1,334 matches
-
și a o determina la actul participativ, sub diverse aspecte, pentru desăvârșirea unei procesiuni stradale cu icoane. Totodată, niciun discurs public nu este lăsat să decurgă cu atâta neclintire și ascultare, ca rugăciunea și predica preotului, în astfel de acțiuni ritualice sau în altele. Oricâtă ușurință pare a avea, la o exterioară vedere, organizarea procesiunilor stradale cu icoane are consacrat în spate mult efort și o aproape neînțeleasă zbuciumare tensiune și emoție. Față în față, mulțimea participanților și soborul preoțesc au
ÎNSOŢIRE, MĂRTURISIRE, CHEMARE LA ÎNFRĂŢIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372863_a_374192]
-
pe sine prin intermediul luceafărului, mijlocitor între ea și demiurg (Mihai Cimpoi, "Eminescu și Hegel"în "România Literară"nr. 2/1989), putem spune că omul de artă, poetul căruia i "s-a dat putere", oficiază prin întreaga sa operă un act ritualic de inițiere în valorile esențiale ale Universului, având ca scop cunoașterea de sine, astfel poetul devine un mijlocitor. Hyperion, mijlocitor mergător peste lume, este un personaj mitologic, de unde a fost preluat și de Eminescu, el fiind fiul zeiței Gaia, personificarea
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]
-
cules de flori în această zi vor rămâne împreună tot anul), este urmat de alte sărbători semnificative. Pe 24 iunie este Drăgaica, solstițiul de vară, când fetele și femeile merg în pădure pentru a se contopi cu natura în dansuri ritualice, numite ale Ielelor, pentru a nu fi uitate de bărbații plecați cu turmele la munte. Pe 26 octombrie este Sf. Dumitru, sărbătoarea întoarcerii turmelor de la munte, când se rostea: „Du Mitra vestea întoarcerii noastre". La celți, perioada pastorală începe la
FORŢA IUBIRII LA ROMÂNI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347878_a_349207]
-
Ca și în Biblie (unde, în unele cazuri, cei scrificați sînt înlocuiți cu berbeci, ca în cazul lui Isaac, pe care tatăl său, Avraam, îl cruță), tot așa, regele -simbolul gerului- este înlocuit cu porcul. Tăierea porcului este o jertfă ritualică, în care sîngele este lăsat să se scurgă în pămînt, pentru ca el să devină roditor. Focul folosit la pîrlirea porcului are rol purificator și de susținere a soarelui slăbit la solstițiu. În acest proces complex, intervine al treilea Moș, Crăciun
ÎN AŞTEPTAREA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347873_a_349202]
-
dumnezeiesc Pentru veșnic neliniștitul Neam omenesc În care Chipul Tău Doamne se ascunde, Apare.. Celor ce Te simt, Te slăvesc Conștienți că EȘTI Izvorul Iubirilor Scânteia divină din fiecare Pentru care aducem cantare! Sunt undă vibratorie care dansează În extazul ritualic născut Din veșnicia lui hic et nunc! Sunt strigatul amplu, sonor Care naște ecoul în țară verbelor În pădurea de gînduri, loc sacru De țîșnire a verbului SUNT! Sunt, Dar nu ca într-un deșert în care Bat des, tot
POEME PENTRU O ZI DE NAŞTERE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347916_a_349245]
-
barometru și, când desprinderea devine dureroasă, ea e sprijinită de proiecții culte, încărcate de aura mitului. De multe ori astfel de simboluri au o funcție decorativă, dublând imaginile străvechimii arhetipale, pe care Vasile B.Gădălin le exaltă cu fervoare. Fondul ritualic, întreținut fățiș în scenariul liric, e tocmai expresia unei astfel de voințe a arhaicității. Când autorul construiește riguros în marginea unui tipar biblic, precum în “Colind pe glob “. Experiența lirică se încarcă de tensiuni veritabile, de extracție magică și ezoterică
ÎNTOARCEREA ACASĂ A POETULUI VASILE B. GĂDĂLIN CU POEZIA ÎN SUFLET de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347967_a_349296]
-
