406 matches
-
unei „ficțiuni delirante” de tipul „gândirii dereiste” (E. Bleuler). În cadrul acestor constituții pasionale de factură patologică, M. Dide și P. Guiraud, disting două grupe principale: 1) Pasionalii egoiști Din punct de vedere clinico-psihiatric, această categorie de indivizi realizează tabloul „psihozei revendicative” de tipul „persecutat - persecutor”, procesivii, cverulenții etc. Psihopatologia persoanei revendicativului este caracterizată prin următoarele trăsături: hipertrofia Eului, sentimentul imperativ al luptei împotriva nedreptăților îndurate, excitația hipomaniacală, manifestată sub forma unei stări afective de ardoare și euforie. Ca varietăți clinice se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestor constituții pasionale de factură patologică, M. Dide și P. Guiraud, disting două grupe principale: 1) Pasionalii egoiști Din punct de vedere clinico-psihiatric, această categorie de indivizi realizează tabloul „psihozei revendicative” de tipul „persecutat - persecutor”, procesivii, cverulenții etc. Psihopatologia persoanei revendicativului este caracterizată prin următoarele trăsături: hipertrofia Eului, sentimentul imperativ al luptei împotriva nedreptăților îndurate, excitația hipomaniacală, manifestată sub forma unei stări afective de ardoare și euforie. Ca varietăți clinice se citează următoarele: delirul de posesiune, sinistroza consecutivă unor procese pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
criminalității sau a suicidului), conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii etc.) etc. Psihozele colective recunosc drept cauză frustrări colective, presiuni sociale asupra maselor, influența unor modele sociale negative etc. Din acest motiv ele sunt de regulă manifestări exterioare, de factură comportamentală revendicativă sau vindicative, legate din punct de vedere formal de frustrarea unor drepturi sociale, politice, economice, moral-religioase, etnice etc. Un rol esențial în geneza psihozelor colective, revin tehnicilor de manipulare prin discursul public și prin mijloacele mass-media (presă, radio, TV etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să evite pericolul. De regulă acestea sunt veritabile manifestări care configurează psihozele colective, manifestate prin apariția unor noi forme religioase, ideologii soteriologice, forme de protest, sinucideri colective, grupări marginale, migrații în masă, toxicomanii și alcoolism, psihoze pasionale, ideologii social-politice, mișcări revendicative de masă etc. Și prima și cea de-a doua etapă, sunt momentele obligatorii care contribuie la configurarea unor manifestări psihopatologice colective specifice stărilor de criză psiho-socială, reprezentate prin psihozele colective. Dar psihozele colective nu sunt numai „conduite de refugiu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
identitate precisă și sigură; conduitele de panică, psihozele delirante având ca substrat angoasa, nesiguranța în perspectiva viitorului legată sau raportată la teme catastrofice: sfârșitul lumii, apocalipsa, dezastre naturale (cutremure, inundații, epidemii devastatoare etc.); mișcări sociale de masă cu caracter protestatar, revendicativ, sau de schimbare a ordinii sociale, de următoarele tipuri: proteste, marșuri, greve, revoluții, lovituri de stat, terorism social, îndemnul la anarhie etc. Cele mai sus prezentate pun în fața noastră o dimensiune nouă, specifică și de o mare complexitate și specificitate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grupa de muncă în care lucrează deficientul mintal, ceea ce indică gradul de inadaptare. Conflictele sunt generate fie de incompetența profesională a deficientului care afectează retribuția grupului de normointelectuali din care el face parte, fie de defectele sale caracteriale (intrigant, leneș, revendicativ etc.). d) Situațiile motivaționale favorabile unei bune adaptări socio-profesionale sunt strâns legate atât de factorii psihologici, cât și de cei pedagogici căci cunoașterea și afectivitatea sunt strâns legate. În general activitatea școlară încununată de succes întărește, consolidează factorul afectiv. La
