4,052 matches
-
aș vrea să stabilim concret, ce este isihasmul, un concept sau un principiu de viață? - Isihasmul nu este un concept, ci un principiu de viață. Isihasmul este o modalitate de a trăi în liniște, dar nu neapărat într-un loc retras sau într-un loc ascuns, ci liniștirea despre care vorbesc Patericul și experiența Părinților. Este în primul rând un soi de viață plăcută lui Dumnezeu, care se adresează sufletului, vieții, intelectului, voinței și sentimentului. Cei care doresc să se liniștească
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
vii. O lumină străvezie străbate aerul albastru ca al dorurilor mele, sub sigiliul lunii. Apar mlădioși, mișcându- "se ca o viziune a frumuseții. El se apropie de mine privindu- "mă, străpungându-mi sufletul cu o lumină blândă. Ea stă mai retrasă. Înțeleg că spaima de oameni încă există în amintirea ei. E sfioasă și blândă ca o adiere. Dar temătoare, teamă pe care i-o înțeleg prea bine. Pe care am trăit "-o de atâtea ori și eu în apropierea oamenilor
IZVORUL IUBIRII (3)INOROGII ŞI FRAGILITATEA GINGĂŞIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346690_a_348019]
-
de poezie -2012",Editura ROVIMED PUBLISHERS,Bacău, decembrie 2012 "Amprente temporale- antologie de poezii cronopediene",volumul 3, mai 2013, Brașov [modifică]Aprecieri critice Gellu Dorian (2005): "Costel Zăgan debutează târziu cu un mănunchi de "poeme blitz", după ce prezența lui discretă, retras fiind la o școală din județul Botoșani ca profesor de limba română, în presa literară a atras atenția, în mod special, asupra laconismului scrisului său." Aprecieri critice anterioare debutului în volum: Mihai Ursachi (Cronica", 1981): Scrieți cu ușurința aparentă a
COSTEL ZĂGAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345590_a_346919]
-
marota: - M-au furat eminamente, Eu am inventat rulota! Melc strivit, ce întâmplare! S-a decis la un consiliu: - Crimă e, cu violare! Nu de melc, de domiciliu! Doi melcuți, cu-ale lor case, Merg alăturea prin iarbă Având coarnele retrase... Fi’ndcă dragostea e oarbă! Revenind în perimetru, Melcul soaței i-a strigat: - Coarne mi-au crescut de-un metru, Este clar, m-ai înșelat! Iese melcul la plimbare, Urcă-ncet pe un grilaj Și invidia e-n floare: Vede
MORAVURI DE MELC de DAN NOREA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352170_a_353499]
-
vin? Eu am dorit să ne întâlnim. - Să trecem peste aceasta. Unde dorești să stăm de vorbă? - Hai pe terasă la Olimpic să bem o cafea și putem sta de vorbă. - Bine. Intrând pe terasă, au căutat o masă mai retrasă și la sosirea ospătarei, Andrada a preferat o cupă cu înghețată și un preparat de bar fără alcool, iar Cris cafea și bere. - Știu că eu am solicitat întâlnirea aceasta, dar tu ai fost cea care ai avut inițiațiva. Sper
CAPITOL DIN ROMANUL DESTIN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356198_a_357527]
-
și ea-l privea plină de nedumerire. Chiar nu înțelesese mare lucru. I se părea totul ciudat și încâlcit. - ...Ce poate turna un ospătar? a întrebat ea după o pauză prelungită. - Multe. Aici vin oameni de afaceri. E un local retras și nu sunt văzuți de toată lumea... Vorbesc. Fac planuri. Pronunță nume de politicieni pe care-i sprijină cu banii lor. Și pe care-i trag de c...e, scuza-mă, când nu le fac jocul. Nu te uita ca proasta
ISPITA (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355783_a_357112]
-
nu, le retrăiesc chiar acum ... * O cunoscusem, la aniversarea unei foste colege de liceu. Erau verișoare. Fusese și Bianca invitată. Normal. Colega mea locuia într-un cămin de nefamiliști. Eram mai mulți, în seara aceea. Fete, băieți. Bianca stătea mai retrasă. Modest îmbrăcată, țin foarte bine minte, purta pantalon maron și pulover, crem, cu un decolteu micuț. Deși se simțea că e mai mare decât noi, părea foarte timidă. Nici eu nu eram mai breaz, dar după câteva pahare de vin
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
ale părinților, că eu copilul care eram așa de îndurerat trebuie să scriu, să spun lumii întregi să nu mai repete greșelile acestea, care aduc atâtea lacrimi.” “Refugiul în arta scrisului nu schimba nimic în interiorul meu. Eram tot mai tristă, retrasă, neputincioasă de a mă integra în societate.” “Brațele Lui, cu a căror dulceață și alin începusem să mă familiarizez, aduceau nespus mai multă duioșie, gingășie și siguranță decât ar fi făcut-o brațele mamei mele, după care sufletul meu tânjise
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356662_a_357991]
-
