656 matches
-
cărbunele activ, deși acesta are o suprafață foarte mare (cca 1050 mp/g). Tratarea apelor industriale de la industria textilă. Majoritatea intreprinderilor textile deversează ape reziduale care conțin coloranți. Aceștia sunt vizibili și constituie o problemă serioasă a tratamentului apelor. Adsorbanții reticulați nepolari adsorb efectiv majoritatea coloranților din soluțiile neapoase. Din datele experimentale s-a constatat ca o regulă generală că adsorbanții care au cea mai mare afinitate pentru coloranți vor fi cei mai activi în adsorbția componentei colorate. În schimb cedarea
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
31% comparativ cu metodele clasice, utilizând o minimă investiție. Realizarea unor sisteme originale de stabilizare a permis prepararea unei game largi de perle cu utilizări multiple. Sintezele la care ne-am referit, au dovedit că aria de aplicație a copolimerilor reticulați sub formă de perle este legată de marea varietate a materialelor macroporoase. De aceea, în funcție de domeniul de utilizare, prin conducerea sintezei în mod adecvat, putem “croi” un copolimer cu o structură anume destinată scopului propus. Utilizarea copolimerilor adsorbanți este foarte
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
vitaminele, etc., cu rezultate foarte bune. Prepararea adsorbanților polari pe bază de esteri metacrilici, utilizați drept suporturi polare pentru reținerea fenolului, separării cromatografice în industria chimică și farmaceutică s-a dovedit a fi mult mai utilă comparativ cu (co)polimerii reticulați nepolari, pe bază de stiren-divinilbenzen care au o selectivitate mică. Întrebuințarea unor monomeri polari conduce la structuri macromoleculare cu o anumită polaritate, care poate juca un rol important în procesul de adsorbție /72/. Utilizarea unor anumite combinații de monomeri și
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
monomeri și agenți porogenici, precum si o stabilizare adecvata a suspensiilor, duce la obținerea de perle cu structuri macromoleculare optime care să prezinte maximă porozitate pentru un anumit scop /73,74/. Obținerea unor umpluturi cromatografice polare, selective, respectiv copolimeri cu structură reticulată și compoziție binară sau ternară, tip gel sau macroporoși, poate fi realizată utilizând o gamă largă de monomeri și condiții de sinteză /75-85/. Reglarea polarității, eficiența separatorie, respectiv proprietățile selective, au fost realizate modificând raportul monomerilor și alegând un mediu
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
natură organică existente în apă și care ar dăuna procesului tehnologic sau ar impurifica apa râurilor. Filtrele de schimbători de ioni adsorbanți se montează în fața coloanelor cu cationiți și anioniți, având rolul de a împiedica blocarea filtrelor respective. Adsorbanții macromoleculari reticulați au fost testați pentru purificarea sulfatului de amoniu rezidual obținut la prepararea poli-ε caprolactamei; prin utilizarea unei scheme de purificare ce cuprinde atât coloane de schimbători de ioni cât și copolimeri adsorbanți s-a obținut purificarea sulfatului de amoniu de
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
cu porozitate gel variabilă și cu o anumită selectivitate Transformarea chimică a copolimerilor macroporoși polari în schimbători de ioni a dus la creșterea gradului de hidrofilie a catenei și implicit la îmbunătățirea calității selective a acestora. Prin clorurarea copolimerilor stirenici reticulați, în prezența unui catalizator Friedel-Crafts, rezultă un adsorbant clorurat polar, care conține până la 60% Cl /90/, testat la purificarea antibioticelor. Particolele polimere hidrofile sunt importante în biomedicină și aplicațiile biotehnologice necesită prepararea perlelor reticulate cu o mărime și distribuție a
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