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
făcut vinovați. Deși, să o precizăm imediat, Scholastique Mukasonga nu aruncă anatema asupra nimănui, păstrîndu-se, pe cît posibil, în zona descriptivului narativ, lăsînd interpretările și nerostirile pe seama sensibilității și înțelegerii fiecăruia. Notre-Dame du Nil nu e un roman revanșard sau revendicativ, nu cerșește milă, nu acuză direct și nu oferă soluții. Dincolo de tragedia colectivă se citește și drama individuală a exilului autoarei. O ființă care s-a smuls din rădăcini, chiar dacă nu și le-a rupt cu totul, va fi veșnic
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
anul 1936 ș.a. De-a lungul timpului, evoluția raporturilor dintre personalul angajat și patronatul fabricii Letea a cunoscut nu doar momente tensionate, așa cum ne lasă să înțelegem întreaga bibliografie de dinainte de 1989. Dimpotrivă. Documentele studiate ne relevă faptul că acțiunile revendicative au constituit excepția și nu regula acestor raporturi. În realitate, în spatele imaginii de „castă a exploatatorilor” - generată de propaganda formațiunilor politice de extrema stângă -, conducerea fabricii s-a aflat pe mâinile unor ingineri deosebit de competenți, care au stimulat - inclusiv financiar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
așa cum îl facem noi, nu-i bun" (Sitariu: 2004, 18). Versiunea lui Lupșiasca este contrazisă însă explicit de către Caius Muțiu, Teodor Stanca și Aurel Baghiu, principalii organizatori ai protestelor. Foștii studenți afirmă fără echivoc că manifestațiile au avut, pe lângă dimensiunea "revendicativă", socio-economică, și una indubitabil politică, "anticomunistă" (Muțiu, Stanca, Baghiu în Rusan: 2000, 677-678; Stanca în Rusan: 2000, 691-703). Teza este susținută și de către Ioan Munteanu, care scrie că "Mișcarea, la început revendicativă, situată în planul obiectivelor proprii studențimii, se transformă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fără echivoc că manifestațiile au avut, pe lângă dimensiunea "revendicativă", socio-economică, și una indubitabil politică, "anticomunistă" (Muțiu, Stanca, Baghiu în Rusan: 2000, 677-678; Stanca în Rusan: 2000, 691-703). Teza este susținută și de către Ioan Munteanu, care scrie că "Mișcarea, la început revendicativă, situată în planul obiectivelor proprii studențimii, se transformă într-o acțiune politică clară, care depășește ca importanță centrul universitar timișorean și dobândește o semnificație națională incontestabilă" (Munteanu în Rusan: 2000, 643-644, sbl. în orig.). Este foarte probabil ca, dacă protestele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Rândurile! Al Doilea Război Mondial și configurarea Europei postbelice, traducere de Liliana Anghel, Iași, Editura Polirom. Canja, Gheorghe et al. (1959), Mic glosar de probleme internaționale, București, Editura Politică. Caraciuc, Traian, (1979) Confruntări sociale în capitalismul contemporan. Situația maselor, mișcarea revendicativă, dimensiunea alianțelor antimonopoliste, București, Editura Politică. Caraciuc, Traian (ed.) (1980), Probleme internaționale. Agendă, București, Editura Politică. Caraciuc, Traian; Florea, Constantin, (1975), Epoca contemporană epoca trecerii omenirii de la capitalism la socialism, București, Editura Politică. Carillo, Santiago (1978), Eurocommunism and the state