și scriitori. Mi se repeta mereu că am șansa de a ajunge departe într-o carieră literară, ceea ce mi se părea nemaipomenit atunci. Visurile acestea însă și refugiul în arta scrisului nu schimbau nimic în interiorul meu. Eram tot mai tristă, retrasă, neputincioasă de a mă integra în societate. Am încercat chiar să mă sinucid, deși eram doar o adolescentă. Ajunsesem să mă gândesc că viața nu mai are nici un sens. Până într-o zi. La vârsta de 14 ani, mergând la
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356662_a_357991]
-
de repede de steaguri, când le-au decupat, rămâne pentru mine o enigmă de nedezlegat. Cu teamă în suflet, să nu apară milițienii să mă aresteze, ținând strâns fetița de mână, m-am alăturat acestui grup, mergând în spatele lui, mai retras, considerând că dacă nu eram cel puțin localnic, nu voi păți nimic și am ajuns împreună cu ei în fața sediului Consiliului Județean P.C.R. O parte dintre manifestanți au intrat fără nicio problemă în sediul de partid, de unde au început să arunce
REVOLUTIA, VAZUTA ALTFEL DECAT POLITICIENII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370917_a_372246]
-
doctor, sunteți bine? Mă înfricoșați cu tăcerea asta, se explică asistenta, aproape în șoaptă. A trecut așa mult timp, că mă sperii, adăugă ea, în timp ce se ridica din colțul cel mai îndepărtat al salonului și se apropia temătoare. Acolo rămăsese retrasă, într-o liniște plină de nemulțumire, după ce doctorul Tomescu, puțin enervat de insistența ei în a-l ajuta în aplicarea procedurilor, țipase la ea, cerându-i să nu-l deranjeze. Acum îl privea așa, cu milă și înțelegere, precum își
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
cu noaptea “în cap”, cum se spune, nu se datora faptului că peștele mușcă mai bine la prima oră a dimineții, ci mai ales dorinței de-a ocupa locul respectiv. Era ideal pentru ceea ce doream noi să facem. Un loc retras, puțin vizitat de persoane fără alt interes decât pescuitul, greu accesibil auto, știut doar de cunoscători, sau de persoane care veneau la scos râme negre, ceva mai departe de acest loc ales. Mai veneau doar câțiva pescari cu bicicleta, în afara
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
nostru. Tufa de măceș din fața lor, maschează așa de bine locul că și dacă ai vrea să te uiți, nu poți vedea nimic. Și-apoi, n-am prea observat mișcare prin zona asta de baltă. - Nu ai dorit un loc retras? Asta ai vrut, asta ai avut! mimez eu un pic de supărare. - Nu te-apuci de curățat peștele? Hai, nu mai trage de timp! Doar nu obișnuiești să pui musafirii la asemenea munci murdare. Și mie îmi este deja foame
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
Fericiți am fi și tu, și eu. Te iubesc și toate-n lumea mare Par pustii-pustii, de nu ești tu. Fără tine viața suflet n-are, Nici culoare, fără tine - nu! DOI STRĂINI Se-așterne noaptea peste noi Tăcută și retrasă. Cândva o așteptam în doi Acum? Nici că ne pasă. Cândva nebuni, îndrăgostiți Credeam în fericire... Azi ne privim ca doi străini, Străini pentru iubire. Cândva altare-am ridicat Din dragoste și vise... Nici nu știu când le-am dărâmat
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
nu ți-l pot da prin telefon . - Ok,ne vedem atunci într-o jumătate de oră lângă Hotel Martinez. Este acolo un restaurant ,Palm D’or , se cheamă ca trofeul ,o să-l găsești cu siguranță. Îl așteaptă la o masă retrasă ,trăgând cu putere dintr-o țigară fină. Nici măcar nu știa că fumează. Nu știa nimic de obiceiurile ei sau de tabieturile ei.Era... doar o necunoscută ! Dar una care ținea cu tot dinadinsul să se facă cunoscută . - Bonjour ! - Ai venit
VIAȚA LA PLUS INFINIT (16) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369321_a_370650]
-
doar cu mine singur, undeva departe, pe o insulă tropicală pustie ? Această deviere de la subiectul anterior mi-a adus o adiere de bun augur. Nu-mi făcea o deosebită plăcere să vorbesc cu cineva despre tendințele mele de a sta retras, însingurat, undeva la periferia unei societăți măcinată de energii negative. Mai ales că eu - fiind născut într-o zodie feciorelnică - aveam un fel de a gândi pe care tot eu ( dar nu numai ) îl consideram foarte logic, extrem de rațional. Doar
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > FLUID ȘI VAPOROS Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2015 din 07 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Unde retrasă înflorește menta sălbatică nopțile boreale devin curbe cum drumurile peste munți. Cu rotunde flăcări răsăritul se-aprinde sub genele apelor repezi, cascade în sărituri deschizând porți. Acolo trupul tău cu linii spirale se-mbracă-n rochii de bumbac vaporos și
FLUID ŞI VAPOROS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370649_a_371978]
-
