1,380 matches
-
a crezut că cei trei au ajutat-o pe fiica sa să fugă și merge să dea drumul mastifului. Câinele fusese ținut flămând o perioadă mai lungă decât de obicei și îl atacă imediat pe Rucastle. Watson împușcă mastiful cu revolverul său. Ulterior, doamna Toller a confirmat teoria lui Holmes despre fiica lui Rucastle și a dezvăluit celor trei că Alice era moștenitoarea unei rente anuale lăsate ei prin testamentul mamei sale; Rucastle a încercat să-și forțeze fiica să semneze
Aventura de la „Fagii de Aramă” () [Corola-website/Science/323699_a_325028]
-
ministrul Afacerilor Interne, Captaru menționa că până la ora 13 se aflau la Chestura de Poliție din Iași "„circa 3.500 suspecți în cea mai mare parte evrei”". „Suspecții” menționați, comasați în curtea Chesturii au fost împușcați „la grămadă” cu carabine, revolvere și o mitralieră de câtre jandarmi și polițiști. După masacrul săvârșit, în aceeași zi, circa 10 000 de evrei au fost adunați din case și de pe străzi de pichete de jandarmi, soldați și polițiști și au fost îmbulziți în două
Dumitru Captaru () [Corola-website/Science/309642_a_310971]
-
bucureștean "Excelsior". "Adevărul" îl descrie în felul următor pe Nicolae Constantinescu: Echipa odată formată, nu a trebuit decât să facă rost de arme, și să aștepte un moment favorabil. Deși de atunci și până în ziua de azi se vorbește de revolvere, denumirea este improprie. Legionarii nu au utilizat decât ocazional revolvere (tip Colt) ci pistoale semiautomate, cel mai adesea Beretta și Steyr. De această dată însă, cei trei dispuneau de un revolver "St. Etienne" cal. 8mm ("Adevărul" de a doua zi
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
Constantinescu: Echipa odată formată, nu a trebuit decât să facă rost de arme, și să aștepte un moment favorabil. Deși de atunci și până în ziua de azi se vorbește de revolvere, denumirea este improprie. Legionarii nu au utilizat decât ocazional revolvere (tip Colt) ci pistoale semiautomate, cel mai adesea Beretta și Steyr. De această dată însă, cei trei dispuneau de un revolver "St. Etienne" cal. 8mm ("Adevărul" de a doua zi susține că era de fapt revolver "Browning"), un pistol semiautomat
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
atunci și până în ziua de azi se vorbește de revolvere, denumirea este improprie. Legionarii nu au utilizat decât ocazional revolvere (tip Colt) ci pistoale semiautomate, cel mai adesea Beretta și Steyr. De această dată însă, cei trei dispuneau de un revolver "St. Etienne" cal. 8mm ("Adevărul" de a doua zi susține că era de fapt revolver "Browning"), un pistol semiautomat cal.11, și 17 petarde de exercițiu. Momentul favorabil s-a ivit în seara zilei de 28 decembrie 1933, atunci când Carol
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
au utilizat decât ocazional revolvere (tip Colt) ci pistoale semiautomate, cel mai adesea Beretta și Steyr. De această dată însă, cei trei dispuneau de un revolver "St. Etienne" cal. 8mm ("Adevărul" de a doua zi susține că era de fapt revolver "Browning"), un pistol semiautomat cal.11, și 17 petarde de exercițiu. Momentul favorabil s-a ivit în seara zilei de 28 decembrie 1933, atunci când Carol al II-lea l-a convocat a doua zi la Peleș pe I.G. Duca pentru
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
căuta la Luceafărul. O simplă declarație la telefon, deci verbală, din partea lui Dinu Săraru 8, că „nu prezintă părerea redacției” este o vorbă goală. Dacă pe banii contribuabilului se poate publica orice injurie, atunci prin ce ne deosebim de publicațiile revolver de pe vremuri? Dar acelea cel puțin nu erau susținute din banii publici și nu reprezentau Uniunea Scriitorilor! D[umnea]ta știi că la congresul de la Strasbourg comunicarea mea a fost foarte apreciată, nu ți-am spus eu tot în privința aceasta
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
vin pe rând în dreptul țevii. Este o armă portativă, care se mânuiește cu o singură mână, având camera cartușului în afara țevii, într-o piesă specială numită „butoiaș” care are mai multe camere de cartușe (de obicei șase). Ca inventator al revolverului este creditat americanul Samuel Colt (patentul din 1836), deși mai fuseseră realizate unele tipuri de revolver și înainte de acesta; de exemplu, italianul Francesco Antonio Broccu concepuse în 1833 un mecanism de percuție pentru cilindru rotativ (revolver), pentru care primise un
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
având camera cartușului în afara țevii, într-o piesă specială numită „butoiaș” care are mai multe camere de cartușe (de obicei șase). Ca inventator al revolverului este creditat americanul Samuel Colt (patentul din 1836), deși mai fuseseră realizate unele tipuri de revolver și înainte de acesta; de exemplu, italianul Francesco Antonio Broccu concepuse în 1833 un mecanism de percuție pentru cilindru rotativ (revolver), pentru care primise un premiu de 300 de franci, dar nu îl patentase. Samuel Colt înființase o fabrică de producție