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Istoricilor (mai ales datorit? sprijinului prietenului s? u, istoricul norvegian H. Koht, care era ? i ministrul de externe al Norvegiei). Iorga a acceptat aceast? onoare cu o bucurie aproape copil? reasc? , nu pentru el �nsu? i, c�ț că o compensa? ie revendicativ? pentru Rom�nia. �La Z�rich, scria Iorga, Dom�novszky a fost jignit de alegerea mea. Cred c? nu poate fi un e? ec mai total�215. Iorga era un intelectual mai valoros ? i mai bine cunoscut dec�ț oricare altul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ar fi...) Le trece roșeața și apelează mîrîit la sloganul la îndemînă: dacă ne e foame... dacă nu ne dau de mîncare... Și-și urmează ținta cu burțile la gură, mîndre ca niște căluți de Anul Nou. Mîndre și, mde, revendicative ca soțiorii lor, sindicaliștii, gata în orice moment să iasă în stradă și să-și clameze foamea (nu și puturoșenia). Am mai scris despre fenomen imediat după '89. Ieșiți de sub generalizată supraveghere milițienească și simțindu-se liberi să facă orice
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
soluie mai fericită umplînd spațiul cu Sălașa, dar, oricum, din moment ce tot ne frăsuim că nu avem audiență internațională, poanta vidului nu rezolvă prea mult. O cinstită simeză cu fotografie pentru că, între provocările de ultimă oră, fotografia ocupă un loc extrem de revendicativ ar fi fost de o mie de ori mai fericită. Dar care fotografie? Supraevaluîndu-și orgoliile, soluțiile foto la zi încearcă și, din păcate, de n-or fi și reușit să surclaseze pictura, făcîndu-i acel gen de cinică propagandă proastă, doar-doar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
evenimente rețin atenția opiniei publice internaționale: cucerirea Everestului (8846 m), considerat al treilea Pol al pământului, adevărat „lăcaș al zeilor”(1953) de neozeelandezul Edmond Hillary și recunoașterea drepturile populație de maori (1975) de către Waittangi Tribunal, În timpul guvernării liberale. Noi mișcări revendicative ale populației de maori (1987) sunt satisfăcute În bună parte. În urma alegerilor 483 Enciclopedia Statelor Lumii, p.365; Atlas de istorie a lumii, p. 126 127; 144-145. 310 legislative (1999), Partidul Laburist, aflat În opoziție, formează guvernul de coaliție, condus
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
inițiativei municipalității mai curând decât statului, decepționanta aplicare a legii Cornudet a reușit să pună în discuție și insuficienta voință politică a aleșilor locali. Aceștia se arătau prea tributari părerilor țăranilor și comercianților pentru a rămâne nepăsători la plângerile lor revendicative: protejarea rentei funciare împotriva eventualelor spolieri comise în numele amenajării rurale sau urbane. Muzeul social, format și din aleși locali, a judecat această absență a voinței încă și mai nefastă ca greoaiele proceduri sau ca restricțiile jurisprudențiale impuse de Consiliul de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sindicatelor din producție. Proliferarea comitetelor de acțiune ofensivă sau defensivă, manifestațiile de stradă împotriva anumitor efecte ale urbanizării au consacrat penetrarea gestionării urbane în câmpul politic. Sub presiunea noilor exigențe culturale "asociațiile de cartier depășesc acel cadru strâmt al acțiunilor revendicative pentru a permite locuitorilor să-și asume responsabilități ca oameni și cetățeni"266. Primele asociații de cartier s-au născut între cele două războaie mondiale, în principal sub forma unor asociații de protecție a locuitorilor. Ele aveau drept motor, cel
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
opinie, aceasta ar putea deveni vectorul unei relații mai angajante între puterile publice și cetățean decât aceea construită prin marketing politic. De fapt, acesta izolează opinia publică în condiția de obiect al cunoașterii, căruia trebuie să-i devanseze posibilele manifestări revendicative; el dizolvă credibilitatea politicii în efecte de anunț și isprăvește prin a determina dezinteresul pentru acțiunea publică. Invers, existența unei evaluări democratice autorizează cetățeanul să se implice în acțiunea publică fără ca asocierea sa să însemne cauționarea puterii temporare, cetățeanul păstrându
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
