1,944 matches
-
ai în cap? - Nimic, râse ea. - Hai, că nu mă păcălești tu pe mine așa ușor... Spune! Nu te mai juca. Cara era o femeie destul de tânără, nu părea să aibă mai mult de patruzeci de ani, avea un păr roșcat lăsat pe spate și era îmbrăcată cu un costum negru de stofă, sacou și pantaloni. Sacoul scurt până în talie îl ținea desfăcut, iar pe dedesubt se putea observa o bluză extravagantă neagră, plină cu catarame mari care se întindeau transversal
DRUMUL CĂTRE SUCCES de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363654_a_364983]
-
și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina de lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? O întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram cu vecina pentru el. - Foarte bine i-ai făcut. Eu am să merg să mă culc mai devreme, să pot termina mâine toată
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
se lăsa pipăită de un blond musculos și înfierbântat. Se simțea ușor ametita și obosită. Nu se îndura să plece. Noul venit își invitase perechea la dans. Spectacolul oferit de cei doi nu era un lucru de ignorat. Femeia voluptoasă, roșcată, avea o rochie despicată pe coapsă. Dansul lor felin corp la corp era plin de pasiune și profesionalism în același timp. Se completau perfect. Bărbatul era electrizant. Modul în care o privea..părea că o devorează pe partenera sa. Rapid
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
închiși și mai comprimați. Câțiva tineri indieni ieșeau din cafeneaua de peste drum. Erau veseli și vorbeau incredibil de tare, cu o energie inimaginabila pentru suma gradelor de afară. Fetele purtau sariuri vesele și ușoare, în culori puternice de portocaliu și roșcat, răsucite cu îndemânare și știință, în stilul tradițional Nivi. Am remarcat chiar pe una dintre ele, ușor fardata în conturul ochilor negri, părând deosebit de senina și demnă, pesemne plimbarea și prăjitură fuseseră savurate în prezența prietenului așteptat din îndepărtată Kolkata
CATEODATA LA SYDNEY NINGE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348596_a_349925]
-
Și toamnă.-Iar apoi primăvară. Sau toate la un loc, în aceeași zi. -Și zici că vrei sa devii scriitor, Farcaș?-Rosa, scriitori suntem toți. În fiecare clipă, fiecare își scrie viața.-Iară faci pe poetul!, exclamă ea.Rosa e roșcată, frumoasă, cu ochi căprui, iar sub ei pistrui micuți, fini. Când tace, pare cea mai cuminte. Când vorbește, e o furtună de idei și cuvinte, de zâmbete și încruntări.Farcaș visează.-Nu fac pe poetul, ci sunt poet.-Ești un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349271_a_350600]
-
poartă un joben de porumbar, Licurici ghiduși fardează grânele cu lampioane. Greieri tandri ne răsfăța cu refrene desuete, Nucii aplecați de umeri încarcați de rod bogat Ne alintă-n reverențe jertfind frunzele cochete, Așternând covor de vise peste câmpul brun roșcat. Rândunele ne descânta cu penaj de acuarela Desenând pe tâmple gânduri cu trifoi de patru foi, În aroma de gutuie sub a timpului umbrela Te sărut cu toată vara strânsă-n vise de-amândoi. În a sufletului vatra nicio umbră
RĂVAŞ DE TOAMNĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349917_a_351246]
-
care aduce la târg o diversitate de obiecte: ulcele, ulcioare, căni, farfurii, străchini, cești, pe care sunt prezente motivele specifice ceramicii din această localitate: laleaua, margareta, porumbelul, cocoșul. Culorile sunt fie uni: albastru, verde, roșu, maro, fie în combinații: alb-negru-maro roșcat, maro-verde, alb-verde-negru etc. Avram Roșca Bălăceanu din jud. Suceava, cioplitor în lemn, realizează din lemn de cireș, nuc, prun, obiecte utilitare: linguroaie pentru stână, vase, căuce (căni de băut apă), după o tehnică specială: lemnul se cioplește cu barda, se
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram degeaba cu vecina pentru el. - Foarte bine i-ai făcut. Eu am să merg să mă culc mai devreme, să pot termina mâine
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
