568 matches
-
oară cînd ia cuvîntul, și toată lumea se Întoarce imediat spre el. În aer e un fior de anticipare, iar Artemis exultă arogantă. Da, domnule Harper ! spune. — N-am nici cea mai mică idee despre ce vorbiți, zice el. Întreaga asistență reverberează șocată, iar eu nu-mi pot abține un chicot. După cum știți, am lipsit o vreme din arena afacerilor. ZÎmbește. Mi-ați putea traduce ce ați spus În engleza normală ? — A, spune Artemis, complet luată prin surprindere. Păi, ziceam doar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
la treizeci și trei de ani... — Mulți oameni sînt confuzi În legătură cu religia. Uite o broșură cu grupul nostru care aprofundează studiul Bibliei... — Lăsați-mă În pace ! strig Înnebunită. Lăsați-mă În pace, toți ! Sprintez spre ieșire, urmărită de toate aceste voci, care reverberează În holul de marmură. Împing disperată ușile grele de sticlă, În timp ce bodyguardul Dave se ridică repede În picioare, cu ochii țintă la sînii mei. — Mie mi se par În regulă, scumpo, spune Încurajator. Reușesc În fine să deschid ușa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
jos la piciorul lui Ruffolo. — Nu, Vianello, rămân aici cu el. E-un telefon la stația Celestia. Du-te și sună după o barcă. Vianello plecă În pripă, uimindu-l pe Brunetti cu zarva pe care o făcură pașii lui, reverberând În tot spațiul de sub pasarelă. Cât de Încet trebuie să fi venit, dacă Brunetti nu-l auzise până când nu se aflase direct deasupra sa. Rămas singur, Brunetti scoase din nou lanterna din buzunar și se aplecă iar deasupra cadavrului lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
cu Sarah, nu cu dumneavoastră. Haide, draga mea. Să plecăm de-aici. Și cu asta, soții Buckley au coborât scările, pășind cu grijă pe lângă câine și, înainte ca Hugo să apuce să protesteze, au dispărut. Când sunetul ușii trântite a reverberat în holul pustiu, Hugo, aflat încă la jumătatea scărilor, s-a uitat la câine cu ură. —Ticălosule, i-a spus el. Câinele și-a dezvelit colții, a mârâit și a mai urcat încă trei trepte. Hugo și-a dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
naturală, eram o fereastră prin care dădeau buzna, în Domnișoara ri, forțe venind de dincolo de mine. Iată de ce cînd am auzit fraza „vă interzic să mă visați goală” nu m-am mirat, nici în momentul cînd creierul meu mi-a reverberat-o în plin vis, deci în somn, nici cîteva secunde mai tîrziu, cînd m-am trezit pe jumătate. Da, Domnișoara ri era acolo, lîngă mine, aplecată deasupra mea, intrase nu se știe cum în apartamentul meu la ora trei dimineața
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
timp de o secundă creierul meu fu înfiorat chiar de gîndul că începutul mult așteptat ar putea fi „avem voie să fumăm aici ?”. Guy pusese întrebarea cu o anumită apăsare a glasului... sau poate că vidul din acea încăpere o reverberase într un mod special în mintea mea ? — Veniți să vă arăt terasa din spate. Guy mă urmări cu docilitate, dar fără să-mi pună întrebări. sala de recepții a Casei monteoru, devenită cum spuneam restaurant, se prelungea cu un fel
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
criză economică tranzitorie, cât mai ales tensiunile dintr-o societate polarizată politic și deșirată cultural. Relațiile ierarhice stabilite în interiorul societății n-ar fi făcut decât să mascheze violența judiciară exercitată în spatele noțiunii de „drept natural” asupra marginalilor (i.e. „umanitatea adevărată”, reverberată pesemne de aura mizeriei). Aluzia atinge tradiția anglo-saxonă, pentru care proprietatea reprezintă - alături de viață și libertate - un drept constituțional inalienabil 1. Pentru Benjamin, antiliberalismul etatist se justifică prin faptul că doar statul, odată colonizat ideologic, are capacitatea de a elimina
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
geograficește identificabile, dar mai ales o ieșire În poem, În lumea cu adevărat liberă a cuvintelor. Celor dintîi li se Închină noi imnuri („Un imn pentru călătoria În libertate”), reamintindu-le, oarecum, pe cele din Ulise, ca suită de variațiuni reverberînd În jurul aceluiași obiect: „Și mă gîndesc la plecări. Sunt plecările din casa săracă a chiriașului izgonit, pentru o altă casă tot atît de dureroasă. Sunt plecările Într-o dimineață ca un cristal de rîsete spre mătușa de la Calafat, cînd știi
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
-i plăcea în locul acela. — Uite pasajul, zise. Văd lumea alergând și mașinile și tramvaiele, mișcarea e cea mai frumoasă priveliște. Or, pasajul ăsta parcă le înghite pe toate... Dacă n-ar mai fi mișcare, n-ar mai fi nici moarte, reverberă orbul, cu glasul lui gros, din străfunduri. — Băga-mi-aș ! exclamă, admirativ, Costică Ologu... Apoi, întinzând gâtul spre semaforul dinspre Piața Unirii : Șase ! Poliția... Nu mai privi a doua oară, să se convingă că nu se înșelase. Mai bine două