de demarcație dintre viață și moarte, dintre spus și nespus, dintre revoltă și împăcare, dintre durere și desprindere fericită. Nu scapă ochiului său veșnic treaz nici comentariile admirative la adresa vestimentației îngrijite a defunctului pe ultimul drum, dar nici eleganța gesturilor ritualice, pline de demnitate ale familiei îndoliate, nici crescendoul tragic al bocitoarelor, și nici sticla de horincă strecurată în sicriu, ca merindă pentru ultimul drum. Ca probă de umor nevinovat, fără intenție, merită exemplificată întrebarea candidă a englezului cu privire la sensul mistic
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
Cu dorința de a-l traversa spre era nouă Unde să-ți înflorească stigăt peste rouă În foșnet de lumină să te îmbraci cu zori. Zidind iubirii vaste catedrale printre nori. Eu te aștept demult, în Valea trandafirilor S-aprindem ritualic, lumini împlinirilor. BINECUVÂNTAT NAUFRAGIU Cum semințele perpetuu zidesc veșnicia Sacrificate, topite-n lut lăstăresc rodnicia Tot astfel, sevă crudă ne colindă, ne hrănește Până ne umple de trăiri, ne înțelepțește Deodată, harpa secretă sigiliul a rupt Ca o geometrie vie
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
l-a descoperit gingașa artistă Oana Sîrbu pentru noul ei CD „De Crăciun voi fi acasă”, un summum de melodii cu farmece și adevăruri extrase din idei filozofice tulburător de umane...! Crăciunul, întoarcerea acasă, celebrarea tainei sărbătorii, sorbirea splendoarei manifestărilor ritualice izvorăsc într-un alai de bucurii în proximitatea retrezirii fiecărei fibre de corp și spirit, din uitare la simțirea amintirilor. Pe 28 noiembrie (2016), la fel și azi de frumoasa Oana Sîrbu, ca pe când era liceeana ce și-a topit
OANA SÎRBU. „DE CRĂCIUN VOI FI ACASĂ”, CD MUZICAL LANSAT LA VREMEA PLECĂRII LUI MOŞ CRĂCIUN PE LA CASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376934_a_378263]
-
IUBIREA Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1510 din 18 februarie 2015 Toate Articolele Autorului la râu toate zilele sunt înnegrite murdare perlele albe ascund în ocean lacrimile sincerității nu-ți întinde rufele iubirii la același soare spală neliniștea ritualic cu frunze de pelin minciunile iubirii se decolorează cu sare mă dezbrac de lutul lumilor copt în cuvinte împrumut ochii păsărilor /cântec de stele zânatice/ îmbracă-mi alba lumină mă spală cu artă cuminte sunt iubiri ce se salvează din
RITUAL DE SPĂLAT IUBIREA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377084_a_378413]
-
încă în etapa socialistă, dar fiecare trebuie să facă eforturi pentru a realiza marele vis al lui Marx și Lenin: societatea comunistă». E frazeologia obligatorie a imperiilor întemeiate pe idealul utopic spre care un entuziasm întreținut la infinit și proclamat ritualic nu încetează să-l împingă pe cetățean. Încă un mic efort pentru a îndeplini planul cincinal, pentru a defrișa Siberia, pentru a face gratuit transportul public; încă un mic efort pentru a face ca toți să se bucure de instruire
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
pentru că se poate și fără să se respecte nicio lege, nicio regulă, nicio morală, deoarece se pot vâna cele mai mari trofee, pentru că, în final, are loc un adevărat ritual în cinstea zeiței Artemis și a zeului Pan. Acest demers ritualic, nu face altceva decât să scoată în evidență tendința actuală a vizunii românești și europene de a revigora anumite sărbători și ritualuri păgâne în detrimentul creștinismului. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Zeul vânătorii europene / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ZEUL VÂNĂTORII EUROPENE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376691_a_378020]
-
