402 matches
-
de membri ai delegației Consiliului Europei un raport privind încălcarea drepturilor omului în Republica Moldova. 28 ianuarie - Apare primul număr al publicației „Demnitatea”, organ de presă al secțiilor Cahul și Vulcănești ale FPCD. 21 martie - FPCD își exprimă solidaritatea cu acțiunile revendicative ale studenților, elevilor și profesorilor, apreciind că acestea demonstrează voința tinerei generații de a se opune agresiunii clasei guvernante împotriva procesului de renaștere națională a românilor basarabeni. 7 mai - Sfatul FPCD decide convocarea Conferinței Frontului Popular Creștin Democrat în ziua
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
1948). s-a născut la data de 25 ianuarie 1887 în orașul Iași, într-o familie de muncitori. A lucrat de timpuriu ca ucenic, apoi lucrător tipograf. Începând din anul 1912 participă la mișcarea muncitorească, în special la numeroase acțiuni revendicative ale muncitorilor tipografi și textiliști din Iași. În anul 1921, devine membru al Partidului Comunist Român. În perioada 1923-1931, îndeplinește funcția de secretar al Comisiei locale muncitorești din Iași, afiliată Consiliului General al Sindicatelor Unitare din România. În această calitate
Ion Niculi () [Corola-website/Science/307332_a_308661]
-
alături de Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Meheși, Ioan Budai Deleanu, episcopii Ioan Bob, Ignațiu Darabant și Gherasim Adamovici, înaintat Curții de la Viena. Conținutul documentului era împărțit în două părți: a) argumentativă, de factură istorico-juridică și b) revendicativă, în care erau formulate cererile românilor (desființarea denumirilor jignitoare de „tolerați“, „admiși“, „nesocotiți între Stări“ și recunoașterea egalității în drepturi civile și religioase cu celelalte națiuni, participare proporțională la ocuparea funcțiilor publice, utilizarea toponimelor românești alături de cele maghiare și cele
Ioan Para () [Corola-website/Science/307709_a_309038]
-
studenții chinezi în timpul protestelor din Piața Tiananmen din Beijing, proteste care au fost violent reprimate de autoritățile comuniste. Statuia Zeiței Democrației, inspirată de Statuia Libertății din New York, fusese fasonată din ipsos și ajunsese să fie considerată un simbol al mișcării revendicative a studienților. Ea a fost distrusă în piața Tiananmen, în cursul represiunii. Deși autoritățile chineze neagă aceste cifre, numărul morților din cauza represiunii este estimat la 3.000 - 5.000 iar numărul răniților la peste 30.000. Masacrul din Piața Tiananmen
Monumentul Victimelor Comunismului () [Corola-website/Science/304107_a_305436]
-
s-a născut la 27 iunie 1934 în comuna Șerbănești, județul Galați. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Filozofie, Secția de Ziaristica a Universității din București. A participat, când era student în anul I, la organizarea mișcărilor revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). Împreună cu Dumitru Arvat, Romulus Resiga, Ioan Zâne și Aurel Lupu a constituit "Comitetul Național Român" cu intenția de a redacta și difuza manifeste cu caracter anticomunist. A
Alexandru Bulai () [Corola-website/Science/311499_a_312828]
-
a fost o opozantă a regimului comunist. s-a născut la 2 aprilie 1938 în Zimnicea. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Științe Juridice a Universității București. Când era studentă în anul II, a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii manifestației care urma să aibe loc în Piața Universității în ziua de 5 noiembrie 1956. A fost arestată în noiembrie 1956, fiind anchetată
Eugenia Florescu () [Corola-website/Science/311522_a_312851]
-
opozant al regimului comunist. s-a născut la 12 iulie 1937 în Micoșlaca, județul Alba. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universității București. În perioada când era student în anul II a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii manifestației care urma să aibe loc în Piața Universității în ziua de 5 noiembrie 1956. A fost arestat la 13 noiembrie 1956. Ancheta
Aurel Moldovan () [Corola-website/Science/311534_a_312863]
-
la 25 noiembrie 1935 în Perebecăuți, Bucovina de Nord (în prezent Perebîkovtsî, lânga Cernăuți, Ucraina). După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universității București. În perioada când era student în anul II, a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost, împreună cu [Paul Goma: https://de.wikipedia.org/wiki/Paul Goma Paul Goma], printre organizatorii manifestației care urma să aibe loc în Piața Universității în ziua de
Florin Caba () [Corola-website/Science/311533_a_312862]
-
