37,636 matches
-
scenarii, ficțiuni și fantezii critice. Interpretarea (se) construiește și (se) deconstruiește sub ochii noștri. Cum interpretările succesive, extrem de diferite, dar învîrtindu-se cu încăpățînare în jurul aceleiași povestiri de Henry James, se așază una peste cealaltă pe măsură ce seminarul avansează, se ajunge la revizuire. Revizuirea văzută prin Henry James ca un Lovinescu-romancier și fără bastonul (elegant) al sincronismului. Curs de "orientare critică", este și un curs de orientare în pedagogia literară, o demonstrație a cooperării Profesorului cu studenții (nici ei aleși chiar la întîmplare
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
ficțiuni și fantezii critice. Interpretarea (se) construiește și (se) deconstruiește sub ochii noștri. Cum interpretările succesive, extrem de diferite, dar învîrtindu-se cu încăpățînare în jurul aceleiași povestiri de Henry James, se așază una peste cealaltă pe măsură ce seminarul avansează, se ajunge la revizuire. Revizuirea văzută prin Henry James ca un Lovinescu-romancier și fără bastonul (elegant) al sincronismului. Curs de "orientare critică", este și un curs de orientare în pedagogia literară, o demonstrație a cooperării Profesorului cu studenții (nici ei aleși chiar la întîmplare) și
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
strategiilor de lectură și interacțiune în jurul textelor, minuțios, aproape pedant, infiltrată de bibliografia impresionantă, o testare lucidă, în același timp, a posibilităților de a crea comunități critice de calibru. O carte care ne obligă la o lectură reflexivă, la o revizuire a obișnuințelor noastre universitare pînă la urmă. Marcel Corniș-Pop - Tentația hermeneutică și rescrierea critică. Interpretarea narativă în zodia poststructuralismului, traducere de Corina Tiron, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000, 416 pagini, f.p Un alt fel de cartografiere, o schiță
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
bucura că dl Alexandru George vădește în continuare o conștiință fermă, chiar cabrată, în raport cu anomaliile epocii totalitare pe care unii încep a le uita - se conturează chiar programe de amnezie voluntară -, iar cei mai pudici din rîndul celor ce detestă revizuirile se silesc a le acoperi cu vălul unei absoluțiuni stîngace de sub care se văd, pe la margini, mîini, picioare și chiar capete culpabile. Fără adevăr, chiar dacă e un adevăr supărător, uneori supărător la extrem, nu s-ar putea face istorie, iar
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
noi și realiste și a revenit asupra programei claselor I-VIII în consens cu noile planuri-cadru. între 1999 și 2000 au fost finalizate programele școlare pentru liceu după un nou model de proiectare. în 2000-2001, s-a făcut o primă revizuire a programelor noi pentru clasele I-XII, la disciplinele din trunchiul comun. Din 2000, CNC a început să organizeze stagii de pregătire a profesorilor pentru aplicarea eficientă a noului curriculum național, proces în care au fost implicați circa 7000 de
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
câștigat dacă am lua-o iarăși de la zero, după un model românesc falimentar. Orice analiză obiectivă a principiilor care au stat la baza elaborării noului curriculum ar arăta că acestea sunt în concordanță cu direcțiile novatoare ale învățământului de pretutindeni. Revizuirile continue sunt normale și binevenite, ca și discuțiile în cunoștință de cauză. începând cu anul școlar 2003-2004, se va trece la învățământul obligatoriu de nouă ani. în curriculumul național vor trebui operate schimbări, deși ele au fost anticipate și în
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
texte propagandistice comuniste: de la proletcultism pînă la benzile desenate din Cutezătorii. Prima întrebare este generată chiar de vîrsta biologică a autorilor. Pînă acum n-am văzut decît răfuieli între scriitori care s-au format, s-au afirmat în acele vremi. Revizuirile sînt deocamdată memorialistică, mai mult decît analiză obiectivă. Și atunci, cu ce "spate" biografic vin acești tineri să vorbească despre comunism? Au trăit ei destule, sînt ei în măsură să judece? Simplificînd, cei patru sînt o ciudată generație care încă
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
chiar după asprele legiuiri rasiale de la Nürnberg (1935), aplicate, la noi, în 1940, de guvernul Gigurtu. Se cereau, mai ales pentru un universitar, sumedenie de acte probatorii. Toate erau în favoarea lui Vianu și, totuși, în timpul statului național-legionar o comisie de revizuire a învățământului superior tot făcea investigații și rectorul universității, prof. P.P. Panaitescu a recomandat ca Vianu să fie păstrat în universitate, dar să fie lipsit de contactul cu tineretul universitar, chip de a spune să nu fie lăsat la catedră
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
