412 matches
-
1924 în localitatea Susleni, raionul Orhei, și Nadejda), născută la data de 9 octombrie 1979 în localitatea Dubăsari, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Coșnița, Str. Prieteniei, raionul Dubăsari. (2.616/2007) 5. Diaconu-Bunea Silvia, fiica lui Roșcovan Gheorghe și Tamara (fiica lui Untila Mihail, născut la 10.01.1922 în localitatea Bravicea, raionul Călărași, și Maria), născută la data de 26 februarie 1979 în localitatea Criuleni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea
ORDIN nr. 456/C din 19 februarie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195528_a_196857]
-
ale psihismului uman și a le eticheta rasism este un imens deserviciu adus luptei împotriva acestui flagel. În aceeași situație se află tot ce ține de gust: faptul că arabii considerau cândva ca femeile lor brunete sunt frumoase, iar cele roșcovane ale iranienilor, grecilor sau turcilor din jurul lor urâte, nu este o manifestare de rasism, ci o expresie locală și temporal determinată a gusturilor lor. Cauza unei gândiri rasiste, este diferită. Rasismul modern se bazează pe teorii care își au originea
Rasism () [Corola-website/Science/300838_a_302167]
-
școlii din Telenești se numără scriitorii și publiciștii Ion Constantin Ciobanu (n.Budăi), Axentie Blanovschi(n. Budăi), Tudor Gheorghe Țopa ( n.Chițcanii-Vechi), Boris Druță (n. Inești) și Efim Josanu, artiștii Gheorghe Mustea (n.Mândrești), Valeriu Găină (n. Căzănești) și Anatol Roșcovan, medicii Vadim și Mihai Hotineanu, Vladimir Țîchinovschii, Stanislav Ungureanu (1952-), Boris Sasu, Nicolae Buruiană, Constantin Martâniuc, Ludmila Rusu (n. Cășănești) jurnalistul și diplomatul Lidia Reniță (Taran), matematicianul Ion Bunu (n. Mândrești), inginerii Veaceslav Poiană, Vadim Țîchinovschii și Iosif Cratștein, programatorii
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
Nicolae Buruiană, Constantin Martâniuc, Ludmila Rusu (n. Cășănești) jurnalistul și diplomatul Lidia Reniță (Taran), matematicianul Ion Bunu (n. Mândrești), inginerii Veaceslav Poiană, Vadim Țîchinovschii și Iosif Cratștein, programatorii Valeriu Nastasenco și Ștefan Spătaru, astrofizicianul Alex Găină, (n. Căzănești), economistul Mihai Roșcovan, jurnalistul Constanin Starîș. Suprafața totală a fondului funciar este de 5.367 ha, dintre care cea mai mare parte o alcătuiesc terenurile cu destinație agricolă 30.88 ha sau 57,5% din suprafața totală. Resursele acvatice ale orașului au o
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
interpretează pe frumoasa Anabell, „care pendulează în balansoarul dintre înger și demon”, Ioana Crăciunescu este „o pianistă «specială», portretizată cu grație și umor”, Előd Kiss este „un amorez obraznic”, Traian Costea „un om trist”, dramaturgul Iosif Naghiu „un primar lungan, roșcovan și bărbos”, iar Mihai Oroveanu „un șerif gras și imperturbabil”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Prins în farmecele cântăreței Anabelle, Traian vrea să se însoare, fără să știe că
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
al generației 60, care va demola falsele valori, promovate de realismul socialist, prin impunerea criteriului estetic. În 1961, publică schițe și nuvele în "Gazeta literară" ("Hoțul", "Tinerețe", "Vichenție", "Buzuilă"), în "Luceafărul" ("Noapte albă", "Uimitor, foarte uimitor") și în "Scrisul bănățean" ("Roșcovana"), făcându-se remarcat în mediile literare. Între 1962-1965 publică noi schițe și fragmente de roman în "Gazeta literară", "Luceafărul", "Orizont" și "Viața românească". Despre nuvela "Copilăria lui Herbert", apărută în "Gazeta literară", nr. 42, din 15 octombrie 1964, un nucleu
Nicolae Breban () [Corola-website/Science/297624_a_298953]
-
capul și trupul) și crescut în peștera lor de la marginea pământului. Numele de „solomonar” și-l capătă abia în evul mediu sub influența culturii iudeo-creștine datorită unei asemănări fonetice cu termenul local „salman”. Cele mai multe relatări se referă la oameni înalți, roșcovani, cu mantii albe, având la brâu unelte magice, fie cerșind prin sate fie călare pe balaurii grindinei singuri sau alături de moroi. Pentru a se feri de mânia solomonarilor, oamenii puteau apela la un Meșter Pietrar, un solomonar revenit printre oameni
Solomonar () [Corola-website/Science/298370_a_299699]
-
floarea soarelui în calea unui tramvai, condus de o femeie, care îi retează capul. Ivan Nicolaevici Ponirev este un poet tânăr și energic, care scrie la revista lui Berlioz sub pseudonimul Bezdomnâi (Pribeagul). Descris ca "un tînăr lat în umeri, roșcovan, ciufulit" acesta este mult mai impulsiv și suspicios. Stepan Bogdanovici Lihodeev este colegul de apartament al lui Berlioz și directorul Teatrului de Varietăți. A doua zi după moartea lui Berlioz, acesta primește vizita profesorului Woland, care-i dezvăluie că semnaseră
