909 matches
-
toamnă ce are să vină Nu va putea răpune tinerețea mea. Oricâte lungi jelanii aduce toamna Cu oameni răi - alai stânjenitor, Eu mai cu bucurie-n așteptare Voi împărți iubire tuturor. Și nicio vină n-are toamna asta Că oamenii-s robiți de spațiu și timp Că sunt legați de lucruri prea deșarte Că nu pot să mai spere mai departe. Te chem, iubite, ca pe-o primăvară, Să mă desparți de toamna ce-a venit. Să îmi aduci iar zâmbetul puterii
POEZIILE TOAMNEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376371_a_377700]
-
Vasile Lehăduș, ultimii plecați să încingă o miuță în ceruri arbitrată, poate, de Sf.Petru. Mai ieri a plecat Vasile, zis Moșu, cel de la Politehnica și Siderurgistul, extrema și interul iubit de Cavalerul de la Tunel, Cornel Gușatu, Fane Măcealaru, Sandu Robea, Toni Barbu, Ilie, Liviu Nica sau chiar de autorul acestor modeste rânduri, deținător de vuvuzea, dar remarcat de gașcă mai ales prin sunetele scoase cu o veche trompetă de pionier în neuitatele dimineți de duminică petrecute în tribuna dinspre Domnească
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
Vasile Lehăduș, ultimii plecați să încingă o miuță în ceruri arbitrată, poate, de Sf.Petru. Mai ieri a plecat Vasile, zis Moșu, cel de la Politehnica și Siderurgistul, extrema și interul iubit de Cavalerul de la Tunel, Cornel Gușatu, Fane Măcealaru, Sandu Robea, Toni Barbu, Ilie, Liviu Nica sau chiar de autorul acestor modeste rânduri, deținător de vuvuzea, dar remarcat de gașcă mai ales prin sunetele scoase cu o veche trompetă de pionier în neuitatele dimineți de duminică petrecute în tribuna dinspre Domnească
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
și aceeași cu zarea... Ce este patria, mamă ? Nu știu cum am urcat în căruța vieții mele, Nu m-a întrebat nimeni dacă doresc să mă nasc mi-aduc aminte doar că părinții erau înjugați la ea pe-o cale de stele robi la o zdreanță de care țineau cu dinții. Nu m-au întrebat De vreau s-au nu Să urca pe înserat În căruța cu roțile Celor patru anotimpuri: Copilărie,tinerețea, Maturitatea și bătrânețea... Scârțâia din toate încheieturile Pe osie,tristețea
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
pași de adieri Cutremurausau mângâiau pădurile ca ieri El tot pleca și revenea înamorat mereu Să-și vadă iar iubita, ca Unul Dumnezeu. 21 Ca să-L înduplece, să-I stea aproape Ea începu foșnetul, și susurul din ape Ca să-I robească auzul, a început Cântarea Ce nu se mai termină, cât mișcătoare-i marea. VA URMA Muzica bisericeasca bizantina - YouTube ▶ 6:14 https://www.youtube.com/watch?v=Pi7dmag2sTw Referință Bibliografică: IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375860_a_377189]
-
și mi-e bine Și simt că nu trăiesc în zadar, Liniștea ei o împart și cu tine Și eu i-am primit frumusețea în dar! Aici pe pământ, Poezia alină Toată neliniștea din sufletul meu, Acum când scriu mă robește-o lumină, O lumină vecină cu Dumnezeu... Referință Bibliografică: Poezia ca o Duminică... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1493, Anul V, 01 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POEZIA CA O DUMINICĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376112_a_377441]
-
vulturii să zboare pe drum deschis peste hotare, să nu mai lase-n urma lor puii plângând , murind de dor Și-n lume poate nu mai fie români plecați într-o sclavie și mistuiți de-un aprig dor să fie robi și-n țara lor. Copile, vei putea ierta ce am făcut din țara ta? Am îndurat poate prea mult și am făcut din asta-un cult. Nu vreau să îți aduci aminte de-aceste vremuri fără minte. Iubește-ți marele
COPILE, NU ŢI-AM DAT O ŢARĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375139_a_376468]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > CRISTIAN PETRU BĂLAN - TROIENE DE SPERANȚĂ (POEME) Autor: Cristian Petru Bălan Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului ÎNFRUNTĂ-MĂ... Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate, Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat, Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcat Din care curg rubine în fulgere-mbrăcate. Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un pat Unde să plâng cu tine c-am
