare pentru regiunea constantă și secvențe codificatoare pentru regiunea variabilă, precum și secvențe codificatoare pentru regiunea de reunire a primelor două regiuni. Regiunea constantă a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
preparatelor în vederea explorării țesuturilor cu microscopul electronic. Savantul român a fundamentat metode de fracționare și pregătire a materialelor de cercetat la microscopul electronic, făcând noi pași în infrastructura celulei prin descrierea mitocondriilor și ribozomilor și a publicat date despre structura reticulului endoplasmatic și a sinapselor. Este considerat între fondatorii biologiei celulare. Are contribuții originale în domeniul mecanismelor secretorii ale glandelor (ca urmare a studiului celulelor de pancreas exocrin), a structurii și funcțiilor capilarelor, cât și a formării membranelor celulare și a
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
intrapulmonar și alterarea oxigenării; - TNF-α și IL-1β deprimă funcția contractilă a miocardului printr-un mecanism mediat de sfingozină. Aceasta este eliberată după expunerea miocitelor la factorul de necroză tumorală-α și exercită un efect inotrop negativ, împiedicând eliberarea de calciu din reticulul sarcoplasmatic [5]; - TNF-α induce formarea unor depuneri de fibrină la nivel glomerular renal cu infiltrare celulară și vasoconstricție, ducând la scăderea filtrării glomerulare și disfuncție renală[5]; - la nivelul celulelor endoteliale cresc aderarea leucocitară prin creșterea sintezei moleculelor de adeziune
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
a volumului ficatului poate apărea și prin infiltrare cu celule limfohistiocitare ca urmare a unor infecții bacteriene sau virale. 2. Lărgirea structurilor celulare. Creșterea volumului celulelor sinusoidale și a hepatocitelor se poate datora fie prin mărirea structurilor celulare (celule Kupffer, reticul endoplasmatic), fie prin stocarea unor substanțe (grăsimi, glicogen, colesterol, fier, cupru, mucopolizaharide, proteine etc.). 3. Lărgirea spațiului extracelular. Staza sanghină în sinusoide și în spațiul Disse întâlnită în insuficiența ventriculară dreaptă, insuficiența tricuspidiană (hepatomegalie pulsatilă), sindromul Budd Chiari, boala veno-ocluzivă
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]