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vadă pe unde fuge și cu cine se întîlnește eventual, temîndu-se ca nu cumva, arestată, să fie constrânsă a da relații. Deschise ușa de fier a cavoului și privi înaintea lui. Era cinci jumătate, soarele nu apusese încă și zăpada reverbera peisajul. La cincizeci de metri în fața sa, pe o alee paralelă cu aceea pe care se afla cavoul Hagienuș, zări șase agenți îmbrăcați civil (în privința identificării organelor polițienești era nu se poate G. Călinescu mai expert). Unul din aceștia, văzîndu-l
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Bazilica lui era o simplă demonstrație geometrică rece, aproape atee, un joc gratuit de linii severe. Bănuiau că Ioanide înțelege ca pilaștrii să fie iluminați cu reflectoare puse la bază și întoarse în sus, astfel încît, împreună cu cupola de sticlă reverberată pe dinăuntru, masivul de ciment să devină un desen de lumină noaptea. Lăudau tocmai această modificare a concepției pentru a face posibilă construirea unei biserici în acest veac. În anticamera lui Pomponescu se petrecură două accidente grave în substanța lor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
farmecul ei ,,mitic’’, provoacă și polarizează stările afective, nu o dată pasionale, cărora călătorii le cad victimă cu voluptoasă uitare de sine. Toate amănuntele din care se construiește însuși planul acestor invocații presupus magice ale Mânjoalei sunt reproduse după gura lumii, reverberând ca un ecou. Un exemplu în acest sens este pățania hoților care au vrut să calce hanul. Pe același ton neutru sunt presărate detaliile bizare de care se ciocnește povestitorul: lipsa icoanelor, pentru că ,,prăsesc păduchi de lemn’’, ,,femeie curată !’’, cotoiul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de la bun început Sorin s-a purtat extrem de autoritar cu propria lui voce. Iar vocea aceasta, reprimată din copilărie de către supraeul stăpânului ei, obișnuită să se frângă și să se retragă la fiecare tentativă de ieșire prelungită în afară, a reverberat compensativ în partea nevăzută și mai ales neauzită a ființei lui Sorin. Energia acumulată din cenzuri repetate și din această sufocare asumată în adâncurile muțeniei a răbufnit într-un scris torențial. Ca și cum cuvintele trebuiau împiedicate să se piardă în aer
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cât și pe toți ceilalți influențați de el. Noțiunea de coevoluție este deci una de potențare, ceea ce sugerează că toate acțiunile și deciziile afectează ecosistemul social. Nici un individ sau organizație nu este mai puțin puternică, dar fiecare acțiune a entităților reverberează printr-o rețea intricată de interrelații și afectează ecosistemul social. Dar coevoluția înseamnă și responsabilitate, deoarece ecosistemul care este influențat și afectat va afecta și influența la rândul său celelalte entități din cadrul său. Această noțiune nu este similară cu răspunsul
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
privesc niciodată, fără să le declar (sau atât de puțin: prin ce să-mi Înscriu interpretarea În cursa imaginarului). Titlul acestei colecții (X despre el Însuși) are o latură psihanalitică: eu prin mine? Dar acesta e chiar programul imaginarului! Cum reverberează razele În oglindă, răsunând spre mine? Dincolo de această zonă de difracție - singura asupra căreia pot arunca o privire, fără a reuși totodată să-l exclud pe cel căruia va vorbi despre ea - există realitatea și mai există simbolicul 20. Așadar
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Importanți în creativitate nu sunt doar factorii de natură intelectuală. Aceștia se completează cu seria factorilor de personalitate precum motivația, voința, energizarea afectivă, seturile atitudinale. În creație se exprimă în mod deosebit afectivitatea copilului, felul în care lumea externă se reverberează în sufletul copiilor. Culorile utilizate de copii în desen, expresiile folosite în limbaj, gestica și mimica în momentul în care concep lucrările pot fi surse de cunoaștere a afectivității copilului. Creația la această vârstă, chiar dacă nu are valoare pentru „omenire
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
scrierea nonficțională și literatură, jurnalul este oglinda cea mai fidelă a existenței reale a scriitorului. În opinia mea, lectura jurnalului unui scriitor este importantă numai în măsura în care ne ajută să descoperim „omul din spatele textului“, autorul concret și lumea sa, care, desigur, reverberează în operă. Pe de o parte, multe jurnale cuprind nu numai evenimente semnificative din viața scriitorului, ci și detalii privind dileme artistice, surse de inspirație sau geneza operei literare, contribuind astfel la înțelegerea structurilor artistice și la decodarea mesajului. Mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