bolovanii cu amintiri peste ceilalți vara se înviorase la față doar în lumea lor răstălmăcită poveștile își coseau explicațiile cu ață albă ca nu cumva să se descoase vreo fericire între pagini finalul avea mințile crescute vâlvoi iar viața devenise roșcată și târzie precum o toamnă Referință Bibliografică: POEM PANORAMIC / Anca Elena Șerpe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1229, Anul IV, 13 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anca Elena Șerpe : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
POEM PANORAMIC de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344591_a_345920]
-
căutat mereu, de când mă știu, în limpezimea apei de izvor! Și azi te chem cât nu e prea târziu și-mi arde-n suflet, necuprins, un dor. Te-am căutat mereu, de când mă știu, în raza soarelui care-mi zâmbea roșcat! Și azi te chem cât nu e prea târziu, iubirea mea, cu sufletul curat! M-a primit la pieptul ei, pădurea M-a primit la pieptul ei, pădurea Și pe umeri, păsări mii mi-a pus. Luminiș mi-a strecurat
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349998_a_351327]
-
brațele minții și ajung într-o roată de lumină cu spițele din sufletele noastre cercul din trupuri imense dorințe înspre degetul inelar pasul ca o mireasă desprinsă din povești ochi și culori buze și ruj parfumul și dragostea unei femei roșcate cu numele iubire. Poetul așează cuvânt și trăire, gelozie și dor, soare și frumusețe, în desenul unui timp irepetabil... alături de unica sa femeie, "femeie specială" "din rămasul lui de viață". Și atunci ce poate fi mai veridic decît poezia? ( Iubirea
LEGĂMÎNT PRIN DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350047_a_351376]
-
Bbota Publicat în: Ediția nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului E frig. E ger. E iarnă. Ea amintirile și le răstoarnă, În odaia ei rece, întunecoasă O cuprinde o profundă angoasă. Ea, o fată cu păr rebel, roșcat, Parc-ar fi fost proaspăt inelat, Cu pletele-i zburlite, ondulate, De șuvițe blonde împăienjenate, Părul mirosind a flori de tei, Amintește de veșnice primăveri. Pe fata de o frumusețe rară O-nfioară tot ce o-nconjoară, Fată simplă și modestă
MELANCOLICA de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350098_a_351427]
-
pelicanul supărat și cu un soț colțuros, ale cărui pretenții încă nu le cunoștea. Privi îngrozită bucățile groase de pește marinat, bucata mare de brânză de capră și colțul de pâine pe jumătate uscată, etalate pe farfuriile plate din lut roșcat. - Sper că nu faci mofturi la mâncare! Acum, cum să îi mai spună că peștele îi făcea rău, că nu mânca de regulă pâine și că brânza o consuma numai ca adaos la paste sau mămăligă, dar nu și pe
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > SPERANȚA Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 371 din 06 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului SPERANȚA Nori de gânduri zbuciumate Te caută în veșnică furtună, Degetele-n șuvițele roșcate Obosite se adună. Trupurile se strâng încorsetate Simțindu-se așa de bine împreună, Rămânând așa, plutind departe În ceruri senine fără lună. Tu ai uitat iubita mea Că am murit de mii de ori? Dar mi-ai produs reînvierea Prin
SPERANŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361839_a_363168]
-
și îl cânta numai atunci când era supărat. În acele clipe, trebuia să eviți să fii, cumva, motivul descătușării furiei sale, stârnite din cauza cine știe cărei pricini. Tata era un om înalt, cu fața roșcovană și părul aspru tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns la lotul nostru de vie într-un bordei și
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
printre sori și planete. Când Președinta femeilor cu pălărie mov-deschis, tocmai își pregătea recuzita să înceapă Consacrarea și apoi meditația transcedentală de gradul VII, apăru lângă ea o frumoasă doamnă de 30 de ani, tristă, desculță, cu o față de lună roșcată, cu părul ca de jar, despletită, îmbrăcată sumar, halucinant de frumoasă la trup, dar total dezorientată și zdrențuită, ieșită parcă dintr-un hades subteran. Și, cu accente delirante, începu să vorbească singură, dansând: - Ceas cu cuc de andezit...ceas cu
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