a acestora. Prin clorurarea copolimerilor stirenici reticulați, în prezența unui catalizator Friedel-Crafts, rezultă un adsorbant clorurat polar, care conține până la 60% Cl /90/, testat la purificarea antibioticelor. Particolele polimere hidrofile sunt importante în biomedicină și aplicațiile biotehnologice necesită prepararea perlelor reticulate cu o mărime și distribuție a porilor cunoscută. Aceste sinteze au atras atenția datorită faptului că sunt netoxice, neiritabile și biocompatibile cu țesuturile vii. S-au sintetizat copolimeri cu compoziție ternară/cuternară tip gel/macroporoși având porozitate și polaritate reglabile
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Sci.,C42, 183, 1973 59 K. Dusek, J. Seidl, J. Malinsky, Coll.Czech.Chem.Commun., 32, 2767, 1966 60 K. Dusek, J.Polym.Sci.,C16, 1289, 1967 61 C.D.Vlad, Teza de doctorat „Contribuții la sinteza și caracterizarea (co)polimerilor reticulați sub formă de perle“ , 1997 62 E. B. Bradford, J. W. Vanderhoff, J.Appl.Phys., 26, 684, 1955. 63 M. Cheng, F. J. Micale, J. W. Vanderhoff, El-Aasser, J.Polym.Sci., Part.A, Polym.Chem., 30, 235, 1992 64 Grulke
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Bodennec, Jacques Portoukalian, J. Lipid Res. 2002 43(8): 1335-1340. Recovery of gangliosides from aqueous solutions on styrenedivinylbenzene copolymer columns. 86 Ig. Poinescu, C. D. Vlad, R. Dimitriu, Brevet de invenție nr. 79188, 1982; Procedeu de obținere a unor copolimeri reticulați pe bază de acetat de vinil. 87 Poinescu, C. D. Vlad, A. Carpov, Brevet de invenție nr.96330, 1989. Procedeu de purificare a sulfatului de amoniu. 88 R. Kunin, R.Hetherington, International Water Conf. Pittsburgh., Pa.,Oct. 1969 89 Ig
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
C. D.Vlad, E. Diaconu, V. Popescu, Brevet de inventie nr.105282, 1994. Procedeu de preparare a unor adsorbanți macroporoși. 91 Ig. Poinescu, C. D.Vlad, R. Dimitriu, Brevet de invenție nr. 78506, 1981. Procedeu de obținere a unor copolimeri reticulați pe bază de stiren-divinilbenzen. <&contents> PREFAȚA Lucrarea de față se referă la (co)polimeri reticulați obținuți prin tehnica polimerizării în suspensie. Un polimer reticulat este definit ca o mică regiune dintr-o macromoleculă (dintr-o catenă polimeră) unde există măcar
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
preparare a unor adsorbanți macroporoși. 91 Ig. Poinescu, C. D.Vlad, R. Dimitriu, Brevet de invenție nr. 78506, 1981. Procedeu de obținere a unor copolimeri reticulați pe bază de stiren-divinilbenzen. <&contents> PREFAȚA Lucrarea de față se referă la (co)polimeri reticulați obținuți prin tehnica polimerizării în suspensie. Un polimer reticulat este definit ca o mică regiune dintr-o macromoleculă (dintr-o catenă polimeră) unde există măcar un punct tetrabranșat. Unirea macromoleculelor prin legături covalente duce la formarea unei singure molecule “gigant
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
D.Vlad, R. Dimitriu, Brevet de invenție nr. 78506, 1981. Procedeu de obținere a unor copolimeri reticulați pe bază de stiren-divinilbenzen. <&contents> PREFAȚA Lucrarea de față se referă la (co)polimeri reticulați obținuți prin tehnica polimerizării în suspensie. Un polimer reticulat este definit ca o mică regiune dintr-o macromoleculă (dintr-o catenă polimeră) unde există măcar un punct tetrabranșat. Unirea macromoleculelor prin legături covalente duce la formarea unei singure molecule “gigant”. Legăturile covalente care unesc catenele macromoleculare se numesc reticulări
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
dintr-o macromoleculă (dintr-o catenă polimeră) unde există măcar un punct tetrabranșat. Unirea macromoleculelor prin legături covalente duce la formarea unei singure molecule “gigant”. Legăturile covalente care unesc catenele macromoleculare se numesc reticulări, iar polimerul format este un polimer reticulat. Rețelele polimere covalente se înscriu printre cele mai mari molecule cunoscute. Asemenea rețele sunt denumite în mod obișnuit macrorețele. În contrast cu polimerii nereticulați, polimerii rețea, se disting prin stabilitatea lor dimensională, termică și chimică, precum și prin abilitatea crescută de a păstra
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
