831 matches
-
securitatea colectivă este ca aceste elite să împărtășească o viziune comună, măcar la nivel minimal, cu privire la ce înseamnă și cum pot fi menținute securitatea și stabilitatea internațională. O asemenea viziune ar presupune faptul că nu trebuie să existe mari puteri revizioniste. În perspectiva statocentrică, ordinea internațională depinde de felul în care se comportă marii jucători. Pentru ca un sistem de securitate colectivă să funcționeze, este necesar ca marii participanți ai sistemului internațional să nu intenționeze schimbarea ordinii. Succesul unui sistem de securitate
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
mod explicit principiile securității colective. În ciuda câtorva succese, Liga a eșuat în efortul de a preveni conflagrația din 1939 1945, mai mulți factori contribuind la acest fapt: mari puteri precum Statele Unite și Uniunea Sovietică nu făceau parte din sistem; state revizioniste precum Japonia, Italia sau Germania au rămas nepedepsite în acțiunile lor expansioniste; statele membre, mai ales principalii garanți ai sistemului, Franța și Marea Britanie, nu au putut/vrut să-și onoreze angajamentele. Altfel spus, precondițiile pentru succesul unui sistem de securitate
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
o reconsiderare în funcție de datele actuale. Concluzii Ca observație istorică, se poate nota faptul că principiile securității colective au putut fi transpuse în practică în momentele în care marile puteri erau mulțumite de statu-quo, instituția eșuând atunci când un stat puternic devine revizionist. Funcționarea în perioada postbelică a Națiunilor Unite, ca organizație a securității colective, a depins în mod direct de condițiile Războiului Rece (singura implicare militară notabilă a Organizației în această perioadă în conflictul din Coreea, 1950-1953 a fost posibilă datorită unui
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
rezolvare a conflictelor. În contextul particular al istoriei ultimei jumătăți de secol dominat de răspândirea democrației, explicația statu-quo-ului extern se referă la probabilitatea ca democrațiile să susțină în bloc actualul statu quo al puterii, mai degrabă decât să manifeste tendințe revizioniste. Dată fiind relativa dominanță a democrațiilor din ultimii ani, este foarte probabil ca ele să fie beneficiarele directe ale actualului regim internațional prin urmare, ele vor sprijini stabilitatea, continuitatea în relațiile economice, negocierea și medierea. Argumentul sprijinului instituțional din partea hegemonului
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
liberale, așa cum au fost ele exprimate în perioada interbelică mai întâi vom trece în revistă conținutul idealismului interbelic reflectat în literatura clasică a disciplinei, iar în a doua parte vom prezenta posibilele erori ale viziunii convenționale prin abordarea noului val, revizionist, al istoriografiei Relațiilor Internaționale. Aspecte contemporane ale politicii mondiale Propunerile președintelui Woodrow Wilson Sprijinul pentru întărirea legislației internaționale Ideile de promovare a păcii prin intermediul legislației internaționale reflectate în pledoaria sa de înlocuire a diplomației secrete cu convenții și organizații internaționale
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
minimal în sfera internă este proiectată în preferința pentru pluralism și în sfera internațională, preferință a cărei expresie este pomovarea oganizațiilor internaționale, cel puțin pentru o anumită parte a gânditorilor liberali. În ultimele două decenii asistăm la dezvoltarea unei mișcări revizioniste a istoriografiei disciplinei, mișcare ce contestă realitatea unei prime mari dezbateri ca principal moment în geneza Relațiilor Internaționale ca disciplină academică. În ciuda faptului că principalul document programatic pe baza căruia se face analiza și, în ultimă instanță, condamnarea proiectului internaționalismului
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
un continuum între poziția de negare a existenței unei școli idealiste unitare (Peter Wilson sau Cameron Thies) și eforturile de recuperare a adevăratului liberalism internațional din perioada interbelică (Osiander). În ultima parte a acestui capitol, voi folosi pretextul prezentării literaturii revizionist recuperatorii cu scopul de a îmbogăți cunoașterea acestui moment definitoriu pentru Relațiile Internaționale prin accesarea câtorva raționamente interne care adeseori sunt ignorate. Internaționalismul liberal interbelic o arheologie revizionistă a raționamentelor idealiste Istoria convențională a teoriei Relațiilor Internaționale ce descrie nașterea
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
Osiander). În ultima parte a acestui capitol, voi folosi pretextul prezentării literaturii revizionist recuperatorii cu scopul de a îmbogăți cunoașterea acestui moment definitoriu pentru Relațiile Internaționale prin accesarea câtorva raționamente interne care adeseori sunt ignorate. Internaționalismul liberal interbelic o arheologie revizionistă a raționamentelor idealiste Istoria convențională a teoriei Relațiilor Internaționale ce descrie nașterea disciplinei ca urmare a unei prime mari dezbateri între o școală de gândire idealistă dominantă în perioada interbelică și o școală de inspirație realistă ce pretinde victoria conceptuală
