42,154 matches
-
ales în scaunul vacant de arhiepiscop al Timișoarei și Caransebeșului și mitropolit al Banatului. Numele lui IPS Nicolae Corneanu a aparut, de-a lungul timpului, în mai multe scandaluri, în anul 2008 solicitându-se chiar caterisirea mitropolitului. Astfel, imediat după Revoluția din Decembrie 1989, în unele cercuri, în special ale revoluționarilor, se vorbea tot mai pronunțat că din ordinul său ar fi fost închise porțile Catedralei Mitropolitane în decembrie ’89, iar din această cauză zeci de tineri au murit împușcați pe
Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a murit [Corola-blog/BlogPost/94346_a_95638]
-
vizitat de alți «fugari», care astfel ar fi fost și ei prinși. Obligat a purta legături cu cei care mă vizitau, am trecut din mână în mână, de la Siguranță, apoi de la Securitate, care îmi cereau note scrise și informații, până la Revoluția din Decembrie 1989. Acceptarea acestei grele situații mi-a măcinat tot timpul conștiința și de aceea imediat după Revoluție am făcut declarații publice începând cu ianuarie 1990. Așadar, n-am ce contesta, decât a repeta mereu părerea de rău pentru
Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a murit [Corola-blog/BlogPost/94346_a_95638]
-
mă vizitau, am trecut din mână în mână, de la Siguranță, apoi de la Securitate, care îmi cereau note scrise și informații, până la Revoluția din Decembrie 1989. Acceptarea acestei grele situații mi-a măcinat tot timpul conștiința și de aceea imediat după Revoluție am făcut declarații publice începând cu ianuarie 1990. Așadar, n-am ce contesta, decât a repeta mereu părerea de rău pentru cele impuse și acceptate“, se arăta în scrisoarea adresată CNSAS. Un an mai târziu, în 2008, în cadrul ceremoniei de
Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a murit [Corola-blog/BlogPost/94346_a_95638]
-
sta deoparte și să spună că nu este interesat să sprijine un astfel de proiect, care până la urmă celebrează și națiunea română modernă, ca efort comun al tuturor cetățenilor de a realiza împreună ceva de durată. Gândiți-vă că după Revoluție, statul român, indiferent de cine a fost în fruntea lui, n-a reușit să susțină prea multe proiecte naționale, mari construcții publice etc. Dacă Biserica Ortodoxă s-a angajat la un astfel de proiect, mi se pare o necesitate să
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
învățământului. Ceea ce am semnat cu Biserica Ortodoxă era un protocol de cooperare în învățământ adus la zi, care să permită buna funcționare a învățământului teologic și a educației religioase în școală, unde Ministerul Educației și cultele au responsabilități comune. După Revoluție s-au mai semnat astfel de protocoale, aceasta a fost doar o aducere la zi, pentru că avem Legea educației din anul 2011. În plus, trebuie să vă spun că protocolul de cooperare cu Biserica Ortodoxă a fost doar primul dintr-
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Europei de mâine. În ce privește România, ne întrebăm care este sau care ar fi modelul cel mai simbiotic, eficient și optim în vederea consolidării și definirii unei relații între Stat și Biserică, atâta vreme cât nici modelul tradițional - bizantin, precum nici cel izvorât din revoluția franceză, al Statului laic și laicizat nu pot fi alternative viabile pentru contextul actual? Și aceasta în condițiile în care Biserica este chemată la (re)evaluarea vocației sale profetice cu privire la cârmuirea duhovnicească a lumii care aspiră la ajungerea din „Biserica
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
perioada 1941, acolo a fost Casă Ghica, a rezistat stând așa strâmba în plină stradă până după război, într-o perioadă a fost Hotel Petersburg Iași ce a rămas cunoscut din acea perioadă pentru că era un loc de întâlnire de la Revoluția din 1848. Acum în acel loc se află o piatră comemorativa. A doua imagine este făcută de către fotografii echipei www.iasi4u.ro la o săptămână după ce au fost tăiați teii de pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt și au fost
Cum arata in 1941 si cum arata in 2013 Bulevardul Stefan cel Mare [Corola-blog/BlogPost/94721_a_96013]
-
Dan Sociu toamna a început la eroii revoluției la gura de metrou de peste drum de cimitirul scriitorilor pe lîngă care cînd trec cu troleibuzul mă gîndesc: aici lîngă benzinărie cu nichita cu băieții o toamnă și încă o toamnă și încă una și milioane de veri pînă la
2.09.2010 by Dan Sociu () [Corola-journal/Imaginative/6029_a_7354]
-
de blocuri, trece printre semafoare, mașini, prin vitrine, piețe, scuaruri, sare din etaj în etaj, din balcon în balcon se înalță pînă peste acoperișuri și antene de satelit pînă la stele. Poetesa Nu voi fi marea poetesă a lumii. Nici revoluții nu voi cînta, nici pe altare nu voi oficia, cu sînii goi nu voi înflăcăra baricade, cu virginitatea mea nu voi mîntui mărunte popoare; tineri bărbați nu se vor sinucide pe ascuns pentru mine, nici sclavi străini nu vor fi