cele mai mari molecule cunoscute. Asemenea rețele sunt denumite în mod obișnuit macrorețele. În contrast cu polimerii nereticulați, polimerii rețea, se disting prin stabilitatea lor dimensională, termică și chimică, precum și prin abilitatea crescută de a păstra informația formei lor (memoria formei). Polimerii reticulați sunt foarte importanți în tehnologie, medicină, biotehnologie, agricultură precum și în alte domenii cum ar fi materiale de construcție sau protecție, vopsele, lentile, având o mare rezistență mecanică și chimică precum și o foarte ridicată stabilitate termică. Acești polimeri intră în compoziția
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de preparare a rețelelor polimere. Datorită mecanismului specific al reacției de reticulare, (co)polimerizarea se referă atât la copolimerizare cât și la polimerizare (homopolimerizare); copolimerizarea (scrisă fără paranteze) se referă exclusiv la copolimerizare. Datele din literatură privitoare la (co)polimerii reticulați sub formă de perle sunt bogate în ceea ce privește aplicațiile, dar sunt extrem de reduse în informații cu privire la relația preparare structură. Primele lucrari din acest domeniu aveau ca obiect de studiu (co)polimerii stiren-divinilbenzen, care au constituit baza precursorilor din industria schimbătorilor de
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
faza de monomer (inițiatori, macrocatene radicalice, agenți de transfer de catenă). Viteza de polimerizare în perlă nu este influențată de dimensiunea particulei și de tipul de stabilizator /38/. Mecanismul (co)polimerizării reticulante radicalice În tehnica polimerizării în suspensie, formarea copolimerilor reticulați din monomeri mono și polinesaturați are loc prin reticularea radicalică a catenelor. La începutul reacției de copolimerizare a catenelor monomerilor polinesaturați se formeaza numai câteva macromolecule polifuncționale liniare, care sunt dizolvate in monomeri. Copolimerizarea reticulantă radicalică, (CRR), are câteva comportări
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
sunt dizolvate in monomeri. Copolimerizarea reticulantă radicalică, (CRR), are câteva comportări specifice care nu se regăsesc la reticularea prin policondensare sau vulcanizare. Principala diferență constă în procesul de inițiere a catenelor crescătoare, proces care determină apariția diferențelor morfologice ale structurilor reticulate. Din p.d.v. al reacțiilor elementare, CRR nu diferă de polimerizarea liniară a monomerilor mononesatutați Tabelul 1 prezinta reacțiile elementare în cazul copolimerizării a doi monimeri cu reactivitate egală și independentă a grupărilor vinilice din monomerul divinilic. Diferențele apar datorită prezenței
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
multinesaturat, care poate fi incorporat la catena crescătoare prin reacția unei singure duble legături, cealaltă rămânând pendantă și poate să ia parte la (co)polimerizare, astfel că în mod gradat legăturile duble pendante vor uni catene, formând punțile caracteristice produșilor reticulați. Adeseori se întâmplă ca reactivitatea chimică a legăturilor pendante să fie egală cu a monomerului bisnesaturat și schema de copolimerizare să fie identică celei pentru copolimerizările binare liniare. Pentru reactivitate neegală a grupelor vinilice, schema se extinde la aceea corespunzătoare
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de “ volum exclus “ se referă la toate aceste efecte /39/. Schema reacțiilor posibile care au loc în timpul procesului de formare a rețelelor prin copolimerizarea reticulantă radicalică a monomerilor mono —și divinilici este prezentată în tabelul 2. Formarea structurilor (co)polimere reticulate Comportarea specifică a formării structurilor (co)polimere reticulate obținute prin mecanism radicalic la o concentrație mare de monomer bisnesaturat (MBN) este determinată de creșterea concentrației de unități ale monomerului bis-nesaturat cu ambele legături duble reacționate ( la conversii mici ale reacției
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