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
apărare și acțiune liberă de către hotărârile de dezarmare de la conferințele de pace care au urmat Marelui Război. Aceasta a dus în cele din urmă la încălcarea respectivelor prevederi și începerea înarmării, semn că în sistem își făcea apariția o putere revizionistă. Franța și Marea Britanie resimt însă foarte târziu pericolul iminent reprezentat de Germania și, în speranța că tensiunile vor fi aplanate pe cale diplomatică, prin negociere, eșuează în a-și urmări prioritar interesul național: apărarea. Deși consideră că, aplicate separat realității, nici
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
a interveni în război au mers mai departe de atât: SUA încercase încă din vremea războiului americano-spaniol să limiteze accesul oricărei alte puteri europene în zona lor geografică de interes, emisfera vestică. În 1914, când în Europa cele trei puteri revizioniste, reunite sub numele de Puterile Axei, având în frunte Germania, declară război Serbiei, SUA realizează gravitatea situației din punct de vedere al propriului interes național: o putere revizionistă în Europa, în special una precum Germania, ar putea periclita statusul Statelor Unite
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
de interes, emisfera vestică. În 1914, când în Europa cele trei puteri revizioniste, reunite sub numele de Puterile Axei, având în frunte Germania, declară război Serbiei, SUA realizează gravitatea situației din punct de vedere al propriului interes național: o putere revizionistă în Europa, în special una precum Germania, ar putea periclita statusul Statelor Unite în emisfera vestică și mai ales supremația americană asupra mărilor și principalelor puncte ale rutelor comerciale din această zonă geografică. Ca atare, este perfect întemeiat motivul american de
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
vreau să-mi pierd orice rădăcină. Însă acest mod de a considera setul de limite primit - contestarea unei forme anume în care ești fixat sau contestarea a tot ce te fixează - este opera tardivă a libertății, care ajunge să funcționeze revizionist sau insurecțional, înlăuntrul unui model cultural bine determinat (umanismul, romantismul). Divorțul față de ceea ce a devenit al tău printr-o conferire străină, precum și insatisfacția care îl însoțește nu dau regula felului în care eu îmi consider hotarele primite. Cel mai adesea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sociologul Dimitrie Gusti, care afirma că „mai mult decât o simplă chestiune de strategie, aprovizionări și armament [n.n. - războiul], rezumă o Întreagă epocă, toată știința, toată economia, toată cultura, toată tehnica unui timp”. Germania, una dintre cele trei mari puteri revizioniste, care făcea pregătiri susținute În vederea declanșării războiului, dispunând de puține materii prime, și-ndeosebi de petrol, produs existent În cantități cu totul insuficiente, a acționat pentru semnarea unor tratate economice și politice cu țări din zona sud-est europeană. În acest
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Spiridon Lucian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93563]
-
la o normalitate sau la un mediu social pe care ei le respingeau ca filistine sau burgheze. Astfel, Auden a afirmat că artiștii ar trebui să fie cât mai neurotici ou putință; și mulți au fost de acord cu freudiștii revizioniști, ca Homey, Fromm și Kardiner, care susțineau că și concepțiile lui Freud despre nevroză și normalitate, care își au originea în lumea vieneză de la sfârșitul secolului ai XIX-lea, se cuvin corectate prin Marx și prin antropologi. *3 Teoria artei
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
perse, Etiemble, Mircea Eliade. Aș adăuga în această ordine de idei și pe Nicolae Tertulian cu al său Georges LukÆcs (paris, Le Sycomore, 1980), care întrunea toate calitățile unei bune editări și difuzări în intelighenția pariziană de atunci: autor marxist, revizionist, excomunicat de stalinism etc. Legată, în sfârșit, de tradițiile noastre sau mai exact de lipsa de tradiție în acest domeniu mi-aș aminti și de o vorbă a lui Goethe, care spunea că prezența este o puternică zeiță. Or, până în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de pe toate continentele, criza extinzându-se rapid din Statele Unite către majoritatea statelor lumii. Problemele economico-sociale au determinat mutații în plan politic, ducând la ascensiunea curentelor extremiste, cel mai notabil exemplu fiind Germania, unde nazismul ajunge la putere în 1933. Curentul revizionist câștigă teren, iar marile puteri democratice nu sunt capabile să ia măsuri pentru a-i pune capăt. În acest context, diplomația românească a avut drept obiectiv apărarea statuquo-ului teritorial stabilit de sistemul Versailles (1919-1920). Diplomația românească acționează împreună cu partenerii din
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
1918 a marcat un eveniment epocal în istoria țării și a dat posibilitatea unei puternice afirmări a României în viața internațională în perioada care a urmat. Formarea României Mari a contribuit la progresul societății românești, cu toate încercările unor state revizioniste și revanșarde de a lovi în interesele României. Un rol însemnat în depășirea acestor situații l-au avut relațiile internaționale ale României, modul cum a reușit România să-și direcționeze aceste relații prin contribuția unor diplomați de seamă, în frunte