TROIENE DE SPERANŢĂ (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375181_a_376510]
-
Deși, de când am intrat în adolescență, cochetez și eu serios cu artele plastice, ... XVIII. CRISTIAN PETRU BĂLAN - TROIENE DE SPERANȚĂ (POEME), de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016. ÎNFRUNTĂ-MĂ... Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate, Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat, Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcat Din care curg rubine în fulgere-mbrăcate. Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un pat Unde să plâng cu tine c-am
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
aprind, Zidește-mă în tine, la pieptul tău mă frânge Sau leagă-mă-n fuioru-ți de plete vălurind Și-atuncea chipul nostru pe cer se va răsfrânge. PRIVIREA TA DE ÎNGER... Citește mai mult ÎNFRUNTĂ-MĂ...Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate,Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat,Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcatDin care curg rubine în fulgere-mbrăcate.Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un patUnde să plâng cu tine c-am săvârșit păcateși-apoi
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
fie confruntat cu destine curmate sau vieți frânte, din motive arbitrare și absurde, din voința unui regim represiv. Pentru cineva care a trăit în acele vremuri, vizita poate deveni o experiență zguduitoare. Acum câțiva ani, cu vocea sugrumată de emoție, Robi Auscher, venit la Sighet din Israel, își lămurea prietenii de ce era atât de tulburat: descoperise numele și fotografia tatălui său, deținut timp de mulți ani pentru „crima" de a fi fost sionist. O mare parte din copilărie și adolescență Robi
MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ŞI AL REZISTENŢEI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372714_a_374043]
-
2011 Toate Articolele Autorului Ce este patria, mamă ? Nu știu cum am urcat în căruța vieții mele, Nu m-a întrebat nimeni dacă doresc să mă nasc mi-aduc aminte doar că părinții erau înjugați la ea pe-o cale de stele robi la o zdreanță de care țineau cu dinții. Nu m-au întrebat De vreau s-au nu Să urca pe înserat În căruța cu roțile Celor patru anotimpuri: Copilărie,tinerețea, Maturitatea și bătrânețea... Scârțâia din toate încheieturile Pe osie,tristețea
CE ESTE PATRIA, MAMĂ? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373123_a_374452]
-
pământul lăsat pârloagă ca să-i dea rod. Ceea ce-i va scoate pe români din criză vor fi ocupațiile milenare agrare, pastorale, care definesc poporul român. Unitatea ,,în cuget și simțiri" îi va ridica mai sus față de cum erau. Au fost robiți într-adevăr de o perioadă neagră și când s-au văzut eliberați au apucat-o fiecare care încotro, uitând de tot și de toate, chiar și de ei înșiși. Au văzut doar prezentul, doar ce era palpabil, amăgitor, hiperbolizat, lăsând
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
Vasile Lehăduș, ultimii plecați să încingă o miuță în ceruri arbitrată, poate, de Sf.Petru. Mai ieri a plecat Vasile, zis Moșu, cel de la Politehnica și Siderurgistul, extrema și interul iubit de Cavalerul de la Tunel, Cornel Gușatu, Fane Măcealaru, Sandu Robea, Toni Barbu, Ilie, Liviu Nica sau chiar de autorul acestor modeste rânduri, deținător de vuvuzea, dar remarcat de gașcă mai ales prin sunetele scoase cu o veche trompetă de pionier în neuitatele dimineți de duminică petrecute în tribuna dinspre Domnească
SE PUNE DE-O MIUŢĂ ÎN CERURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376221_a_377550]
-
