1,892 matches
-
femeie, se opri și o salută, înclinându-se ușor: - Bun găsit, doamnă! Presupun că săniuța vă aparține... Mi-am permis să vă scutesc de efort și.. - Vai, ce jenant pentru mine! Mulțumesc mult, domnule! Sunteți foarte amabil, îl întrerupse ea, roșind ușor, vizibil încântată și curioasă în aceeași măsură. Abia atunci observă că „tânărul” nu este chiar un adolescent cum crezuse ea la început. Totodată observă că acel bărbat avea un zâmbet extrem de amabil și de cuceritor în colțul buzelor și
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
tare, pietros și rumen ca două mere pârguite. Copila speriată nu știa în ce parte s-o ia pentru a scăpa de sub greutatea hoitului păgân. Își trase cu iuțeală cămașa ce o avea pe el rămânând gol. Simțindu-l, fata roși, închizând ochii. Zvâcni puternic, strângându-i în acea clipă buzele-i mici, roșii, între buzele lui cărnoase acoperite de o mustață groasă și țepoasă. Neputând țipa de durere, fata rămase încremenită, lăsându-i-se apoi moale. Morfolirea i se păru
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
grupuri de whatsapp. Băieții erau în concurs care dă mai multe goluri în veșnicele partide de fotbal, sub nicio formă nu ținteau poziția de cel mai nesimțit din clasa: ore de informatică în care cauți pe net țipe dezbrăcate, ca să roșească colega de lângă tine, cea cu care ar trebui să faci proiectul; poezii obscene ca să testezi reacții, iar dacă ești livrat dirigentei cu invitația de a o recita din nou, ai tupeul de a repeta primele două versuri, apoi virezi pe
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]
-
SEMESTRIALĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Clasa a VII-a Subiectul I (60 p.) Citește cu atenție textul dat. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare din cerințele de mai jos: "Octombrie-a lăsat pe dealuri Covoare galbene li roșii. Trec nouri de argint în valuri Și cânt a dragoste cocoșii. Mă uit mereu la barometru Și mă-nfior când scade-un pic, Căci soarele e tot mai mic În diametru." (G.Topârceanu, Octombrie) A. Limba română (30 p.) 1.Transcrie
DEŞERTUL DE CATIFEA (58-60) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363650_a_364979]
-
cuvânt Le spune sacadat pe bolta senină Ducându-le însingurat În murmur-fluier ca un cânt. Printre vise și-ngreunate raze fierbinți Ne risipim în evanescenta suflare A clipelor ce trec Privindu-ne, din ceas, cuminți Cu-o arșiță lascivă în mișcare ... Roșește șoapta, timpul fulgeră iubire, Un tremur trece iute prin suflu', vara-i ștearsă!.., Poate,.. de frică ne ascundem în privire!? Am luat câmpii? O zbaterea-i pe gura arsă... Referință Bibliografică: DISPERSARE / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DISPERSARE de LIA RUSE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349530_a_350859]
-
în joacă) “E vr'un secret, că-mi sare pandalia, Ca roșiile mele să se coacă?!” “Nu e secret, (vecinul pus pe șoadă) La noapte, dezbrăcată, nu glumesc, Să umbli prin grădină să te vadă, Că toate de rușine se roșesc!”, Plecă Măria, cam cu întrebare, Dar până seara ea a socotit Că n-ar strica să facă o-ncercare, Și-apoi din asta nimeni n-a murit; În miez de noapte, gol-goluță-goală, Făcu Măria ture prin grădină (La chestii d-
MIRACOLUL DE LA MIEZUL NOPŢII de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349556_a_350885]
-
nevoie de cunoștințe, prostia se descurcă singură (urbană). • Prejudecățile au viață lungă. • În tramvai este ca-n viață: te înghesui, te strecori... Când s-apuci un loc în fața, tocmai trebuie să cobori...(Camillo Sbarbaro). • Nu-i crede pe mincinoși când roșesc. Și nici când nu roșesc. Fără un jucător ca el, nu am fi câștigat niciodată, dar nici cu el! • Fală goală în traistă ușoară (folclor). • Femininul de la lacheu e lichea? • Libertatea de a vorbi înseamnă să știi și când să
PROBA ORALĂ & LOZINCI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349694_a_351023]
-
descurcă singură (urbană). • Prejudecățile au viață lungă. • În tramvai este ca-n viață: te înghesui, te strecori... Când s-apuci un loc în fața, tocmai trebuie să cobori...(Camillo Sbarbaro). • Nu-i crede pe mincinoși când roșesc. Și nici când nu roșesc. Fără un jucător ca el, nu am fi câștigat niciodată, dar nici cu el! • Fală goală în traistă ușoară (folclor). • Femininul de la lacheu e lichea? • Libertatea de a vorbi înseamnă să știi și când să taci (Dori Ben Zeev). Tot
PROBA ORALĂ & LOZINCI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349694_a_351023]
-