nu a fost decât iluzia unui timp/ răstălmăcit de Doamna Vreme”(Timpul meu). Caracteristica sinonimiei „timp, vreme” aparține aici întregului domeniu al viului și senzorialului fenomenologic.Uneori, pentru intensificarea visului ispititor al existenței, poeta poartă pe drumul sensibilității o mască ritualică. Revelația teritoriului nopții și invocarea astrală deschid comorile fondului etnolingvistic: „Ies în prag / să iscodesc noaptea, / în fața mersului zăbavnic al astrelor / Ies în noapte / să visez împreună cu Luna / și înfig diamante în coarne de fier”. Superdimensionat de aceste combinații de
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
nașterii Domnului va rămâne un miracol al petrecerii neîntrerupte a creștinului cu lumea nevăzută și neștiută de dincolo. Trăirile acestor zile nu se pot descrie, iar puterea omului nu va putea înțelege niciodată, în adevăratul lor sens, cele șapte acte ritualice de comunicare cu realitatea divină, care pecetluiesc legătura dintre divinitate și om: botezul, nunta, spovedania, mirul, împărtășania, hirotonia și maslul. În încheiere, credem că prin prezentarea acestui ceremonial am subliniat complicata geologie simbolică care stă la baza sărbătorilor de Crăciun
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
În fiecare an, la 20 decembrie, în preajma solstițiului de iarnă, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Mucenic Ignatie Teoforul. În credința populară a românilor, sărbătoarea este cunoscută și sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inatoarea, fiind cunoscută ca ziua sacrificiului ritualic al porcului, dar și a purificării. De această dată sunt legate o serie de mituri, credințe, obiceiuri și tradiții populare românești. Originile sărbătorii Folcloristul Petru Caraman consideră că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
spre regimul înnoit de existentă. Cu toate că el este cel care executa sacrificiul, Ignat-omul nu are îndreptățirea de a fi autorul acestei renașteri prin jertfă, ci este numai unealta unei instanțe supraumane. De atunci, ziua aceasta a rămas statornicită obiceiului sacrificiului ritualic al porcului. Obiceiuri și superstiții În viziune concepției folclorului românesc, singura activitate permisă în această zi este tăierea porcului. Femeile însărcinate, de teama de a nu naște copii cu infirmități, respectau cu strictețe interdicția de a lucra. Persoanele care lucrau
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
pe rând, în lin(vas în formă de jgheab, în care se storc strugurii), iar tatăl meu, care avea puțini ani peste 30, după ce-și făcea riguros toaleta picioarelor, se urca și juca strugurii. Era un fel de dans ritualic... în urma căruia se obținea cel mai dulce must și cel mai gustos și aromat vin. Printre iubitorii de licoare a lui Bachus, umbla o vorbă:” Mustul e copil în leagăn ./ După ce-a- mplinit un an,/ Vinul bunelor podgorii e ca
LA CULES DE STRUGURI-PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375741_a_377070]
-
că tu-mi ești mamă și copil ți-s eu.”( Mama) Cititorule! „CLEPSIDRA CU SILABE”, purtând semnătura poetului Georgi Cristu, te așteaptă să-i asculți tumultul interior, curgerea silențioasă și solitară, în care sunt cuprinse toate manifestările vieții, într-o ritualică poetizare... Valentina BECART ( 7 octombrie 2015) Referință Bibliografică: Recenzie ( note de lector). Volumul de poezie Clepsidra cu silabe , autor Georgi Cristu / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1741, Anul V, 07 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
număr de zece, privind la Cel ce le vorbea. Înalt, viguros și cu părul alb stătea în fața lor. Toți priveau spre stânca Kogaionului ce parcă că le transmitea ceva. Oare, erau cei ai lui Deceneu ? Ce va urma ?! Un sacrificiu ritualic sau o inițiere ? Dintr-odată o lumină aparte apăru peste Sfinx, ceva în formă de piramidă cu culoare de un roșu violaceu,transparentă. Toți erau pătrunși de o stare aparte și chipurile lor, aspre și neîndurătoare parcă se transformau. Se