aceste liste și acuze au avut efecte prea mici. Nu s-a întîmplat nimic. Mai mult, cei acuzați sînt acum în poziții-cheie. Măcar această stare de lucruri ar fi trebuit să schimbe atitudinea criticului. Apoi, modul în care este făcută revizuirea lasă de dorit. în aceeași "listă" apar nume extrem de diferite. Nuanțele sînt infinite de la un Călinescu la Păunescu, să zicem. Este adevărat, criticul însuși subliniază diferența, numai că această diferență nu poate fi simțită în text. Una e ce ar
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
Este adevărat, criticul însuși subliniază diferența, numai că această diferență nu poate fi simțită în text. Una e ce ar dori să spună și alta e ce spune, propriu-zis. Noua sa carte, în răspăr, arată și o altă fațetă a revizuirii. Faptul că ea a fost cultivată. Există un public stabil care, de peste zece ani încoace, savurează lovitura (indiferent din ce parte ar veni). Revizuirea a prilejuit redescoperirea unei laturi "senzaționale" a criticii. O comunicare directă cu publicul de care se
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
alta e ce spune, propriu-zis. Noua sa carte, în răspăr, arată și o altă fațetă a revizuirii. Faptul că ea a fost cultivată. Există un public stabil care, de peste zece ani încoace, savurează lovitura (indiferent din ce parte ar veni). Revizuirea a prilejuit redescoperirea unei laturi "senzaționale" a criticii. O comunicare directă cu publicul de care se cam uitase în alambicarea estetizantă a criticii sub comunism. Revizuirile anilor '90 nu au însemnat atît reașezarea ierarhiilor literare. în mare, taberele s-au
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
stabil care, de peste zece ani încoace, savurează lovitura (indiferent din ce parte ar veni). Revizuirea a prilejuit redescoperirea unei laturi "senzaționale" a criticii. O comunicare directă cu publicul de care se cam uitase în alambicarea estetizantă a criticii sub comunism. Revizuirile anilor '90 nu au însemnat atît reașezarea ierarhiilor literare. în mare, taberele s-au păstrat. Nici scoaterea unor cazuri flagrante din joc (vezi Păunescu). Cît mai ales redescoperirea veleităților "comunicative" ale discursului critic. S-a dezgropat cu entuziasm puterea denotativă
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
aproape exclusiv în perimetrul cultural. Aici ar interveni o primă dimensiune a inadaptării sale la noul context cultural (mai ales cel publicistic). în răspăr este o culegere de interviuri. Spuneam că mai ales în acest volum se vede faptul că revizuirea a fost cultivată, încurajată, deși prea puțin susținută. Iar acest lucru se vede din întrebările celor care au realizat interviurile. Puțină imaginație, ei înșiși încremeniți în aceleași demascări, din ce în ce mai insipide, o satisfacție ciudată de a-l auzi încă o dată pe
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
discursul revizionist. Ceea ce la început a fost o revelație a impactului, a dialogului, s-a transformat ușor într-un soi de autism comod. Pe de o parte, Marin Mincu își rememorează "vitejiile critice", pe de alta, Gheorghe Grigurcu face veșnica revizuire. Două confesiuni paralele, fără nici o legătură între ele, doi indivizi prizonieri într-un discurs tiranic, de multe ori facil. Punctul comun ar fi că amîndoi au fost persecutați pentru că au scris "de rău" despre Nichita Stănescu. Complet irelevant. Și acum
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
cînd Simion decorează aproape tot guvernul PSD și la fel de amuzant ar fi fost dacă un alt președinte de Academie ar fi decorat coaliția care a fost la putere. Astfel de fapte nu au greutatea adevăratelor compromisuri. Un alt reflex al revizuirii ar fi căutarea polemicii cu orice preț. Gheorghe Grigurcu caută cu îndîrjire sămînța de scandal. O vigilență patologică bîntuie orice replică, orice răspuns la cine știe ce afirmație. Suspiciunea domină. O calitate a cărții ar fi evidențierea condiției de frustrat la Gheorghe
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
răspuns la cine știe ce afirmație. Suspiciunea domină. O calitate a cărții ar fi evidențierea condiției de frustrat la Gheorghe Grigurcu, frustrat material și cultural. Interviurile așezate unul după altul scot la iveală locuri comune care n-apăreau într-o biblie a revizuirii precum Amurgul idolilor. Criticul se plînge că a fost forțat să rămînă într-un colț uitat de provincie. Că nu a putut să vină într-un centru cultural al țării. Dar nu se învinuiește pe sine nici o clipă. Chiar pomenește
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
îi acuză sînt ușor de atacat și în noua lor ipostază. Nici unul dintre ei nu a luat o altă înfățișare, nu și-a "revenit" extraordinar - nu există pericolul de a scăpa netaxat. Nu mai este nevoie de un ton dur. Revizuirile grigurciene nu sînt credibile pentru că problema sa este mai mult metafizică. Un profund simptom de inadaptare în noua lume (inclusiv cea culturală). Gheorghe Grigurcu, în răspăr, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, 240 p., f.p.