Maestrul și Margareta () [Corola-website/Science/320625_a_321954]
-
permițându-i teleportarea lui și a altor obiecte prin umbre fără mijlocirea unui Atu. Revenit pe Pământ, Corwin descoperă că Giuvaierul Judecății, pe care îl ascunsese, a dispărut, depistând cu ajutorul lui Bill Roth că a intrat în posesia unui artist roșcovan. Corwin contactează Amberul și cere să se pune gărzi la Modelele din Amber și Rebma, pentru a-l împiedica pe Brand să se acordeze cu Giuvaierul. Fiona vine și ea pe Pământ și îl duce pe Corwin la Modelul Primordial
Mâna lui Oberon () [Corola-website/Science/324212_a_325541]
-
strigăte de moarte, de peste drum, de la Sinagogă, preotul Grigore Resmeriță, în încercarea de a-i apăra pe evreii maltratați este tratat de agresori cu aceiași măsură cu care au fost martirizați cetățenii evrei: bătut cu ciomege și împușcat. Datorită înfățișării, roșcovan cu barbă, corpul preotului a fost amestecat cu cele ale evreilor măcelăriți și aruncat într-o groapă comună. Cel mai probabil osemintele părintelui Grigore Resmeriță odihnesc astăzi în Cimitirul Evreiesc din Păcurari. În vara anului 2011, la comemorarea a 70
Grigore Resmeriță () [Corola-website/Science/325618_a_326947]
-
Roșcovanul este un film de aventuri românesc din 1976, regizat de Francisc Munteanu după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de Costel Băloiu, Sebastian Papaiani, Constantin Rauțchi, Constantin Codrescu, Florina Cercel, Ștefan Tapalagă și Zephi Alșec. Acțiunea filmului se petrece în
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
1976, regizat de Francisc Munteanu după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de Costel Băloiu, Sebastian Papaiani, Constantin Rauțchi, Constantin Codrescu, Florina Cercel, Ștefan Tapalagă și Zephi Alșec. Acțiunea filmului se petrece în toamna anului 1944. Adolescentul Mihai Secoșan poreclit „Roșcovanul” este atras în acțiunile organizate de UTC împotriva partidelor considerate reacționare. El descoperă abuzurile săvârșite de fostul comisar Potra, care participase în trecut la arestarea și anchetarea comuniștilor, și îl denunță autorităților. „Roșcovanul” este arestat ilegal și adus la o
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
toamna anului 1944. Adolescentul Mihai Secoșan poreclit „Roșcovanul” este atras în acțiunile organizate de UTC împotriva partidelor considerate reacționare. El descoperă abuzurile săvârșite de fostul comisar Potra, care participase în trecut la arestarea și anchetarea comuniștilor, și îl denunță autorităților. „Roșcovanul” este arestat ilegal și adus la o casă de corecție pentru a nu face mărturisiri împotriva lui Potra, dar reușește să evadeze de acolo și să ia legătura cu Comitetul Județean al PCR. În urma unui bombardament nemțesc care a avut
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
mărturisiri împotriva lui Potra, dar reușește să evadeze de acolo și să ia legătura cu Comitetul Județean al PCR. În urma unui bombardament nemțesc care a avut loc în august 1944, undeva în Transilvania, casa lui Mihai Secoșan (Costel Băloiu) poreclit „Roșcovanul” este distrusă, iar părinții acestuia mor. Rămas orfan și fără adăpost, copilul în vârstă de 15 ani se duce la Centrul de Recrutare pentru a pleca voluntar pe frontul antigerman, dar ofițerul de acolo (Florin Piersic) îl respinge din cauza vârstei
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
Corina Chiriac). Mihai se duce să-l denunțe pe Lampă la poliție, dar este recunoscut acolo de păgubașul Pompiliu Stoian (Aurel Giurumia), proprietarul magazinului de uleiuri și lacuri, care îl acuză că i-a furat portofelul. Comisarul Chiriac dispune arestarea „roșcovanului”, dar acesta din urmă îi spune că l-a văzut discutând într-o cârciumă cu Potra. Copilul fuge din secția de poliție și se duce la Comitetul Județean al PCR, unde fusese chemat de mai multe ori de prietenul său
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
unde este încarcerat în mod abuziv (fără sentință judecătorească) și sub numele de Urâtul. Mihai este preluat de instructor (Constantin Rauțchi) și repartizat la atelierul de tâmplărie, unde găsește și alți minori condamnați pentru motive politice. Instructorul îl pedepsește pe „roșcovan” la sfatul directorului. Mihai află de la ceilalți colegi că directorii Casei de corecție furau materii prime, alimente și bani din sumele alocate de stat, iar directorul Potra își însușea o sumă mai mare decât predecesorii săi. Pentru a-l obliga
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
