3,374 matches
-
să pregustăm acel „dincolo” al înțelegerii, armoniei, al unității și unicității, poate singura șansă de a ne cunoaște pe noi înșine, de a dobândi conștiința de sine. Trimișii să ne vestească chemarea la banchet pot, adesea, fi o întrebare, o rimă, un „dacă”, punctele de suspans („Ce este mai de preț: averea sau cinstea?; „Cel cu gândul fulgerător de îndemânos al omului de-a ajunge la el conștiința curată/ Nu se teme niciodată”; „Dacă toți copiii și nepoții ar oferi părinților
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
oferi părinților și bunicilor când se află în impas măcar o părticică din ceea ce aceștia au investit în ei, am întâlni numai bătrâni fericiți”. „A fost o vreme când oamenii își respectau cuvântul dat ca pe un legământ. Azi”...). Întrebarea, rima, „dacă”, suspansul, laconismul reprezintă totodată și catalizatorul dialogului, și însoțitorul mnemic favorizând transferul, și elementul provocator cu vocația responsabilizării subiectului, și proiecția în registrul posibilului pe traiectul transsubiectiv de la idee la realitate, de la realitate la ideal. Evitând patetismul și înfruntând
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
paternitatea nu e încă ajdudecată), iar grafia i se ondulează în notă personală. Ceea ce înseamnă cu mult mai mult decât o confesiune expresionistă și iarăși cu mult mai mult decât un act filologic dus la bun sfârșit. A transpune în rime o asemenea carte echivalează cu însăși scrierea ei, de la zero. Și derulează un scenariu radical mai istovitor și mai sincer decât al oricâtor tânguiri mizerabiliste atinse de morbul începutului de mileniu. De ce spun asta? Pentru că îl cred pe Foarță atunci când
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
oarecare. Bunăoară, scrie Eminescu: "ea frumoasă și el tînăr". Culege Topârceanu, din folclorul urban al unei vremi contemporane tot atît nouă, cît lui: "Și din prima noapte s-au simpatizat/ Ea era frumoasă, el era bogat". Cade din drepturile de rimă varianta titrat, fiindcă "un titlu academic nu mai însemnează azi mare lucru". Tinerețea, comentează malițios același, "e mai de grabă un indiciu de permanentă jenă financiară (și femeile au cam început, încă de pe vremea lui Eminescu, să miroase acest trist
Andrisant ubicuu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9436_a_10761]
-
și tranziția la măcelăria de piață ("fudulii de bișnițar,/ organe de bivolar, / chiftele de marinar,/ tocăniță de maghiar,/ costițe de preșcolar...") și nici poeme ca Veta cu racheta sau mult prea lunga Baladă a Caporalului M. Ilie. în schimb, câteva "rime duioase", precum Pisicuța, Haiku felin, Cu satârul ridicat, pot fi citate ca adevărate capodopere ale genului: "Cu satârul ridicat/ mama m-a întâmpinat/ și duios m-a întrebat/ că de ce-am întârziat./ Eu i-am spus adevărat,/ însă dânsa
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
toate genurile, de la melodramă la flecăreală de salon. Motto-uri serioase (trucate în spirit postmodern) și desene... ezoterice îți zăpăcesc definitiv sistemul de repere. În ce fel trebuie citită această proză - agrementată, în societatea literară a vizuinii, cu concursuri de rime? Comme il faut. Pe măsură ce povestea se ramifică, înghițind personaje, ca la un banchet cu inițiați și nepoftiți, geometria devine mai complicată. Vizuina, afumată de oameni care vor să scoată vulpea, e salvată prin deschiderea ei în Peștera Gîndirii Abstracte care
Vizitarea fabulei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9554_a_10879]
-
deschisă poarta/ Sus la Kafka la Castel". Ceea ce neîntrecutul iscoditor praghez al neantului nu reușise! Regină-sclavă, semenă a Dalilei, dar și bărbat, pe alocuri, om însă întotdeauna, tânjește a-și lua zborul: "Am reușit numai în vis/ Să smulg chiar rime din abis/ Și cerul lins de vite./ Am învățat să dorm întâi/ E mare lucru. O, rămâi/ Nici somn, nici pat, nici căpătâi/ Visărilor târâți". încă mai poetic, visul în vis cheamă prezența îngerului: Era un vis în vis, discret
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
frig", partitură ce i-ar fi plăcut lui Constant Tonegaru. S-ar zice, la o lectură înșiruind pagini că, mai îndată decât purul fior al lamento-ului, pe poetă o atrag virtualitățile sunetului în sine alcătuitor de sugestii imagini, ciocnirea rimelor pe foaia albă de pe care lipsesc pătrățelele jocului de șah. De altmintedri, un condensat poem, Gambitul reginei pune pe tapet o asemenea partidă: "Calul regelui tău vine din lume/ Cu trei sulițe în inima-i de paj/ Regina mea cade
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