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
așa cum scriu, am ajuns să mă afirm ca un original cu orice preț, un excentric voit, un ins care vrea să scandalizeze doar, și să contrazică." Cu aceeași aură a rămas Alexandru George și după '89, cînd a devenit avocatul revizuirilor drastice: Cînd, douăzeci de ani mai tîrziu, Eliberarea din decembrie '89 ar fi îngăduit-o, nici eu și nici alții nu s-au mai simțit în stare să răspundă la apelul Istoriei. Critica mea, parțială și dedicată unor teme predilecte
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
libertatea recucerită, reintegrarea unei întregi literaturi (cea de sertar, tot ce se scrisese în exil sau rămăsese în țară necomentat din motive politice) nu a mobilizat pe măsură penele critice, în aparență așa de numeroase. Marea și grava operație a revizuirilor, cuprinzînd în ceasul de față un spațiu enorm, pretinzînd practic vorbind rescrierea întregii istorii a perioadei de la 1938 încoace, abia este începută pe ici pe colo." Pe de altă parte, tradiție culturală, Alexandru George mărturisind cele două mari modele ale
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
cît e mai generoasă, permițînd și chiar stimulînd diferențierile individuale, adaptarea cea mai lejeră la imprevizibilul dezvoltării domeniului creator de care avem de dat seamă. Să observăm mai întîi că marele înaintaș e sabotat în modul cel mai păgubitor în privința revizuirilor. Acestea au alcătuit una din pîrghiile cele mai relevante ale discursului său, date în vileag în deceniile al doilea și al treilea ale secolului al XX-lea, cînd firescul mediului nostru social-politic le limita prin exclusiva raportare a literaturii la
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
cele mai relevante ale discursului său, date în vileag în deceniile al doilea și al treilea ale secolului al XX-lea, cînd firescul mediului nostru social-politic le limita prin exclusiva raportare a literaturii la literatură. Se aflau în cauză, așadar, revizuirile ,,naturale" ale funcționării organismului literar, moduri ale metabolismului intrinsec al acestuia: ,,A venit prin urmare vremea unei revizuiri a valorilor literare, nu din imboldul unei impietăți, ci din conștiința nevoii biologice și sociale și deci, între altele, și o conștiință
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
al XX-lea, cînd firescul mediului nostru social-politic le limita prin exclusiva raportare a literaturii la literatură. Se aflau în cauză, așadar, revizuirile ,,naturale" ale funcționării organismului literar, moduri ale metabolismului intrinsec al acestuia: ,,A venit prin urmare vremea unei revizuiri a valorilor literare, nu din imboldul unei impietăți, ci din conștiința nevoii biologice și sociale și deci, între altele, și o conștiință actuală și strict critică" (1915). Sau: ,, Într-o concepție critică dominată de principiul mutației valorilor estetice, variația de
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
dereglarea lor, de-atîtea ori gravă pînă la pulverizare, produsă de un sistem politic aberant, clădit pe cenzură și pe autocenzură, pe excomunicări și celebrări cu o motivație extraestetică, pe tendenționism ideologic și propagandistic? E clar pentru orice conștiință integră că revizuirile sînt, în momentul de față, ca să zicem așa, dublu necesare. O dată pentru a marca translația în timp a sensibilității receptoare, ce-și impune, periodic, noi seturi de opțiuni axiologice, a doua oară pentru deparazitarea producției literare de criteriile străine acesteia
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
a celor ce țin cu dinții de pozițiile și privilegiile dobîndite într-o vreme a anomaliei, ci afectarea lor lovinesciană, ipocrizia lor de inși cu două fețe. Căci acest lucru ne stupefiază mai ales: recunoașterea doar de fațadă a trebuinței revizuirilor în raport cu blocarea lor de facto, cu respingerea lor punctuală, sistematică, printr-o arguție avocățească în care se întrevede imaginea greoaie a inerției, în esență spaima de critică. Un anume gen de critică e folosit spre a jugula critica. Pseudolovinescienii nu
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
azi în fața unei asemenea reeditări, fiind vorba despre o carte importantă în epocă și despre un autor omologat de public și mai ales de critica literară, e bineînțeles aceea a recitirii. Pînă la a se ajunge la spinoasa problemă a revizuirii valorilor omologate anterior, înainte deci de a face orice fel de speculații de context politic și istoric sau de valoare estetică autonomă, se pune această problemă simplă: mai poate fi citită azi această carte de peste șapte sute de pagini? De către cine
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]