menține în sfera preferințelor erotice. Din categoria curtezanilor, a doritorilor de poziții privilegiate prin bunăvoința celor cu putere și influență, se desprind aceia care ard de dorința de a-și împărtăși sentimentele erotice și de a fi acceptați în intimitate. Revendicativi erotici din categoria curtezanilor sunt bărbați și femei. Au intrat în istorie curtezani celebri precum: Don Juan, Cassanova, Marchizul de Sade, Grigori Rasputin ș.a. numai că posteritatea i-a numit, simplu, libertini. Femeilor, însă, li s-a rezervat un loc
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
un farmec înnăscut, că e toată... numai sex, că este o obsesie pentru el. Știe că banii îi dădea derbedeului de Bébert, că pe el îl iubea cu adevărat, că de el doar profita. Ea continuă să fie tot mai revendicativă, tot mai costisitoare, cu orice prilej îl jignea că este urât și schilod, și umbla noaptea prin Paris după clienți. După un timp, au început să se inversese rolurile. Henri încerca să se detașeze de relația cu ea, Marie a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Comitetului Internațional al Istoricilor (mai ales datorită sprijinului prietenului său, istoricul norvegian H. Koht, care era și ministrul de externe al Norvegiei). Iorga a acceptat această onoare cu o bucurie aproape copilărească, nu pentru el însuși, cît ca o compensație revendicativă pentru România. "La Zürich, scria Iorga, Dománovszky a fost jignit de alegerea mea. Cred că nu poate fi un eșec mai total"215. Iorga era un intelectual mai valoros și mai bine cunoscut decît oricare altul din Europa de sud-est
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a fost expandată pentru a-i cuprinde pe toți românii transilvăneni, indiferent de starea lor socială, ideea unității politice a tuturor etnicilor români într-o singură formațiune politică nu era încă formulată și, ca atare, nici nu exista pe agenda revendicativă a liderilor ardeleni. Conștiința națională modernă a cărei aspirație finală consta în unirea tuturor etnicilor români într-o entitate politică autodeterminată, organizată politic în propriul său stat național independent -, avea să irumpă sub forma doctrinei naționaliste din conștiința națională premodernă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Hobsbawm (1990, p. 9), conferindu-i astfel greutatea unui consens definițional cvasiunanim împărtășit. Raportându-ne la această definiție, este clar că platforma ideatică și politică a Școlii Ardelene nu poate fi considerată ca exprimând o ideologie naționalistă. Aceasta întrucât solicitările revendicative ale Școlii Ardelene nu urmăreau congruența dintre entitatea politică și cea națională, ci doar reprezentarea "națiunii" române căreia i se refuza statutul de națiune politică, recunoscută fiind doar în calitatea oficială de "națiune tolerată", sau, periorativ, numai în cea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru emanciparea românilor transilvăneni. În cadrul acestuia, națiunea română este lărgită pentru a deveni coextensivă cu întreaga românine transilvană. Înainte de plecarea sa la Viena, unde a fost solicitat să se prezinte pentru a da seama în fața autorităților imperiale pentru acțiunile sale revendicative în urma căruia avea să fie mazilit, fostul episcop luând calea surghiunului roman Micu-Klein a convocat un sobor a cărui alcătuire era "cu totul senzațională pentru acele timpuri" (Blaga, 1995, p. 32). Alături de clerul unit a fost invitat să ia parte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de natură tradițional-feudală. Pe de o parte, suplicanții revendică drepturi pentru întreaga românitate transilvăneană, pe care însă continuă să o conceapă stratificat, după modelul feudal al societății stărilor. Iată conținutul expres al celei de-a treia cerințe cuprinsă pe agenda revendicativă a Supplex-ului din 1791: "Clerul acestei națiuni credincios bisericii orientale, fără discriminare dacă gândește sau nu în toate la fel cu biserica occidentală, de asemenea și nobilimea și plebea, atât cea orășenească, cât și cea rurală, să fie socotită și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]