căutată, cultivată poate, vocea ce se manifestă agresiv, aparține unei feminități decise să-și impună singularul bagaj imagistic. Pe alocuri, acest du-te vino de grave aserțiuni și descinderi în derizoriu, între conceptul cuprins și pura cădere de zar a rimei obosește / alteori, însă, dă dreptate jocului triumfător, energicei gratuități, procesul se vădește mai complicat decât la prima vedere, cu urcușurile și coborâșurile sale. Un poem precum întâlnire cu fluviul dezvăluie continuitate în viziune, amplitudine, cu cezuri ale necontingentului, probabil premeditate
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
puteam să mă scufund/ Decât până la pleoape/ Și nu puteam să mă confund/ Decât pe jumătate// Și nu puteam fără să știu/ Că de murit e cel mai greu/ Pe mal mă aștepta umil/ De aer trupul meu". Dacă pilonii rimei țin treaz versul liber, ritmându-l și vălurind cadențele, departe de acel anarhism liric atât de productiv în zilele noastre, desființând orice barieră între proză, poezie, reportaj - și altele încă - dacă, așadar, un anumit tradiționalism marchează în Figuri de stil
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
lacrima,/ peste pleoapa stângă/ a verbului"; Ai falsificat lacrima/ dincolo de metaforă,/ silabisind dunga celuilalt amurg,/ justificând pactul din piatră."; Alungă lacrima/ pe celălalt trotuar,/ risipind anotimpul din scoică,/ ipotecând amurgul,/ mărturisind setea din culpă."; " Vei scrijeli tăcerea/ departe de cealaltă rimă,/ negociind memoria dublă a înserării,/ așteptând sentința metaforei,/ arcuind odraslele din clipă."; "}i-e sete, ți-e nimic,/ doar din nimic./ }i-e aceeași silabă,/ Zămislind ochii pierduți/ în amurg. }i-e nimic dintr-un/ singur nimic,/ decupând lacrima."; " Simulând
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
Simulând scoica,/ vei întocmi dosar penal/ cuvântului de pe raftul de jos./ Vei incinera anotimpul,/ plătind un preț dublu/ tăcerii din silabă."; " Pericol de abdicare/ a ploii de la silaba/ din tăcere, audiind același martor,/ conjugând versul."; " Vei întocmi raport silabei,/ dedublând rima ultimei scoici. Aceeași sete devorând/ înserarea, descătușând clipa/ înainte de verb./ Citând ploaia,/ justificând stânca,/ vei adormi a doua lacrimă."; "Semnând declarația/ de dependența a zborului/ unei alte păsări,/ vei concedia amurgul,/ peste mareea din palma/ ultimului anotimp."; " Dedic neliniștea/ unui
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
culori, ce a mai rămas din materia dumicată cu elan decăzut, amestec de voință de Sardanapal și de Midas, legături improbabile, surprinzătoare, dar nu atît de extreme încît să nu placă. Din cînd în cînd, capriciul unui ritm, al unei rime. Transcriu, pentru veselia lui gratuită, în pas săltat, arătînd că știe carte - avangarda e culturală, sau nu e deloc - și se știe și juca, Madrigal-ul pentru Melanie Maxy: "Lasă luna grîul să și-l depene/ eu, totuși, doamnă, vă
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
de factură epica. Prozodia îmbracă și ea forme foarte variate, de la versul tradițional până la versul alb. În spirit postmodern, Mihaela Mâlea Stroe intra în dialog cu alti poeți, clasici sau mai putin clasici (aluzii livrești, citate culturale, parodiere a unor rime clasicizate), si chiar cu propriile sale versuri din diverse perioade ale creației. De la poemele cu son de romanța la basmele a rebours, toate textele acestei secțiuni sunt meditații asupra vieții. Schimbările inexorabile ale corpului uman, transformarea sentimentelor sub presiunea rutinei
Jurnal liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8186_a_9511]
-
se vedea în al ei port, De cânepă, de in și lână și de tot felul de tort, Fiind astfel îmbrăcată, nici mai bine, nici mai prost, S-a dus să se spovedească la un duhovnic în post..." Frazarea, ritmul, rima, impecabile. Păcătuiește, biata eroină a povestei, în plin post, mâncând de dulce carnea unei găini furate, mă rog, dar bagă deștile-n gură și-o varsă pă loc. Dar păcatul cu văduvița ce stă alături, lângă ea, și care nu
Anton Pann by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9656_a_10981]
-
fost cea mai celebră curtezană care a trăit În Veneția Între anii 1546-1591. A fost inițiată În arta amorului de către mama ei, o cortigiana onesta a timpului. Rămâne În istorie ca poeta prostituată - a scris doua volume de poezie: Terze rime În 1575 și Lettere familiari a diversi În 27 1580. A publicat cărți de versuri și a colecționat operele altor scriitori În antologii, dar a trăit și experiențe erotice variate, frapând prin relațiile pe care le-a Întreținut deopotrivă cu
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