din berea pe care o voi aduce din oraș și i-am fluturat pe sub nas biletul pe care l-am scos din buzunarul halatului, plus un mic pupic ... lucru pe care la și pus imediat în practică.. Am zâmbit și roșit puțin( simțeam cum îmi ard obrajii) , dar stratul de bronz așternut pe fata l-a ascuns. Aveam în mine un sentiment de mulțumire și fericire. M-am ridicat și am plecat spre cherhana, unde pescarii tocmai trăgeau obarca pet țărm
DESTIN DE FEMEIE.OANA-IULIANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348717_a_350046]
-
învățător i-a dat răspunsul. Zmeurica i-a mulțumit și i-a spus șoptit lui Matei că îl așteaptă după masă înainte de a pleca, și s-a dus la grupul din raionul Dej. Băiatul intimidat de ironiile colegilor din raion, roșise și nu mai știa ce să spună! S-a grăbit să mănânce și a plecat spre dormitor să-și ia sacoșa care o avea drept bagaj, unde avea strictul necesar pentru cineva plecat pentru scurt timp. A vorbit cu instructorul
9 ZMEURICA; ÎNCHEIEREA CURSULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349272_a_350601]
-
c-am să te simt prin unghere ascunse de copaci striviți și culeg șpanul inimii modelându-l în forma chipului tău unduit ancestral de maratonul timpului din ascendenți fără ascendenți îți mângâi cu respirația stelelor ochii coborâți în abisuri mă roșesc de nerușinarea gândurilor mele care acoperă uitarea apoi mă las legănată de hamacul norilor acoperind toată suferința lumii zâmbesc strâmb neputând răspunde la întrebare Referință Bibliografică: ACOPERIND TOATĂ SUFERINȚA LUMII / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1235, Anul
ACOPERIND TOATĂ SUFERINŢA LUMII de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349866_a_351195]
-
se păru mai întâi că nu aude bine. Îi ceru lui Nerun să-i mai repete o dată ceea ce spusese mai înainte. Iar după ce Nerun terminase de spus pentru a doua oară tot ce avea pe suflet, zgripțuroiul începu să se roșească la față de mânie, să tremure din barbă și din mâini, iar chipul i se îndârji și rosti: - Aud eu bine? Tu îndrăznești să-mi ceri nepoata de soție?! Tu care n-ai nici o pâine la masa de seară? Auzi, să
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
Cântec nou, de înflorire strălucește în privire Și iubesc, a câta oară, ochii tăi de primăvară?! Cântă-n fiecare floare, dragostea ca o chitară Când zefirul unduiește firul ierbii ce zâmbește. Pădurile șușotesc, frunzele se-nveselesc Și obrajii-mi se roșesc, c-au aflat cât te iubesc! Cântec nou, de înflorire, strălucește în privire. Primăvara dă de știre, vieții, de a ei sosire Și mă-nvăluie-n iubire, armonie, strălucire Și iubesc a ei menire și iubesc, iubesc, iubire! Și iubesc, a câta
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348074_a_349403]
-
să văd dacă dr. Marinescu are nevoie de mine... Doamna Nicolae, este posibil să apelez și eu la serviciile dumitale...dacă nu te-am obosit prea... - Desigur! Vă însoțesc oriunde, nu se pune problema, l-a întrerupt Anca, simțind cum roșește la gândul ca i-a surprins acea privire plină de nostalgie și respect. Nu a fost nevoie. Celelalte două echipe erau aproape de finalizarea operațiilor. În camera de pregătire a chirurgilor, în timp ce-și spălau mâinile cu apă sterilă și
ISPITA (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348055_a_349384]
-
rămas ca proasta-n târg privindu-l și întrebându-mă de ce îmi ard obrajii. Iar când s-a prezentat militărește, mi-a luat piuitul, zău așa! Ce naiba, că doar m-au curtat atâția bărbați și nu am simțit niciodată că roșesc. Am simțit atunci, în acele momente, că mă îndrăgostesc de el și uite că așa a fost. Și el... pe unde o fi la ora asta? Tot în ședință? E posibil ca dragul meu soț să mă înșele? Hm, o să
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
moale prin vise hăituite; Și lasă-mi lăcomia privirilor deșarte Să-ți deie nemurirea în raiul după moarte. Ignoră-mi umilința, când banul nu-ți ajunge, Surâde-mi printre lacrimi, când vorba te împunge; Cuvintele pe buze, obrajii să-mi roșească, Abia ieșit pe ușă, să-nceapă să-mi lipsească. Tu iartă-mi nepăsarea, când frântă ești de trudă, C-atunci, ingrata-mi fire, dorințele-mi asudă; Veșmintele-ți curate mă-ndeamnă la păcate, În dorul meu satanic le vreau neîmbrăcate
SĂ TE SMEREŞTI, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348240_a_349569]
-
bate-ți pieptul tău strigând: Scumpa, draga Românie, idolul vieții mele! Și când vei fi Leu, pisică, scoate-ți ghearele din piele! Iată norma după care poți s-ajungi unde poftești! Ș-apoi, ca să n-ai mustrare, nici vreodată să roșești, Înainte de-a purcede pe-ale crimei negre căi, Cearcă-ți sabia în gâtul conștiinței tale-ntăi! Asta-i lecția pe care o lăsați posterității! Ah, cumplit v-ați râs de lege și de cumpăna dreptății, Și de oameni, și de
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