izvoarele cuvântului, resignare și ironie se leagă strâns. "Jumătate bunu-s, jumătate nu-s..."; "Zac întins ca morții în sicriu"; Nu pot ține-n mână cartea / sunt bolnav, mânca-m-ar moartea". O Doină (din frunză) pare să sugereze inutilitatea cuvintelor. Reverberează o Doină (Țara -nenoroc), și o Doină (Țara de miraz), Doina (negură) și Doina (Groază); sunete grave emană din Doina (Pax Magna) și Doina (Moartea peste tot). Câteva texte cu subtitlul "oralități" sunt niște cantilene în registre stilistice consacrate, păstrând
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Ochi în Ochi, nu mai puțin de douăsprezece metafore sensibilizatoare, Ochiul Orb fiind: "narațiunea în extaz", "plasma originară a lumii", "retina pură", "sensibilul încremenit", "ombilicul dintre scrisul meu și neant". Variațiuni pe aceeași temă! Ciudata arătare (transumană) receptează, focalizează și reverberează la modul extatic, acționează în plan temporal și spațial; se ascunde și se revelă; ochi consubstanțial, totuși, omenescului. Imperceptibil aproape, cu pași mărunți, se infiripă o filozofie subiectivă, un fantastic al relațiilor obscure; imersiunea în mysterium reclamă un ceremonial textualizant
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
zis, iubirea care pătează atît de frumos. Pasărea mea n-a murit, nu putea să moară, am îngrijit-o cu sufletul acela al primei iubiri, dar nu a mai putut să cînte. Citeam trilul în privirea ei mută și el reverbera în mine la fel ca înainte. Repet, eram dependent de pasăre, cum eram dependent de zbor. Cobora ca un înger în faptul serii și gungurea în felul ei. Era frumoasă, nespus de frumoasă, de tremura și aerul pe unde trecea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
lor intelectuale, a dobândirii de cunoștințe fundamentale ca o condiție a autonomiei individuale. Oricare ar fi „lunaparkizarea” culturii, preocuparea educativă pentru pregătirea viitorului capătă o importanță sporită, date fiind incertitudinile și riscurile care ne domină epoca. Utopia înfloririi personale poate reverbera încă, dar acest lucru nu anulează caracterul imperios al regândirii demersului educativ. Or, educația trece în mod necesar prin accesul la cunoștințe, prin impunerea de conținuturi și de metode, prin procese de învățare mai mult sau mai puțin coercitive. Ciclul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cât și pe toți ceilalți influențaȚi de el. Noțiunea de coevoluție este deci una de potențare, ceea ce sugerează că toate acțiunile și deciziile afectează ecosistemul social. Niciun individ sau organizație nu este mai puțin puternică, dar fiecare acțiune a entităților reverberează printr-o rețea intricată de interrelații și afectează ecosistemul social. Dar coevoluția înseamnă și responsabilitate, deoarece ecosistemul care este influențat și afectat va afecta și influența la rândul său celelalte entități din cadrul său. Această noțiune nu este similară cu răspunsul
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
dar nu. Domnul nu era Înregistrat la ei. Cel puțin, nimeni cu acest nume, nici care să corespundă descrierii. La fel a zis peste zece minute și portăreasa de la pensiune. Faulques a ieșit În stradă, mijind ochii din cauza luminii ce reverbera pe pereții albi. Și-a pus ochelarii de soare și s-a Întors În port. Nici nu se gândea să recurgă la poliție. La postul local erau cinci agenți și un șef; uneori, făcându-și rondul pe țărm, urcau cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pescuiam Înainte de război, a spus deodată. Îmi plăcea să mă duc În zorii zilei pe câmp, cu câte un vecin. Să merg dis-de-dimineață, știi dumneata, cu flinta. Bum, bum. Continua să privească marea, cu ochii mijiți În fața luminii soarelui care reverbera lângă cheiul pescarilor. - Cine ar fi zis? a adăugat, cu un gest răsucit. Apoi a lăsat capul În jos, ca să aprindă altă țigară. Faulques i-a zărit cicatricea de pe mâna stângă, apoi cea de pe frunte, verticală și mai adâncă. O
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mare pericol și proiecta cea mai imprescriptibilă adversitate față de un sistem alogen și ateu. Conducerea și componența grupurilor de rezistență anticomunistă semnifică angajamente și implicări din toate categoriile sociale, fapt ce conturează aderența variată la rezistența anticomunistă armată, ce a reverberat În toate structurile sociale, chiar dacă - ținând cont de dimensiunile sau numărul celor angajați În această rezistență - ea nu a devenit un fenomen de masă. Conducerea grupurilor era formată În proporție de 60% din ofițeri ai armatei regale române, restul se
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]