o să mor de dorul Copiilor telepatici din Raza Albastră...și de dorul Copiilor de cristal din Cerul Cristalin care, potrivit afirmației lui Dante Alighieri din Divina Comedie, se afla aici...și aici...și aici, în Mintea Divină! Zise tânăra doamnă roșcată, punându-și mâinile pe cap peste părul ei lung și înflăcărat, atârnându-i despletit pe spate. Se pare că o chema Agar. Apoi continuă să danseze desculță ca o nebună frumoasă prin sala congresului, delirând și căutând cu disperare și
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
grădină plină de morcovi gustoși. - Merg, dar nu stau mult, să știi! Și astfel cei doi iepurași ieșiră din cuvântul mamei și porniră grăbiți după bunătățuri. Mantia înserării coborâ iar soarele nu se mai vedea de vârfurile copacilor. Frunzele galbene, roșcate, arămii și maronii foșneau în bătaia vântului iar copacii își întindeau crengile, agățându-le blănițele moi și mătăsoase. Păduricea părea vrăjită, chemându-i cu glas dulce: veniți, veniiiiți! Cei doi iepurași apucară pe o cărare, mergând fără grabă, fermecați de
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram degeaba cu vecina pentru el. - Foarte bine i-ai făcut. Eu am să merg să mă culc mai devreme, să pot termina mâine
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1074 din 09 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Dom” colonel. Mi s-a spus că trebuie să mă comport normal. Pensionat fiind, văduv, fără copii, să-mi iau un câine. L-am luat.Mare, roșcat, din spate seamănă cu un leu. Latră rar, dar îngrozitor. Mă urmărește peste tot, ca o slugă-deținut. Îmi aduce papucii la pat, eu îl mângâi uneori, el nici nu clipește , seamănă cu mine la fire. Nu am bătut pe nimeni
DOM” COLONEL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361694_a_363023]
-
cam un metru distanță, o flacără albăstruie îi spulberă pe atacatori. Restul muțiră și priveau îngroziți... Nici muierile nu mai chirăiau... Din obiect se ridică un fel de lumină și văzură toți cum un om înalt, cu părul lung, cam roșcat și cu ochi albaștri de o insuportabilă blândețe, le spune: - Fraților, este vremea păcii și a iubirii! Războiul este îndemnul celui necurat, deci, nu-i dați ascultare. Sufletele voastre pierdute vor fi, pe vecie, dacă răul și ura le va
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
grijă. Se pare ca Diossippe nu-i avea la inimă pe cei trei prieteni patrupezi ai prințesei. Se presupunea că Talestri i-ar fi primit de la tatăl ei, deși era interzis ca amazoanele să țină legătura cu tații. Rufus, lupul roșcat, ajunse primul și se tolăni, ca un alintat, la picioarele Aelei. Știa că aceasta avea mare grijă de el. Aela se aplecă și începu să îl scarpine după ceafă. Lupul scoase limba afară de plăcere și își închise ochii. - Ia te
CEI PATRU VOINICI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350536_a_351865]
-
frunză de lăptucă. Soarele se unduia pe bolta senină și-și trimitea pe pământ razele strălucitoare. Sub cireș ghemotoace de beteală aurie cu cioculețe micuțe și ochișorii ca două mărgele ciuguleau musculițe în glia înierbată alături de mama lor moțata cloșcă roșcată. Printre crăpăturile gardului se aude un scrâșnet. Un bot de blană încerca să intre printre ulucile scorojite. Un cățeluș micuț, ca de pluș alb, cu o ureche maronie și alta albă lăsată pe o parte scrâșnea de partea cealaltă a
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
ca și cei din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunicii materni), care au venit special pentru pământ. Descriindu-mi tatăl aș putea spune, că era un bărbat înalt, cu fața roșcovană și părul aspru, tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa, un bărbat hotărât și cutezător. Înainte de a fi obligat să intre în gospodăria agricolă colectivă, atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns într-un bordei
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
de indignare: - Eu, urât??? - Da! - Păi tu cum ești? încerca el să se răzbune. Vulpea nu era deloc modestă: - Uită-te mai bine la mine, sunt o frumusețe! - Roșcato! nu știu ursul cum să o mai supere. - Voi fi fiind roșcată, dar sunt mândră de deșteptăciunea mea! Și vulpea plecă, întorcându-și coada. Ursul mormăi atunci și mai puternic, așezându-se cu capul pe labe. Era tare supărat că nimic nu reușea să facă bine. Până și ariciul își bătuse joc
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]