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
decât ca un ciob găsit din întâmplare în timp ce ăilalți te căutau după numele scris pe oase la judecata de apoi unde ești strigat ca la catalog după seria din certificat ca și cum judecata de apoi e un joc cu numere eroii revoluției Atunci când vine Crăciunul oamenii râd eliberați și așează cadouri cuminți pe asfaltul înmuiat de zăpadă de la intercontinental unde crucile mici se trezesc când începe ziua pe magheru și se duc la serviciu cu părinții lor ridicarea la cer Îmi fac
Poezie by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/6559_a_7884]
-
nedeclarat toate stupiditățile produse - sau care ar putea fi produse, aceasta e noutatea - de gândirea comună în legătură cu Eminescu, cu viața si opera lui. Este ca si cum conu' Leonida (un conu' Leonida de azi, zăpăcit de televizor), în loc să-i vorbească Efimiței despre revoluție si Garibaldi, i-ar explica precipitat si incoerent cum vine chestia cu geniul național. Clișeele subculturii ne rănesc brutal sensibilitatea. Indecența prostiei sentențioase ne face să rosim. Citind textul, suntem gata-gata să-l repudiem pe Mihail Gălățanu pentru că a răscolit
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
tace. Dar îl înțeleg pe șofer neașteptat de ușor: spre deosebire de restul spaniolilor din lume are vorba rară și dicția îngrijită. Ș-apoi, dacă pricepi două-trei cuvinte... Practica apartamentelor "la comun" nu e o descoperire cubaneză... (Au mai fost și alte revoluții: vezi Ilf și Petrov.) Ne întoarcem la cină. N. nu este în camera lui și nici de găsit aiurea. După cină coborâm în barul hotelului la propunerea lui Juan. Enrique nu bea. Luăm câte un "mogito" cu Juan, șoferul... La
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
Sunt admiși înăuntru numai proprietarii de formulare, Enrique și Juan rămân în stradă. (De altfel, peste cinci minute apar și ei. La întrebarea mea - cum? Enrique zâmbește enigmatic, spre deosebire de Juan, care ne arată discret semnul internațional al numărării banilor: și revoluțiile se cumpără...) Magazinul e uriaș, garnisit astfel ca până și nemții să se poată simți ca acasă. Nu însă și noi: cu excepția câtorva boarfe de sintetică, a pălăriilor din fibre de cocotier și a băuturilor alcoolice - toată bogăția de pe polițe
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
Colectivul redacției numără trei oameni cu directorul cu tot, periodicul apare pe 24 de pagini, poeții se publică câte unul pe număr cu maximum trei poezii, prozatorii cel mult o dată pe an, criticii idem (opinii contrare liniei oficiale nu sunt: "revoluția nu poate avea în opoziție decât contrarevoluția, iar aceasta trebuie nimicită!").
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
casei. Șoferul Nu cu benzină-și umple rezervorul ci cu frig apoi apasă pe accelerație își dezmorțește încheieturile albite aidoma norilor de prea multă-ncordare pînă cînd căldura divina căldură vine de la sine. Semn de carte Cuvinte găurite cum steagul Revoluției prin care rînd pe rînd ni se perindă capetele prozaice. Final Nici un gînd oricît de bicisnic nu te mai ia în seamă inumanul cer rotindu-se cum o sfîrlează Soarele gîfîind amenințător cum un tren ce se-apropie de gară
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7822_a_9147]
-
care trimisese cuplul dictatorial în fața plutonului de execuție. Încă o dată, triumfa abilitatea lui. - În sfârșit, ai investit banii tiranului în ceva trainic!, exclamă cu amărăciune etnologul. - Durabil, e cuvântul potrivit, îl corectă Stănchescu. Albin Negrescu realiza că principalul complotist al revoluției, împiciorogat pe platou, mai dădea o lovitură de grație unei alte comunități, în care se insinuase prin repertorii actoricești. Retragerea sfidătoare a lui Albin Negrescu nu-l tulbură pe generalul de arme, care părea să considere jocurile încheiate, în vreme ce generalul
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
fața lui lliescu. Strânsă cu ușa, puterea reacționase printr-o contra-manifestatie, data în grija lui Ioska, pistolarul din zilele lui decembrie de pe balconul și din măruntaiele Comitetului Central, apărut de cine știe unde, cu automatul pe după gât, si devenit unul din simbolurile revoluției. El își câștigase locul pe langă noii stăpâni ai României, apăsând pe trăgaci ori de câte ori viața acestora păruse a fi amenințată și își sporise faima prin uciderea cu sânge rece a zeci din cei pe care-i considerase suspecfi; printre ei
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
