8,043 matches
-
Elena Moldovan Cuvinte cheie: caracteristic psiho-sociale, activități educative în aer liber Rezumat Studiul de față se concentrează asupra efectelor în planul rezultantelor educative ale activităților de outdoor, ca și asupra inerentelor provocări ale acestor activități. Prezentul studiu evaluează eficiența activităților de outdoor education derulate la Centrul specializat de la Sovata asupra trăsăturilor de
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_552]
-
Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu Cuvinte-cheie: diferențieri, urban, preadolescent, factori, stare fizică. Rezumat Procesul mondial continuu de extindere totala a dimensiunilor corpului, asa numita mutatie epocală, este însoțit de reducerea volumului activităților de practicare a exercițiilor fizice și de timp liber, de înrăutățirea starii de sănătate a tinerilor. La rândul lor urbanizarea excesivă
DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
-
Elena Moldovan Cuvinte cheie: caracteristic psiho-sociale, activități educative în aer liber Rezumat Studiul de față se concentrează asupra efectelor în planul rezultantelor educative ale activităților de outdoor, ca și asupra inerentelor provocări ale acestor activități. Prezentul studiu evaluează eficiența activităților de outdoor education derulate la Centrul specializat de la Sovata asupra trăsăturilor de
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_563]
-
o parte, cărțile „de critică și istorie literară, de teorie și analiză culturală, de eseu și nonficțiune politică” (în fața cărora, cum știm și din primul paragraf, criticul se simte „motivat”), iar pe de altă parte, un conglomerat deprimant numit beletristică, rezumat cu o uimitoare concizie: „«bătrînii» au obosit, «tinerii» nu prea pot, cei din generația medie șiau atins limitele, iar limitele sunt, în mod evident, sub nivelul celor din interbelic sau din perioada dezghețului poststalinist. Mai apar, desigur, romane reușite, cîteodată
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
silit să recunoști că intențiile bune provoacă catastrofe. Motivații ce par benigne sfîrșesc malign, dar și invers, mobiluri ce par dăunătoare au fețe binefăcătoare. De exemplu, repercusiunea întîmplării asupra liberului arbitru. Nenorocirile, accidentele, traumele și necazurile provocate de întîmplare sînt rezumate de obicei în sintagma: „la locul nepotrivit în momentul nepotrivit“. O clipă de ghinion și savoarea vieții s-a dus, în virtutea haosului cel mașter și rău. Dar dacă nu ar exista haos, destinul ar fi necesar, implacabil ca un traseu
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
iar în unele cazuri chiar inexistența sau condițiile improprii pentru tratarea pacienților, determină tot mai mulți medici să depună memorii și petiții conducerilor spitalelor. În acest mod, cadrele medicale reclamă situația descrisă mai sus, și, mai mult decât atât, 'își rezumă dreptul de a-și mai asuma răspunderea actului medical'", afirmă Codrin Ștefănescu, transmite . Potrivit acestuia, astfel de poziții șochează prin modul tranșant în care medicii trag un puternic semnal de alarmă asupra dezastrului din sistemul medical românesc. "Și, în același
Codrin Ştefănescu (PSD): Sănătatea este pe marginea prăpastiei () [Corola-journal/Journalistic/25173_a_26498]
-
mai apropiate de o cercetare ca Apariția scriitorului în cultura română (1976) a lui Leon Volovici decât de, să spunem, hagiografica Bohemă de altădată (1944) a lui D. Karnabatt. Titlul e desigur, de ajutor, dar n-ar trebui să ne rezumăm la el. Capșa și Corso, două cafenele precedate de o faimă inegalabilă, reprezintă numai creștetul ghețarului. Dincolo de ele și de cutumele lor se află destule alte „forme de viață”, unele îndeobște uitate. E meritul lui Bârna că le-a intuit
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
variantele menționate, identificate textele citate și nenumite, iar totul încununat cu un indice general de nume care va facilita utilizarea acestui uriaș corpus de publicații care, în mare parte, nu și-a pierdut actualitatea: nu atât pentru judecățile în sine, rezumate în marile sale sinteze, cât pentru spectacolul ideilor în chiar procesul emergenței și cristalizării lor, al unei minți strălucite și imprevizibile în curs de ebuliție, al unei vaste culturi folosite inteligent și uneori busculate creator, deci pentru pedagogia actului critic
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