comunist. s-a născut la 15 februarie 1938 în Pucioasa, județul Dâmbovița. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Medicină Generală a Institutului Medico-Farmaceutic din București. În perioada când era student în anul ÎI a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unui miting de solidaritate cu studenții arestați, programată pentru ziua de 15 noiembrie 1956. A fost arestat la 12 noiembrie 1956. Anchetă să
Nicolae Cernăianu () [Corola-website/Science/311598_a_312927]
-
s-a născut la 17 mai 1936 în București. A absolvit Liceul Cantemir Vodă din București în 1953 și s-a înscris la Facultatea de Medicină din București. În perioada când era student în anul IV a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unei manifestații de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 5 noiembrie 1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter
Mihail Victor Serdaru () [Corola-website/Science/311599_a_312928]
-
regimului comunist. s-a născut la 8 septembrie 1935 în Târgu Jiu. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Medicină Generală a Institutului Medico-Farmaceutic din București. În perioada când era student în anul IV a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unui miting de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 15 noiembrie 1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter
Vasile Brânzan () [Corola-website/Science/311603_a_312932]
-
al regimului comunist. s-a născut la 29 martie 1935 în București. După absolvirea liceului Cantemir Vodă din București, s-a înscris la Facultatea de Arhitectură din București. În perioada când era student în anul III a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unei manifestații de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 15 noiembrie 1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter
Alexandru Tătaru () [Corola-website/Science/311615_a_312944]
-
fost o opozantă a regimului comunist. s-a născut la 26 martie 1936 în Brașov. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Filologie a Universității București. În perioada când era studentă în anul III a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unui miting de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 15 noiembrie 1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter
Christa Depner () [Corola-website/Science/311616_a_312945]
-
deopotrivă tipologiile malformate rezultate din complicitatea implicită cu modelul tutelar: "tânără față", "mama", "narcisista", "prostituată", "îndrăgostită", "femeia mistica" etc. Este, până astăzi, una dintre mizele cele mai puternice și mai ambițioase ale cărții: autoarea evita capcană unei simple poziționări trans-sociale revendicative și diferențialiste a femeii, vizând în permanență o emancipare transcendență a sa, căutarea libertății proprii, a unei construcții autonome de sine întemeiata pe libertatea umană. ""Femeile nu trec niciodată mai departe de pretext"", ele ""fac inventarul lumii fără a încerca
Feminism () [Corola-website/Science/311008_a_312337]
-
Chișinevschi se opuseseră lui Gheorghiu-Dej, susținând necesitatea unei liberalizări în spiritul celei a lui Hrușciov, propunere net respinsă de Gheorghiu-Dej. Studenții considerau că neintervenția armatei sovietice în primele zile ale revoluției maghiare reprezenta o acceptare din partea lui Hrușciov a mișcării revendicative din Ungaria. De aceea, pentru unii studenți, Iosif Chișinevschi, care susținuse ideea unei liberalizări, oricât ar fi fost de relative, părea un interlocutor mai favorabil decât alți conducători comuniști. Întrebările puse au îmbrăcat mai mult forma unor proteste care, măcar
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
de confruntare ideologică. După cum se așteptau mulți din conducătorii studenților, Iosif Chișinevschi, ca alți conducători comuniști din guvern, nu a dat curs invitației. Dar invitația a putut fi folosită ca argument, demonstrând celor care ezitau, că studenții nu începuseră mișcarea revendicativă ca o confruntare, iar drept consecință a atitudinii negative a autorităților, se impuneau acțiuni mai energice. În multe din instituțiile de învățământ superior, precum și în unele licee, încep proteste în timpul cursurilor politice și a celor de limba rusă. În fața ostilității
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
care se opun acestor discuții sunt dați afară din sălile de ședință. După cum rezultă însă din analizele făcute de Comitetul Central al UTM la sfârșitul lunii noiembrie 1956, mulți dintre conducătorii organizațiilor de UTM, depășiți de evenimente, se alătură mișcării revendicative studențești, susțin revoluția din Ungaria și arată ostilitate față de pozițiile intransigente ale comitetelor de partid din facultăți. Toată lumea așteaptă o manifestare cu caracter general. Bazată pe precedentul de la Budapesta, populația așteaptă și ea un semnal al studenților. Studenții sunt interpelați