de pe poteci ciopor de lupi prin urlete îngână vedenii albe strânse către zare apoi se furișează către stână sperând să se sfârșească postul mare dar pân-ajung încep să se pălească luminile clipind parcă a moarte căci orizontul prinde să roșească iar haita flămânzește mai departe se umple cerul de lumină lină topind în ea icoanele de sus o nouă încercare va să vină când astrul se va trece spre apus din nou clipesc pe boltă de departe tăcute stele peste
CLIPESC PE BOLTĂ STELE DE DEPARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350063_a_351392]
-
cuvenite pentru ca nu fusese mult timp in concediu medical și premiul pentru conștinciozitate și ajunse la concluzia că își pot permite o cină festivă și aniversară la restaurantul de lux "Luculus". Și asta încă înainte de a primi cele cuvenite. Matilda roși de plăcere și se comportă ca o fetișcană, încercă aproape toate rochiile și alese un șirag de perle autentice, care se îngălbeniseră parțial de atâta nepurtare. Leopold aerisi costumul cusut încă la Cernăuți, dar care arăta ca și nou, din cauză că
SCHIŢE UMORISTICE (20) – F... ! de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350072_a_351401]
-
făcut apariția, într-o dispoziție mai euforică decât de obicei. Poate băuse un pahar cu vin înainte. „Te-am grațiat de fiecare dată, dar se pare că ai uitat că ai fost adusă aici pentru a-mi fi iubită”. Fata roși ușor și zâmbi, încurcată. „Nu am uitat, mărite Rashid, doar că mă gândeam că aceasta se va întâmpla cu timpul...”. „Ei bine, nu, se pare că timpul a venit deja și că nu mai am suficientă răbdare”, rosti șahul, precipitat
O NOUĂ ŞEHEREZADA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350222_a_351551]
-
nu sunt semnate ? Aceștia, schimbând între ei priviri pline de seninatate, au deschis un semiton de gură, și i-au șoptit, strict confidențial: “Era de datoria domniei voastre, generalissime, să le semnați !” “Cum, cum, cum, să le semnez eu...” se roși Ptița. “Cum, să le semnez... aduceți-le gata completate, să le semnez odată...de ce nu mi-ați spus mai devreme... se poate ?” Dis de dimineață, candidații au intrat în sală. Nimeni nu a observat că - dintr-o eroare a dascălului
NIMENI NU ŞTIE NIMIC ÎN MINISTER de JIANU LIVIU în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361844_a_363173]
-
învățământului... te rog, mai vino pe la noi... Dar, știți... se rugă Ptițâi... Știu, dragul meu, nici o vorbă..nimeni nu știe nimic în minister ... Pe scări, când să iasă, îl aștepta Iapileski... A... Ptițâi, ce ai facut la examenul profesorilor ? Ptițâi roși, îl luă de umeri pe general, și intra cu el în birou. Vârî mâna în valiză, și scoase trei crapi... Mă rog, mă rog... să mai vii pe la mine, să îți mai dau ceva de analizat... Dar... Știu, despre acest
NIMENI NU ŞTIE NIMIC ÎN MINISTER de JIANU LIVIU în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361844_a_363173]
-
ore. Valiza lui Ptițâi, de 50 de kilograme, s-a ușurat. Doar la ieșire, portarul îl măsură aspru, și, cu o expresie de reproș, îi bară drumul spre stradă: Se poate, domnule Ptițâi ? Ce fel de examen ați organizat ? Ptițâi roși... Băgă mâna în valiză, scotoci, scoase o plătică, și o dărui, seniorial, portarului... Acesta luă cu zel poziția de drepți, și, îndatorat veșnic, îl salută obedient.... Ptițâi se șterse de solzi pe gheretă, și privi rugător portarul: Te-aș ruga
NIMENI NU ŞTIE NIMIC ÎN MINISTER de JIANU LIVIU în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361844_a_363173]
-
ce-a crescut drept în față mea Primește poruncă, în genunchi să stea! Mă îmbrac în slove și din mine ies Roadele sunt coapte bune de cules, Verile-s fierbinți și îmbujorate, De cireșe coapte au fost sărutate. Câmpul a roșit într-un snop de maci Soarbele culoarea și mai bine taci! Clipele confuze o să cadă-n plasă, Ciutele alergă unde-i iarba deasă! --------------------------------------- Cioplitor în stele, herghelii de dor, Se deșiră vremea nu pot s-o măsor... Dar îmi petrec
CIOPLITOR ÎN STELE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365917_a_367246]
-
grijă valizoiul de lemn pe care îl vopsește în baiț maro și îi repară încuietoarea, locul calului înaripat este luat de trenul care îl va duce spre orașul universitar, unde îi va ieși în cale și Spânul roșu - oare nu roșii sunt toți cei care se agață de hainele lui, nesclipitoare dar curate, în încercarea de-al transforma în „omul nou?” - și împărații Roșu și Verde - nimeni alții decât magistrații profesori -, și furnicile și albinuțele - așa văd eu studenții, camarzii tânărului
CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL III, AUTOR, GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365930_a_367259]