-se în arrièreplan) era aceea de a rafina ecuația grosieră în care este pusă îndeobște problema conștiinței romancierului Petru Dumitriu. Trei erau pistele pe care, în chip discret, aproape insesizabil pentru amatorii de rechizitorii, Ion Vartic își ghida demonstrația. Le rezum atât cât pot. Cea dintâi era aceea a „fatalității”. Se întâmplă, pur și simplu, ca scriitorii să evolueze diferit (chiar radical diferit) în funcție de momentul politic „supt” care se află. E un fapt și trebuie să-l acceptăm ca atare. Fără
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
omului în relațiile cu Dumnezeu. Asemenea jocuri esoterice nu puteau trece decât prin mintea unui scriitor prins în menghina totalitară” (în prefața Cronicii de familie, p. 35). O las și eu așa, preț de un paragraf sau două. Până atunci, rezum (pe urmele Martei Petreu) consecințele acestei dintâi prefețe. La finele aceluiași 2009, Françoise Mohr, cea care i-a stat alături lui Petru Dumitriu în ultima perioadă a vieții (și care a devenit și executorul testamentar al acestuia) îl invită pe
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
împrumut situații prin care nu a trecut niciodată și care îmi sunt cerute de fluxul scrisului. Îmi cere anumite situații care nu țin de biografia mea, pe care pur și simplu le inventez”. Expresiile ficționalității, ca și modelele pactului autobiografic rezumă un scenariu etic al unui exil care începe „de la 5 ani” „din cauza unui dictator și a ideologiei sale, s-a desăvârșit la 50 de ani, din cauza altui dictator și a unei ideologii aparent opuse”. Raportul dialectic dintre moarte, suferință și
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
sunt adevărate cronici de familie, cum se întâmplă la Barbu Cioculescu sau la Monica Pillat, ori la Michaela Ghițescu. Casele lor, trecute și prin bune, și prin rele, sunt un destin. Alteori, mutările sunt însoțite de mult mai multe aventuri, rezumate în glumă, și cu mult adaos de farmec, deși lucrurile nu vor fi stat deloc așa, precum în amintirile Antoanetei Ralian, plecată dintr-o casă așezată, din Romanul patriarhal de odinioară, în locuințe atomizate, unde nu mai ești apărat nici
Pereții amintirilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2434_a_3759]
-
inițiativa alții o critică considerând-o un mare doar o o metodă de publicitate. „Nu e decât un mare fâs. Că de fiecare dată când a fost o promoâie de genul ăsta, stocul la produsele interesante și bune reduse se rezumă la o bucată. Dacă nu apuci să faci comandă în primul minut după ce începe promoția și nu prea apuci pentru că site-ul se blochează brusc iarstocul se termină. Am experiență în sensul ăsta cu emag, inclusiv din noaptea asta. Practic
Black Friday un eşec în România: stocurile s-au epuizat în mai puţin de oră () [Corola-journal/Journalistic/24393_a_25718]
-
un eseu al lui Nicolae Manolescu (publicat într-una din Teme) și care se intitulează . El începe cu o serie de nuanțări pe marginea unor observații călinesciene și ajunge la o interesantă speculație pe marginea relației dintre tehnică și poezie. Rezum cât pot eu de bine argumentația: Manolescu tranșează diferența dintre atitudinea de tip european (încă sceptică față de revoluția obiectuală a postmodernismului) și cea de tip nord-american (infinit mai permisivă) în poezie și citează un poet de peste Atlantic. Pentru acesta din
Automobilul și căprioara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2450_a_3775]
-
care și el, încă tânărul Al. Săndulescu, ne păstorea în realizarea unui proiect de editare a vastei corespondențe primite și trimise de Hasdeu, apoi a altuia, o monografie a revistei „Adevărul literar și artistic”, peste care însă a năvălit „revoluția”, rezumându-l la un grupaj de studii apărut într-o revistă academică. Cu timpul, cei mai mulți din ceata noastră au plecat care pe unde: unii au virat spre alte „colective” de cercetare, alții spre pensie, alții în fine spre Occident, astfel că
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
moral, cărora ironia și jongleriile lingvistice le veneau ca o mănușă. Că se stimau reciproc nu e așadar de mirare. În ce privește aprecierea scrisului celuilalt, dacă admirația pe care criticul i-o purta poetului e îndeobște cunoscută (și s-ar putea rezuma într-un citat dintr-o cronică din 1981: „[...] de la Nevoia de cercuri încoace, [Geo Dumitrescu este] un element mendeleevian al poeziei românești nu numai contemporane [...].”), va fi meritul a două documente păstrate în arhiva lui Cornel Regman - pe care le
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