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
aflau membrii de partid din diferitele facultăți care notau numele tuturor celor care treceau prin zonă. În condițiile reprimării brutale a revoluției din Ungaria de către Armata Roșie, organizarea unei alte manifestații la București nu avea nicio șansă de izbândă. Acțiunile revendicative din universități nu au încetat însă imediat. Studenții de la Facultatea de Filozofie au mai încercat să organizeze o nouă manifestație la 15 noiembrie, dar organizatorii au fost arestați înainte de a putea transmite mai departe această inițiativă. Încă din 27 octombrie
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
studențească din București din 1956. Acțiunile studenților și represiunea care a urmat nu au fost analizate. Cruzimea represiunii revoltei studențești din România în 1956 a fost relevată în parlamentul român de deputatul Dezideriu Coloman Becsek-Garda la 19 octombrie 1999. Acțiunile revendicative studențești au fost amintite de câteva ziare. Într-un serial al televiziunii române, un episod scurt a fost dedicat mișcării studențești cu relativ puține informații. În linii mari însă, mișcările studențești din 1956 au fost uitate de autorități și de
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
aceea erau 10 mine în Valea Jiului: Anina, Aninoasa, Bărbăteni, Dalja, Livezeni, Paroșeni, Petrila, Petroșani, Uricani, Vulcan) și cu populația orașelor pentru a strânge cât mai mulți simpatizanți, și s-au adunat până la urmă în curtea Minei Lupeni, unde țineau discursuri revendicative. Cifrele provenite din surse diferite referitoare la numărul participanților variază între 10 000 și 40 000 (chiar 90 000). Cei care susțin cifrele mai scăzute greșesc, întrucât se bazează numai pe numărul de angajați, și nu iau în considerare membrii
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
la mănăstirea Cozia, la 22-23 ianuarie. În urma acestuia a fost încheiată „Pacea de la Cozia”, un acord în care Guvernul convenea respectarea revendicărilor minerilor, neînchiderea minelor Dâlja și Bărbăteni și neînceperea urmăririi penale împotriva liderilor minerilor. Conform declarațiilor primului ministru, „"Acțiunea revendicativă s-a încheiat. Minerii se îmbarcă, la ora actuală, în mașini, se întorc la locul de baștină. În esență, aceste discuții au durat cîteva ore. Au fost depistate o serie de soluții care însă vor fi finalizate după prezentarea unui
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
de baștină. În esență, aceste discuții au durat cîteva ore. Au fost depistate o serie de soluții care însă vor fi finalizate după prezentarea unui program de reducere a pierderilor, prin reducerea costurilor în companiile componente și participante la acțiunile revendicative"”. Miron Cozma, fostul lider al minerilor, a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare pentru mineriada de la Costești, în septembrie 2005. În anul 2005 Romeo Beja a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul Mineriadei
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
dreptului cetățenilor la sănătate, securitate și viață, precum și în scopul prevenirii și limitării consecințelor unei calamități naturale sau ale unui dezastru, personalului din cadrul serviciilor publice de urgență spitalicești și prespitalicești i se interzice participarea la greve sau la alte acțiuni revendicative menite să afecteze activitatea prin scăderea capacității de intervenție sau a calității actului medical, organizate de sindicate sau de alte organizații, în timpul programului de lucru, normal sau prelungit. Articolul 131 Prevederile art. 93 alin. (8) și ale art. 98 alin
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272296_a_273625]
-
disensiune, iar concret, cei trei, Daria Dumitrescu, Florin Ștefan și Berszán Zsolt aproape că făceau un sport din a prelua prevederi generale din statut, a le da o interpretare personală și personalizată și a veni cu acestea într-un stil revendicativ. Cum au evoluat relațiile dintre asociațiile și grupurile de artiști care coabitează în Fabrica de Pensule și ce tipuri de proiecte comune ați creat? MIKI BRANIȘTE: Îmi aduc aminte cu plăcere momentul septembrie-octombrie 2009, când zugrăveam împreună pereții spațiilor și
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
a fost exmatriculat după doi ani de studii, din motive ideologice. După exmatriculare, Alexandru Ivasiuc s-a înscris la Facultatea de Medicină Generală din cadrul Institutului Medico-Farmaceutic din București. În perioada când era student în anul IV a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unui miting de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 15 noiembrie 1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter
Alexandru Ivasiuc () [Corola-website/Science/297628_a_298957]