efecte /39/. Schema reacțiilor posibile care au loc în timpul procesului de formare a rețelelor prin copolimerizarea reticulantă radicalică a monomerilor mono —și divinilici este prezentată în tabelul 2. Formarea structurilor (co)polimere reticulate Comportarea specifică a formării structurilor (co)polimere reticulate obținute prin mecanism radicalic la o concentrație mare de monomer bisnesaturat (MBN) este determinată de creșterea concentrației de unități ale monomerului bis-nesaturat cu ambele legături duble reacționate ( la conversii mici ale reacției) și creșterea numărului de duble legături pendante în
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
interconectate și spații goale (pori). În esență, fiecare microreactor (picătură) se transformă într-o perlă macroporoasă în care procentul de volum liber se corelează bine cu procentul de porogen utilizat /53/. Formarea structurii macroporoase este determinată exclusiv de comportarea catenelor reticulate prin (co)polimerizare iar procesele care au loc pot fi descrise astfel: nucleii formați inițial se leagă împreună prin catenele care conțin foarte puține molecule de reticulant. Acest domeniu de joasă reticulare este foarte umflat în amestecul diluent monomer. La
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
important mecanismul de separare a fazelor /55-58/, care apare aproape de limita stabilității termodinamice când poate avea loc la macroscară (macrosinereză) sau în microscară (microsinereză), fiind tipică formării structurilor disperse bifazice ce includ rețelele macroporoase /59,60/. Formarea structurilor (co)polimere reticulate depinde de cantitatea și calitatea (natura) monomerilor și mediilor inerte utilizate în condițiile de reacție stabilite pentru fiecare sinteză în parte. Cantitatea de monomer divinilic influențează structura macroporoasă , un conținut mare de monomer divinilic duce la structuri ce se umflă
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
influențează caracteristicile produșilor finali (fg și δ). Mediul inert nu schimbă valoarea gradului de reticulare al rețelei, dar modifică mecanismul formării structurii poroase. Condițiile de solvatare ce apar în sistem pe parcursul reticulării depind de interacțiile solvent polimer. Evoluția formării structurilor reticulate prin mecanism radicalic este prezentată schematic în figura 6a. Particularitățile (co)polimerizării reticulante datorate existenței monomerilor nesaturați care participă la reacția de propagare, ciclizare și reticulare, determină formarea microgelurilor. Microgelurile ce se formează se leagă între ele prin participarea grupelor
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
monomerului divinilic și eficiența reticulării. Creșterea diluției mărește șansa contactelor intra particule: macroradicalul crescător poate ataca o grupare vinilică periferică de pe aceeași particulă. Utilizarea mediilor inerte în scopul obținerii structurilor permanent poroase produce câteva efecte asupra mecanismelor de formare a reticulaților: viteza de reacție scade, numărul ciclizărilor crește, conformația catenelor se schimbă, în timpul polimerizării polimerul se umflă mai mult sau mai puțin în diluant și se modifică semnificativ echilibrele din sistem. Caracterul neomogen al (co)polimerizării reticulante nu este o condiție
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Reacția de polimerizare duce la formarea moleculelor de copolimer bogate în componenta bisnesaturată, copolimer care încă mai conține un număr mare de legături duble nereacționate. Reacțiile de propagare, ciclizare și reticulare (figura 6 a), duc la formarea: -nucleilor primari slab reticulați intermolecular (din cauza existenței diluantului); -microgelurilor reticulate intramolecular; -catenelor liniare solubile în monomerii nereacționați. Formarea unui număr mic de legături intermoleculare între nucleii abia formați dă naștere unui domeniu de joasă reticulare, care se umflă în amestecul diluant-monomeri. Transformarea monomerilor în
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]