lacul tău secret, paleta de pictură a lui dumnezeu. poemul despre care nu știu nimic tu ești femeia moabiteancă despre care știu totul, aer împreună cu care pot scrie poemul de care nu am auzit nimic ce de confetti, ce de rime, ce scări urcă prin interiorul meu în poemul despre care nu știu nimic în care nu scriu nimic de tine nimic de jad, de coral apă, nisip de nimic fundamental încă o dată - te iubesc te iubesc - încă o dată. nu știu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ești un sfert rotund și vei deveni în brațele mele o jumătate și apoi un tot. un sfert care se poate îndrăgosti, de mine de mine, booz, un sfert se poate îndrăgosti, ruth. tu ești femeia, care cu confetti și rime merge la secerat cuminte ri me ești, ești tu, luo na, ruth m-ai cucerit și fac totul pentru tine care știe totul, lu-tot tot care ești tu, zid chinezesc ri me, luo na de la obed la iesei și până la
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
alt nene cu cartofi de Covasna. Și toți ziceau, hă, hă, știți cu ce rimează Covasna? Și nea Alecu bineînțeles că nu știa. Că doar a fost profesor de matematică și nu era obligatoriu să le ai pe astea cu rimele. Frig În ultimul timp îmi doresc enorm să pot scrie povești. Sau măcar o poveste. O poveste mică și simpatică pe care să o citească bunicii nepoților. Sau măcar o bunică unui nepot. S-ar putea să nici nu fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
față ). De asemenea, am scos câteva citate despre poezie din care voi reda: „poezia este terapia supremă a sufletului.” „Poezia. Un testament În versuri, fără timbre fiscale” “ Poetul e un dansator pe funie, un jongler de cuvinte, un inventator de rime rare, plin de ingenuitate și de har.” “Poezia este arta de a face să intre marea intr-un pahar.” “Poezia este dimineața omenirii, istoria sentimentelor Înălțătoare, Îndemnul permanent către bine si adevăr.” Noaptea și-a Întins aripile peste Întreg cuprinsul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
idei care se ciocnesc zgomotos și tunetul micilor dispute se aude și-n exegeze : spre exemplu, nu sunt de părere că-n cazul lui Tipătescu, ori Chiriac, „amorul nu e nici cît o mărgică”(p.9); poate la Rică (scuzați rima!), dar tejghetarul chiar suferă, cînd Veta nu-i acordă atenție. Și-n cazul prefectului din Scrisoarea...nu avem vreun indiciu că ar deveni frigid, În cazul doamnei Trahanache. Am iarăși rezerve În cazul lui Spiridon care, zice autoarea, „plînge pe
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
mereu,/ Ca și tovarășul tău,/ Că lui Vodă-i pare rău." No. 6: ". . . . . . . . și patru bani!/ Azi aici, mîine-n Focșani;/ Și la nouă mă cunun,/ Mă fac Doamnă d-un nebun 3". Dacă exemplul No. 5 nu îngăduie dubii asupra rimei versului 4, celelalte cinci silabe rămîn ascunse în ceață. La No. 6 în schimb, cuvintele omise ale versului 1 sînt, cum se zice, la mintea cocoșului. Iată acum Satira revoluțiunii române de la 1848, pe care Aricescu o caracterizează astfel: Această
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
strategii de atragere a clienților (sic!) a întrecut măsura. În paginile unor publicații utilitare, de tipul ghid TV sau ghid al locurilor de petrecere a loisir-ului, se poate citi o pretins simpatică Odă a weekendului. Să tot torni la rime șchioape..., ar zice poetul. De conținut, să nu mai spunem. Oda weekendului e, pre versuri tocmite, Povestea unui om leneș, cu infinit mai puțin haz. Aflăm, așa, că la respectivul sfârșit de săptămână națiunea huzurește în pat până pe la orele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9174_a_10499]
-
semnate de peste 2.300 de poeți. În evoluția creației lirice din această dinastie sunt cunoscute patru etape. În cea incipientă (618-712), cei patru corifei Wang Bo, Yang Jiong, Lu Zhaolin și Luo Binwang au desăvârșit procesul de standardizare a ritmului, rimei și foneticii poemelor, punând astfel bazele liricii clasice chineze și dând acestui gen literar o înfățișare cu totul nouă. La capătul eforturilor depuse de ei, tematica poemelor s-a extins de la ceremoniile și distracțiile fastuoase de la curtea imperială la viața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
mall-uri. Scopul acestor perechi de versuri și tablouri, lipite la intrarea în casă sau pe pereți, este de a crea o atmosferă sărbătorească și mai ales pentru a atrage norocul în anul care vine. Perechea de versuri este cu rimă, fiecare vers fiind alcătuit din cinci sau șapte caractere. Sunt scrise cu tuș negru sau cu auriu pe hârtie roșie și simbolizează dorințele sau speranțele gazdei pentru noul an. Sărbătoarea Primăverii se încheie cu cea a Lampioanelor, în a 15
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]