i Lovinescu n.n. Tudoran (...), crede că Mihai Botez este stipendiat de Securitate (...) Încercăm să-i scoatem gărgăunii securiști din cap: orice se poate crede despre Botez, doar asta nu.” (Jurnal, vol.1990-1993, p. 304). Iar apoi, joi 23 decembrie:1993, rezumând relatările lui Mihnea Berindei. la întoarcerea de la București, unde îl întâlnise pe Mihai (Mihnea n.n.)”Furios pe care răspândește sau mai curând a răspândit acum e la Chișinău peste tot că Botez e și a fost... securist.” (ibid., p. 403
Scrisoare deschisă lui Dorin Tudoran. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Viorica Oancea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_76]
-
națională, în zilele de 4, 5 și 6 iunie 1892, care au fost republicate, la rîndul lor, în seria de Opere îngrijite de d-na Emilia Milicescu (vol. VII, 1970, p. 207-220). Deși n-a asistat la conferință, Delavrancea o rezumă pe larg după relatările unui martor competent, un "distins profesor" și fost elev al criticului la Iași, în 1865, cînd (îl citează Delavrancea) "am avut ocazia d-a-i asculta conferință de la Ploiești din 1892, s-apoi de la 65 încoa
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
-i asculta conferință de la Ploiești din 1892, s-apoi de la 65 încoa am auzit-o de mai multe ori: în parlament de cinci ori și de două ori în două conferințe la Ateneul vechi". Intitulată Condițiunile progresului, conferința - așa cum o rezumă Delavrancea - atinge într-adevăr o chestiune fundamentală nu numai in concepția lui Maiorescu despre progres, dar și una din dogmele mai generale ale Junimii: aceea că nu există salturi în istorie ca și în natură, că progresul este rezultatul unui
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
fundamentală nu numai in concepția lui Maiorescu despre progres, dar și una din dogmele mai generale ale Junimii: aceea că nu există salturi în istorie ca și în natură, că progresul este rezultatul unui proces treptat și natural. Delavrancea îi rezumă miezul astfel: "progresul are nevoie de timp, de timp îndelungat, la individ că și la popoare, si firește mai ales la popoare... natură nu proceda prin salturi; deaceea, repedea noastră dezvoltare socială și înzestrarea poporului românesc cu instituțiuni de un
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
trebuie "rezolvate" de către editură (parșivenia era că cenzură nu tăia niciodată cu mîna ei, dar condiționă apariția de eliminările și modificările impuse). v Referatul din 1961 la Risipitorii lui Marin Preda, semnat de sef-lector Moraru Fl, are trei capitole. Unul rezumă în limboi de lemn subiectul (de exemplu: "George Munteanu, fiul unui medic oculist de formație burgheza, este membru de partid și duce o susținută activitate obșteasca pentru care e promovat pe linie profesională" etc.). Altul, mai amplu, e intitulat Modificări
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
Sibiului povestea că doar s-a salutat cu președintele atunci când acesta a venit în oraș pentru a fi prezent la ceremonia de canonizare a lui Andrei Șaguna. Klaus Iohannis a explicat, la acea vreme, faptul că Traian Băsescu s-a rezumat la doar două cuvinte în momentul în care ei au dat nas în nas în Catedrala Mitropolitană din Sibiu. „Dumnealui a spus BUNĂ ZIUA, iar eu am mai adăugat în plus și un Bine ați revenit! Probabil că dialogul a fost
Ultima întâlnire Traian Băsescu-Klaus Iohannis în 2011, nu în 2008 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21404_a_22729]
-
Sibiului povestea că doar s-a salutat cu președintele atunci când acesta a venit în oraș pentru a fi prezent la ceremonia de canonizare a lui Andrei Șaguna. Klaus Iohannis a explicat, la acea vreme, faptul că Traian Băsescu s-a rezumat la doar două cuvinte în momentul în care ei au dat nas în nas în Catedrala Mitropolitană din Sibiu. „Dumnealui a spus BUNĂ ZIUA, iar eu am mai adăugat în plus și un Bine ați revenit! Probabil că dialogul a fost
Ultima întâlnire Traian Băsescu-Klaus Iohannis în 2011, nu în 2008 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21405_a_22730]
-
este plecat în concediu, în afara țării și nu cunoaște subiectul. Ludovic Orban, contactat de DC News, nu a vrut să comenteze acest subiect. Întrebat despre veridicitatea informației apărute în presa locală, Ludovic Orban nu a negat informația, ci s-a rezumat la a preciza: "Nu comentez".
Ludovic Orban, numire surpriză în PNL? by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21429_a_22754]
-
este plecat în concediu, în afara țării și nu cunoaște subiectul. Ludovic Orban, contactat de DC News, nu a vrut să comenteze acest subiect. Întrebat despre veridicitatea informației apărute în presa locală, Ludovic Orban nu a negat informația, ci s-a rezumat la a preciza: "Nu comentez".
Ludovic Orban, numire surpriză în PNL? by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21428_a_22753]