Autorului Cu toată căldura după-amiezei unei zile de joi, s-a adunat lume multă și bună în buricul Bucureștiului, la Centrul Socio-Cultural „Jean-Louis Calderon”, al Sectorului 2. Prozatori, poeți, critici literari, mulți oameni de cultură, dar și sportivi, activi ori retrași, cronicari sportivi sau simpli invitați vor păstra în memorie ziua de 30 aprilie a acestui an ca ziua în care viața unor oameni, de toate felurile, care trăiesc în România, va începe să fie cunoscută de publicul vorbitor de limba
BUCHETUL VIEȚII ROMÂNEȘTI TRADUS ÎN LIMBA ENGLEZĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369558_a_370887]
-
fațade având aceleași elemente: peroane largi, balcoane sprijinite pe lespezi de piatră. Asemănarea frapantă cu Palatul de la Miclăușeni, județul Iași, nu este deloc întâmplătoare, acesta fiind construit de o altă ramură a familiei Sturdza. În spatele palatului, într-un loc mai retras, Săndulache Sturdza a zidit în 1811, în stil neoclasic, biserica ce servea drept capelă a curții, având la intrare coloane și capiteluri ionice. În interior, nu se mai păstrează din pictura originală decât cei patru evangheliști, zugrăviți pe pandativii de la
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
în obștea Mănăstirii Neamț, fiind tuns rasofor, la 17 decembrie 1988, de către Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Gherasim Cucoșel Vrânceanul, și monah la 1 februarie 1989, de către vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu Anania, în vremea aceea Arhimandrit, retras vremelnic la Mănăstirea Văratic - Neamț. Nu este puțin lucru ca la cele mai importante momente ale vieții să fii înconjurat de chipuri luminoase!... În lună iulie anul 1989 a susținut examenul la Institutul Teologic de Grad Universitar din București, unde
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
făcea apariția triumfătoare de sub crestele înalte ale munților ce abia se întrezăreau în depărtare. E sfârșit de ianuarie. Se anunță o zi tumultoasă. Deodată, în fața noastră se dezvăluie o priveliște magnifică: mănăstirea Agapia Nouă - o cetate a tăcerii care stă retrasă, liniștită, visătoare și care, vorba lui Galaction „se ridică între munți zveltă, albă și strânsă la un loc, ca într-o dulamă de dimie albă”. Agapie, al cărui nume înseamnă "dragoste creștină", a fost un călugăr care a întemeiat în
AGAPIA – LĂCAŞ AL BINECUVÂNTĂRII ŞI AL DRAGOSTEI CREŞTINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362656_a_363985]
-
plimbe prin parc ori să privească la televizorul din salon, un fel de club al asistaților, gol-goluț la vremea prânzului, căci erau, deja, ceasurile 14! Poate mai vorbesc de una, de alta... Mira se aciui într-un fotoliu așezat mai retras, cu vedere spre parcul sanatoriului. Căzu iar pe gânduri, de data asta, mai detașată de obiectul meditației, doar Marieta, aflată în cauză, dovedise mai multă stăpânire... Carevasăzică, îl cunoscuse pe doctorul Costin abia când avusese ea AVC-ul! Întâmplarea făcuse
CAPITOLUL 16 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370097_a_371426]
-
doar cu mine singur, undeva departe, pe o insulă tropicală pustie ? Această deviere de la subiectul anterior mi-a adus o adiere de bun augur. Nu-mi făcea o deosebită plăcere să vorbesc cu cineva despre tendințele mele de a sta retras, însingurat, undeva la periferia unei societăți măcinată de energii negative. Mai ales că eu - fiind născut într-o zodie feciorelnică - aveam un fel de a gândi pe care tot eu ( dar nu numai ) îl consideram foarte logic, extrem de rațional. Doar
EXISTENŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI FIZIC ! (PARTEA A PATRA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370141_a_371470]
-
asta s-ar fi putut vedea din tonalitatea glasului său, dacă Minodora ar fi fost un pic mai atentă. - Să facă măcar o pizza bună! continuă el. - Bănuiesc că o fac. Intrară în local și descoperiră o masă liberă, mai retrasă, undeva în spatele încăperii. Salonul era plin, mai ales cu tineri. Cu toată ventilația asigurată, la câți fumători existau în incintă se simțea pregnant fumul de țigară în local. Nu puteai să nu o compari cu o locație oarecare de cartier
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
servit și aceasta a adus imediat listele cu meniul zilei. După servirea cinei, au plecat de braț spre faleză să se plimbe. Luminile erau aprinse, iar gâzele de noapte roiau în jurul becurilor incandescente. S-au așezat pe o bancă mai retrasă, unde lumina becului nu spărgea întunericul oferit de doi castani stufoși între care era amplasată banca. Cum au simțit tăria lemnului de brad sub ei, Cristian și-a cuprins prietena de după umeri și cu degetele începu ușor să-i aducă
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]