furau materii prime, alimente și bani din sumele alocate de stat, iar directorul Potra își însușea o sumă mai mare decât predecesorii săi. Pentru a-l obliga pe director să nu mai fure din banii alocați pentru mâncarea minorilor încarcerați, „Roșcovanul” reușește să-i convingă pe colegii săi să facă greva foamei și să trimită o scrisoare la Comitetul Județean de Partid. Pentru a scăpa de copilul care-i făcea probleme, Potra îi spune instructorului să-i faciliteze încercarea de evadare
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
o scrisoare la Comitetul Județean de Partid. Pentru a scăpa de copilul care-i făcea probleme, Potra îi spune instructorului să-i faciliteze încercarea de evadare a lui Secoșan pentru ca gardienii să-l împuște „din greșeală”. Încercarea de evadare a „roșcovanului” are însă succes, iar el reușește să ajungă la întâlnirea programată anterior cu tovarășa Duma de la Județeana de Partid. Scriitorul Francisc Munteanu a scris scenariul unui serialul de televiziune intitulat "Pistruiatul", care a fost regizat tot de el. Serialul "Pistruiatul
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
doilea război mondial pe activiștii comuniști să lupte împotriva guvernului progerman al mareșalului Ion Antonescu. Ca urmare a succesului obținut de serialul "Pistruiatul", Francisc Munteanu a scris scenariul unui film nou în care personajul principal era Mihai Secoșan, un băiat roșcovan interpretat tot de Costel Băloiu. Scenariul filmului a fost achiziționat de casa de filme în anul 1976. Filmul a intrat în faza de producție la 18 martie 1976 cu titlul de lucru „Plecarea din rai”. Filmările au avut loc în
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
Copia standard a fost finalizată la 11 decembrie 1976. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 2.491.000 lei. Coloana sonoră conține piese muzicale interpretate de Orchestra de jazz a Radioteleviziunii Române dirijată de Sile Dinicu. Filmul "Roșcovanul" a fost vizionat de 3.315.499 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
cărora le dezvăluie malversațiunile trecute și prezente ale unor foști agenți ai aparatului represiv; sesizând pericolul de a fi demascați, aceștia se străduiesc, fără succes, să-i anihilize demersul.”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman scria că filmul "Roșcovanul" este doar „o poveste nouă pentru fostul «pistruiat» TV, Costel Băloiu”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„În toamna lui 1944, când „țara fierbe și lumea se agită”, Mihai, orfan de
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
mișcarea”. Refuzat ca voluntar, o apucă pe căi greșite spre... Școala de corecție. De aici îl recuperează uteciștii care îi redau echilibrul și îi indică noul drum în viață. Sub bagheta scriitorului-regizor, Băloiu devine din copil, adolescent și din pistruiat, roșcovan. Filmul nu e lipsit de farmec, și s-ar putea să ascundă vagi detalii autobiografice. Un personaj de hahaleră colorează, viu, Papaiani.”" După lansarea serialului de televiziune "Pistruiatul" (1973), scenaristul și regizorul Francisc Munteanu a scris un roman intitulat "Pistruiatul
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
televiziune "Pistruiatul" (1973), scenaristul și regizorul Francisc Munteanu a scris un roman intitulat "Pistruiatul", care a fost publicat de Editura Ion Creangă din București în anul 1976. De asemenea, după premiera acestui film, el a scris și un roman intitulat "Roșcovanul", publicat tot de Editura Ion Creangă în anul 1979. Cartea are 214 pagini și a fost scrisă după scenariul filmului.
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
română. Cei cinci Planetari au rolul unor apostoli ecologiști care să-i învețe pe ceilalți oameni cum să fie responsabili cu mediul înconjurător, să recicleze și să nu polueze sau să distrugă natura. Kwame din Africa are puterea Puterea Pământului, roșcovanul Wheeler din America de Nord are Puterea Focului, Linka, o blondă din Uniunea Sovietică, are Puterea Vântului, Gi, din Asia, este fata care are Puterea Apei, iar din America de Sud este micuțul Ma-Ti (și companionul său maimuțoi), cu Puterea Inimii. Atunci când Planetarii
Captain Planet () [Corola-website/Science/331442_a_332771]
-
piese: una solo, una împreună cu antrenorul și una împreună cu un invitat special. Votul publicului a decis câștigătoarea. Tudor Chirilă a fost criticat pe Internet de către fanii emisiunii, după ce acesta l-a ironizat și discreditat în episodul 3 pe concurentul Ștefan Roșcovan, care le-a mărturisit juraților că a cântat la İstanbul în fața a 350 000 de oameni, în cadrul unui turneu internațional susținut de către IFLC, o organizație ce promovează multiculturalismul și pacea mondială. Juratului i s-a părut „ușor neo-absurd” acest număr
Vocea României (sezonul 6) () [Corola-website/Science/335223_a_336552]