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
noi, prin lupta împotriva revizionismului teritorial, prin promovarea politicii de securitate colectivă . În aceste condiții, România a urmat politica sa tradițională, pronunțându-se ferm împotriva oricăror acte care ar fi dus la încălcarea statu-quo-ului internațional, manifestându-și opoziția față de acțiunile revizioniste și revanșarde. Toate guvernele țării din perioada 1929-1933, au continuat să se mențină pe linia tradițională a politicii românești în domeniul relațiilor externe. În desfășurarea politicii externe a României s-au reflectat, totuși, anumite fluctuații și orientări, determinate de legăturile
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
creată în anii 1920-1921 din necesități obiective și presante: menținerea statu-quo-ului stabilit prin tratatele de pace, pe a cărui garantare de către marile puteri - Anglia și Franța - se putea conta din ce in ce mai puțin; prevenirea unor acțiuni din partea Ungariei horthyste ale cărei aspirații revizioniste erau îndreptate, în primul rând, împotriva securității și integrității României, Cehoslovaciei și Iugoslaviei; prevenirea și împiedicarea creării unei “Confederații dunărene”, care ar fi însemnat, de fapt, reeditarea fostei duble monarhii. “Mica Înțelegere a fost prima alianță regională postbelicii a trei
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
punctul de vedere a stabilității politice, colaborării economice și culturale ”. În toată existența sa, Mica Înțelegere s-a afirmat ca o unitate politică europeană în problemele importante ale securității și păcii pe continentul nostru, cauzând numeroase iritări și dificultăți forțelor revizioniste și revanșarde. Încă de la început și-a adus o contribuție importantă la Conferința de la Geneva din 1922, conferința ce a avut în vedere reorganizarea întregii activități economice și financiare, precum și normalizarea relațiilor comerciale internaționale. “ Organizația a jucat un important rol
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
diferențelor de vederi și care, în caz contrar, ar fi creat pericolul divizării și dezintegrării conferinței, ceea ce ar fi însemnat nerezolvarea problemelor pentru care fusese convocată ”. În toată această perioadă Mica Înțelegere a luat atitudine împotriva tuturor acțiunilor revanșarde și revizioniste organizate de Ungaria horthystă și Bulgaria. Mica Înțelegere a fost aceea care a sprijinit refacerea Austriei, care a dus o politică de restabilire a păcii în Europa Centrală. Drept urmare, s-a arătat binevoitoare în sprijinirea Ungariei la Societatea Națiunilor în vederea
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Istria, când un grup de tineri au vrut să împiedice prezentarea cetățenilor la alegerile din 24 Martie 1929. Drept urmare, unul dintre tineri a fost executat, iar ceilalți condamnați la ani grei de închisoare. De asemenea, presa italiană a susținut propaganda revizionistă ungară. La Conferința de la Strsbske Plesso din 25-27 iunie 1930, a fost stabilit Statutul Micii Înțelegeri. “În ceea ce privește organizarea alianței s-a adoptat o formă nouă. Reuniunea miniștrilor afacerilor externe a devenit organism permanent și în fiecare an se schimbă numai
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Tardieu ideile ce puteau conveni tuturor statelor din zonă. Un obiectiv important urmărit de Mica Înțelegere a fost și găsirea căilor și mijloacelor celor mai eficiente pentru apărarea și neutralizarea pricipalului pericol vizând integritatea teritorială, pe care-l reprezenta politica revizionistă și revanșardă a cercurilor politice și militare din zona centrală și sud-vestică a continentului. De aceea, s-au ținut conferințe ale șefilor de stat major ai Micii Înțelegeri, s-au încheiat convenții militare, s-au pus la punct planurile tactice
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
scopuri, Germania fascista s-a folosit și de organizația fascisto-legionară din țara noastră. De asemenea, Germania hitleristă și-a organizat o agentură de spionaj cu scopul de a dezagrega alianțele în care era implicată România și de a încuraja tendințele revizioniste ale Ungariei și Bulgariei. Ascensiunea fascismului în Europa a impulsionat tendințele revizioniste, fapt ce a început să pună sub semnul întrebării problema securității și independenței popoarelor europene. Atât popoarele din centrul, cât și cele din sud-estul Europei se vedeau grav
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
noastră. De asemenea, Germania hitleristă și-a organizat o agentură de spionaj cu scopul de a dezagrega alianțele în care era implicată România și de a încuraja tendințele revizioniste ale Ungariei și Bulgariei. Ascensiunea fascismului în Europa a impulsionat tendințele revizioniste, fapt ce a început să pună sub semnul întrebării problema securității și independenței popoarelor europene. Atât popoarele din centrul, cât și cele din sud-estul Europei se vedeau grav amenințate de pericolul expansiunii economice și politice a Germaniei naziste. În această
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]