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
șase). Ca inventator al revolverului este creditat americanul Samuel Colt (patentul din 1836), deși mai fuseseră realizate unele tipuri de revolver și înainte de acesta; de exemplu, italianul Francesco Antonio Broccu concepuse în 1833 un mecanism de percuție pentru cilindru rotativ (revolver), pentru care primise un premiu de 300 de franci, dar nu îl patentase. Samuel Colt înființase o fabrică de producție a armelor de foc la Paterson, New Jersey, în 1835. El a solicitat un patent pentru „pistolul revolver”, pe care
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
cilindru rotativ (revolver), pentru care primise un premiu de 300 de franci, dar nu îl patentase. Samuel Colt înființase o fabrică de producție a armelor de foc la Paterson, New Jersey, în 1835. El a solicitat un patent pentru „pistolul revolver”, pe care l-a primit în mod oficial la 25 februarie 1836 (patent numerotat ulterior 9430X). Acesta, împreună cu patentul Nr. 1304, datat 29 august 1836, au protejat principiile de bază ale armei denumite Pistol Paterson. Colt nu a susținut niciodată
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
primit în mod oficial la 25 februarie 1836 (patent numerotat ulterior 9430X). Acesta, împreună cu patentul Nr. 1304, datat 29 august 1836, au protejat principiile de bază ale armei denumite Pistol Paterson. Colt nu a susținut niciodată că el a inventat revolverul, întrucât designul său era doar o adaptare practică a puștii cu cremene rotitoare a lui Collier, patentată deja în Anglia. Meritul său constă îndeosebi în utilizarea pieselor interșanjabile, invenția sa pretându-se astfel la producția de masă. Odată cu inventarea cartușelor
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
rotitoare a lui Collier, patentată deja în Anglia. Meritul său constă îndeosebi în utilizarea pieselor interșanjabile, invenția sa pretându-se astfel la producția de masă. Odată cu inventarea cartușelor cu înveliș de alamă s-a creat posibilitatea încărcării acestora în butoiașul revolverului prin spatele acestuia, deci mult mai rapid (la primele revolvere încărcarea se făcea prin partea anterioară a butoiașului). Ideea de a perfora complet locașele pentru cartușe din butoiașul revolverului, permițând astfel încărcarea din spate, îi aparține americanului (1855). Concurentul firmei
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
constă îndeosebi în utilizarea pieselor interșanjabile, invenția sa pretându-se astfel la producția de masă. Odată cu inventarea cartușelor cu înveliș de alamă s-a creat posibilitatea încărcării acestora în butoiașul revolverului prin spatele acestuia, deci mult mai rapid (la primele revolvere încărcarea se făcea prin partea anterioară a butoiașului). Ideea de a perfora complet locașele pentru cartușe din butoiașul revolverului, permițând astfel încărcarea din spate, îi aparține americanului (1855). Concurentul firmei Paterson, , a cumpărat în 1856, de la Rollin White, dreptul de
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
înveliș de alamă s-a creat posibilitatea încărcării acestora în butoiașul revolverului prin spatele acestuia, deci mult mai rapid (la primele revolvere încărcarea se făcea prin partea anterioară a butoiașului). Ideea de a perfora complet locașele pentru cartușe din butoiașul revolverului, permițând astfel încărcarea din spate, îi aparține americanului (1855). Concurentul firmei Paterson, , a cumpărat în 1856, de la Rollin White, dreptul de a exploata noul tip de butoiaș de revolver, singurul tip susceptibil de a funcționa cu noile cartușe. ul a
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
butoiașului). Ideea de a perfora complet locașele pentru cartușe din butoiașul revolverului, permițând astfel încărcarea din spate, îi aparține americanului (1855). Concurentul firmei Paterson, , a cumpărat în 1856, de la Rollin White, dreptul de a exploata noul tip de butoiaș de revolver, singurul tip susceptibil de a funcționa cu noile cartușe. ul a fost o armă individuală foarte răspândită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX, fiind utilizat atât de personalul forțelor armate și de
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
datorită ușurinței cu care putea fi folosit cu o singură mână, a tirului cu repetiție rapidă, a relativei siguranțe în exploatare și a întreținerii simple. Treptat, pe parcursul secolului al XX-lea a pierdut însă teren în fața pistolului semiautomat, deși susținătorii revolverului scoteau în evidență faptul că acesta era mai sigur în exploatare: în cazul unui rateu, pistolul trebuia armat din nou, operație ce necesita folosirea ambelor mâini, în timp ce la revolverul cu dublă acțiune era suficientă doar o nouă apăsare pe trăgaci
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