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
I-II cuprind o analiză a temelor mutației fantastice în timp și spațiu, abordând teme ca: deschiderea într-un spațiu transcendent, transfigurarea edenică a realului, răsturnarea cronologiei, oprirea timpului, ieșirea din timp și spațiu, accelerarea timpului biologic, problema timpului, stăpânirea ritualică a timpului, irealitatea lumii (viața ca vis), fuziunea oniricului cu realitatea și visul; al treilea capitol cuprinde simbolistica camerei Sambô; iar capitolul al patrulea vizează o analiză psihologică a sindroamelor care intervin, aceasta pentru. Despre elementul irațional din ideea divinulni
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
trebuie să urmeze un ritual: să cunoască jocul Călușarilor și să se lase însoțit de un tânăr, care la rândul lui practică un ritual al tăcerii, fiind într-un fel „mutul“ din acest joc al Călușarilor, totul ținând de „funcția ritualică a spectacolului“. Adrian Fochi explică acest obicei al călușarilor, care se potrivește întocmai cu acțiunea romanului: „o grupă de călușari se compune din 7 inși și doi lăutari; îmbrăcați românește, căpetenia este « mutul ». Sunt legați pe 10 zile. Luarea în
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
pe care i-o făcuse ceasul; [aceasta se infectează] - n.n. M.V. - când a sosit doctorul, trăgea să moară. Un ceas care mușcă din carne, otrăvește, ucide...“. Simbolul este „ceasornicul, timpul care ucide, care nu ucideși toate celelalte porcării“. f) stăpânirea ritualică a timpului în: Secretul doctorului Hönigberger, unde se vorbește despre țara mitică Shambala = Agarttha = tărâmul nevazut, situat undeva la nordul Indiei. În jurul acestei țări miraculoase gravitează intriga, echivalentă cu destinul celor două personaje principale: doctorul Zerlendi, aflat pe calea desăvârșirii
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
de două ori născut”. Reprezentarea unei a doua nașteri are o largă răspândire spațială și temporală. Labirintul nu reprezintă numai un simbol, ci și o structură spațializată, căci Ștefan îl definește ca fiind o sferă de metal, care implică practici ritualice. El este descris asemenea unui nod, cu anumite semnificații ce trebuie dezlegate. Aceasta „corespunde inițierii filosofice, metafizice, a cărei intenție este de a desface ghemul ignoranței și de a elibera sufletul de lanțurile existenței“. În legătură cu libertatea, autorul face apel la
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
apoi, tot ei le dăduseră numele de bogdanii locuitorilor Moldovei, de la numele prințului Bogdan, în timp ce vecinii polonezi și ruși vorbeau de volohi, adică italieni. Legenda primită ca tradiție suferă diverse modificări. Istoricul religiilor, Mircea Eliade, într-un text consacrat vînătorii ritualice, examinează structura legendelor și ajunge la concluzia existenței unei tematici, larg răspîndite, a vînătorii ritualice care conduce la întemeierea unui stat. El explică faptul că motivul animalului mitic conducînd un grup etnic în patria viitoare este atestat în Italia și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vecinii polonezi și ruși vorbeau de volohi, adică italieni. Legenda primită ca tradiție suferă diverse modificări. Istoricul religiilor, Mircea Eliade, într-un text consacrat vînătorii ritualice, examinează structura legendelor și ajunge la concluzia existenței unei tematici, larg răspîndite, a vînătorii ritualice care conduce la întemeierea unui stat. El explică faptul că motivul animalului mitic conducînd un grup etnic în patria viitoare este atestat în Italia și în lumea elenistică. Același motiv alimentează povestea maghiară a legendei fraților Hunor și Magor pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]