chinuita și cu un rânjet care te îngheța, el era față văzută a puterii ce se cocea în umbră și care-1 lașase să zburde în voie și să bage groază în cei care ar fi cutezat s-o conteste. Până când revoluția 11 scosese în prim-plan, Ioska se învârtise prin catacombele lumii interlope, printre traficanții de valută și de marfuri vândute pe sub mâna, printre mardeiașii la comanda și turnătorii cu simbrie ai miliției si-ai Securității. ÎI zărisem și eu, o
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
rezervă pregătite în celelalte colțuri ale orașului. Iar ceea ce vedeam noi acum la televizor părea începutul unui cumplit masacru, așa cum nu mai fusese vreodată, care să confrrme în sfârșit numărul, fantezist până atunci, al celor 60.000 de victime ale revoluției pe care, în chip nu tocmai dezinteresat, agențiile străine de presă le anunțaseră zile la rând. Cine avea nevoie de-un război civil? ma-ntrebam. §i de ce era contestat cu atâta vehemență dreptul altora de a se organiza într-un
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
mai lung. Domnia ta, domnule Odobescu, ai apucat epoca socialismului plăpînd și teoretic al revistei ieșene "Contemporanul", al lui Ion Nădeje și C. Dobrogeanu-Gherea. Ehei, ce vremuri! în anul 1917, traducerea în viață a ideilor socialiste a generat, în Rusia, o revoluție cumplită, prefăcînd țara vecină în Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, primul stat al dictaturii proletariatului. Iar după 1945, în urma războiului purtat cu Germania, Rusia victorioasă, cu încuviințarea aliaților săi occidentali, a subjugat țările Europei de Est, impunîndu-le și lor dictaturi comuniste
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
Becali: Cuvântări politico-electorale, Opere, vol.I și urm. 2) Secunda și submultiplii ei la televiziune: minutele. Din vol.Timpul ne presează la emisiunile culturale, editat de Aripa Tânără și Anticulturală a Televiziunilor din România. 3) Cozmin Gușă: Minciuni despre Marea Revoluție din Decembrie ’89. Interviuri sentimentale cu Ion Iliescu, ediție permanentă, revăzută și adăugită din când în când. 4) Traian Băsescu, în vol. de versuri Nu v-am spus că iarna nu-i ca vara ? Ediție de iarnă, bilingvă, româno-“euxină
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
maioresciană a „formelor fără fond” nu numai n-a fost infirmată de istoria noastră modernă, după cum gîndesc aproape toți comentatorii, dar a fost confirmată, atît după 1918, cît și după 1989. E destul să facem distincția între principiile burghezo-liberale de după Revoluția Franceză, care au transformat filosofia și practica politică din întreg Occidentul european, și instituțiile pe care tînărul stat român de după divanurile ad-hoc le-a împrumutat, ca să ne dăm seama că nu spre cele dintîi își îndreptase tirul Maiorescu, ci spre
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
orizont, explozia mulțimilor, ori numai mesagerii ei, dezorganizează nivelurile simbolice ale realității. Statuia încorporează, așadar, în imaginarul colectiv, elementele vitale și coeziunea intimă ale unei realități nemijlocite care a devenit abuzivă și intolerabilă. Fără a ne mai întoarce pînă la Revoluția franceză și la glorioasele ei decapitări de statui, avem exemplele propriei noastre istorii. Venirea comuniștilor la putere a început lupta împotriva vechiului regim distrugînd sau doar dizlocînd cîteva capodopere ale stauarului nostru public. Printre ele s-au aflat și statuia
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
manuscrisul fabulos de sertar și așa-zisul cerc al inițiaților cu rol de martori-propovăduitori. Rețin însă o semnificație profundă, și anume că, așa cum nici înainte de ’89 adevărul istoric nu putea fi rostit integral (motivele erau atunci exclusiv politice), nici după revoluție adevărul nu este mai ușor de formulat. Din motive de dispariție fizică a martorilor, a documentelor, din cauza inaccesului la arhive, datorită depărtării în timp, a scăderii interesului chiar. Aici am găsit contribuția majoră a romanului lui Ion Vianu. Nu reconstituirea
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
am avut romancieri în sensul cel mai „ambițios”. De la Rebreanu la Hortensia Papadat-Bengescu, de la Camil Petrescu la Mircea Eliade, căruia i se uită romanele și este trecut „doar” printre nuveliști sau chiar până la puțin cunoscutul Dinu Nicodin, autorul romanului monumental Revoluția, din 1943. Sigur că este oricând binevenită pledoaria pentru “genul proteic”, patetică și inspirată cum este, în Memorii, aceea a lui Nicolae Breban, de pildă atunci când face o comparație din perspectivă “urbanistică” între nuvelă și roman, acesta din urmă impunându
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]