XX-lea a pierdut însă teren în fața pistolului semiautomat, deși susținătorii revolverului scoteau în evidență faptul că acesta era mai sigur în exploatare: în cazul unui rateu, pistolul trebuia armat din nou, operație ce necesita folosirea ambelor mâini, în timp ce la revolverul cu dublă acțiune era suficientă doar o nouă apăsare pe trăgaci. Principiul de funcționare a revolverului, ca armă de foc cu repetiție, se bazează pe rotirea, după fiecare foc, a „butoiașului” (cilindrul rotativ ce conține cartușele) având ca scop aducerea
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
că acesta era mai sigur în exploatare: în cazul unui rateu, pistolul trebuia armat din nou, operație ce necesita folosirea ambelor mâini, în timp ce la revolverul cu dublă acțiune era suficientă doar o nouă apăsare pe trăgaci. Principiul de funcționare a revolverului, ca armă de foc cu repetiție, se bazează pe rotirea, după fiecare foc, a „butoiașului” (cilindrul rotativ ce conține cartușele) având ca scop aducerea pe rând a fiecărui cartuș în poziția de tragere, mai exact în dreptul țevii și al percutorului
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
a „butoiașului” (cilindrul rotativ ce conține cartușele) având ca scop aducerea pe rând a fiecărui cartuș în poziția de tragere, mai exact în dreptul țevii și al percutorului. După executarea fiecărui foc poate fi necesară armarea mecanismului de percuție (în cazul „revolverelor cu simplă acțiune”) sau nu este necesară armarea (în cazul „revolverelor cu dublă acțiune”). Spre deosebire de pistoalele semiautomate, tubul gol al cartușului tras nu este aruncat după executarea focului, ci rămâne în cilindrul rotativ (butoiaș). După epuizarea cartușelor, pentru reîncărcare (la
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
pe rând a fiecărui cartuș în poziția de tragere, mai exact în dreptul țevii și al percutorului. După executarea fiecărui foc poate fi necesară armarea mecanismului de percuție (în cazul „revolverelor cu simplă acțiune”) sau nu este necesară armarea (în cazul „revolverelor cu dublă acțiune”). Spre deosebire de pistoalele semiautomate, tubul gol al cartușului tras nu este aruncat după executarea focului, ci rămâne în cilindrul rotativ (butoiaș). După epuizarea cartușelor, pentru reîncărcare (la majoritatea revolverelor) trebuie rabatat butoiașul în lateral, extrase tuburile cartușelor trase
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
simplă acțiune”) sau nu este necesară armarea (în cazul „revolverelor cu dublă acțiune”). Spre deosebire de pistoalele semiautomate, tubul gol al cartușului tras nu este aruncat după executarea focului, ci rămâne în cilindrul rotativ (butoiaș). După epuizarea cartușelor, pentru reîncărcare (la majoritatea revolverelor) trebuie rabatat butoiașul în lateral, extrase tuburile cartușelor trase și reintrodus cartuș cu cartuș în butoiaș. La unele mărci de revolvere această operație se face prin „frângerea” armei (ca la puștile de vânătoare), realizându-se astfel accesul la locașurile cartușelor
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
nu este aruncat după executarea focului, ci rămâne în cilindrul rotativ (butoiaș). După epuizarea cartușelor, pentru reîncărcare (la majoritatea revolverelor) trebuie rabatat butoiașul în lateral, extrase tuburile cartușelor trase și reintrodus cartuș cu cartuș în butoiaș. La unele mărci de revolvere această operație se face prin „frângerea” armei (ca la puștile de vânătoare), realizându-se astfel accesul la locașurile cartușelor din butoiaș. La revolverele cu „simplă acțiune” (în ) la tragerea fiecărui foc era necesară armarea manuală, prin tragerea spre poziția din
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
în lateral, extrase tuburile cartușelor trase și reintrodus cartuș cu cartuș în butoiaș. La unele mărci de revolvere această operație se face prin „frângerea” armei (ca la puștile de vânătoare), realizându-se astfel accesul la locașurile cartușelor din butoiaș. La revolverele cu „simplă acțiune” (în ) la tragerea fiecărui foc era necesară armarea manuală, prin tragerea spre poziția din spate a „cocoșului” (piesă metalică denumită astfel deoarece inițial avea forma unui cap de cocoș, cu creastă zimțată). Această acțiune rotea „butoiașul” cu
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
percutorul care lovea capsa cartușului și producea astfel aprinderea încărcăturii. Urma o nouă armare și o nouă apăsare pe trăgaci etc., până la epuizarea cartușelor din butoiaș. În filmele western se poate vedea uneori o metodă de tragere extrem de rapidă folosind revolverul cu simplă acțiune. Pistolarul scotea rapid revolverul și îl poziționa în dreptul centurii, puțin spre lateral, cu țeava îndreptată spre țintă, iar cu mâna cealaltă lovea rapid cu muchia palmei „cocoșul” revolverului (spre înapoi), care în acest fel se arma. Trăgaciul
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]