pe ochii ce mi-i oblojesc, Fulgere stau pe liniștea supta De tot ce nu am și mă împietresc! Ah, lume nebună, lume nebună, Totul, stupid, sfârșindu-mi trăirea, Ce-mi scutură plâns pe brațe cu brumă, Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea! Ah, muzica nouă, de împrumut! Lupii se-ntorc în haită, călare, Din sec și arpegiu - gol așternut - Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți, Scoate-mi din mare învolburare, Și stele, și luna
FUGA DE SILFIDE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379291_a_380620]
-
Ploaia pe ochii ce mi-i oblojesc,Fulgere stau pe liniștea suptăDe tot ce nu am și mă împietresc! Ah, lume nebună, lume nebună, Totul, stupid, sfârșindu-mi trăirea,Ce-mi scutură plâns pe brațe cu brumă,Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea!Ah, muzica nouă, de împrumut!Lupii se-ntorc în haită, călare,Din sec și arpegiu - gol așternut -Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți,Scoate-mi din mare învolburare, Și stele, și luna
FUGA DE SILFIDE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379291_a_380620]
-
TĂNASE" ÎN ACEST WEEK-END Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului La orice cuvânt ar zice actorul Vasile Muraru, în oricare dintre rolurile pe care le joacă, află și răspunsul celor robiți de patima teatrului: surâsuri, râsete în hohote, aplauze. Prea adesea, între personajele interpretate de Vasile Muraru se regăsesc indivizi mândri de ei înșiși, zelatori cu aprecieri strâmbe ale valorii, ceea ce nu înseamnă că aceștia pot fi jucați de către actori cu
SOSESC DESEARĂ , BINE ŞI ARMONIE SUFLETEASCĂ LA TEATRUL DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE ÎN ACEST WEEK-END de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369116_a_370445]
-
boli incurabile și suflete chinuite. Mai ales pe cele din urmă. În plus, vedeam cu ochii minții cum un întreg stol de medici roia în jurul ei, uitând cu totul de pacienții aflați în agonie, nedorind altceva decât să-i fie robi pe viață. Ceea ce, mărturisind sincer, îmi doream și eu în acel moment. Știu. Am avut mereu în viață tendința de a exagera prin prisma propriei imaginații. Un defect incorigibil de altfel, nu prea departe aflându-se și explicația. Sunt și
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
o să fie!. Cei nesătui de bani, doresc Război, Cei necăjiți, muncesc cât doi, Vor cu puținul lor, copii să crească, În Pace și Credință strămoșească! . . . E-n miezul iernii și cu Maricica, Cu sufletu-nghețat de Dor și Of, Muncim ca robii toată ziulica, Răbdând jigniri și mofturi la un grof. Pustiu, sinistru și doar chipuri triste, Dărâmături ca după-un cataclism, Rar întâlnesc ființe optimiste, Mai mulți fățarnici și plini de cinism. . . Îngenunchez mereu, seară de seară, Șoptind: ,,O, Doamne, câte
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
o să fie!. . .Cei nesătui de bani, doresc Război,Cei necăjiți, muncesc cât doi,Vor cu puținul lor, copii să crească,În Pace și Credință strămoșească! . . .E-n miezul iernii și cu Maricica,Cu sufletu-nghețat de Dor și Of,Muncim ca robii toată ziulica,Răbdând jigniri și mofturi la un grof. . .Pustiu, sinistru și doar chipuri triste,Dărâmături ca după-un cataclism,Rar întâlnesc ființe optimiste,Mai mulți fățarnici și plini de cinism. . .Îngenunchez mereu, seară de seară,Șoptind: ,,O, Doamne, câte
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
celor doi, este în același timp un început al unei vieți noi. Credința în nemurirea sufletului i-a fost dată omului ca să i se pară mai ușoară existența sa de-a lungul timpului. A accepta, însă, timpul înseamnă a fi robit morții. Conștiința eternității spiritului are aceeași funcție ca lacrima în opera lui Lucian Blaga, aceea de a atenua suferința omului decăzut, însă personajul lui Eliade aspiră la mai mult, la reintegrarea condiției primordiale, în care omului îi este accesibilă etenitatea
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
-i vedeți? Societatea întreagă s-a pus pe un picior care ne-a adus unde sîntem astăzi. Toate clasele societății sufăr; nu mai vorbesc de țărani, cari-n o parte a României au ajuns să fie adevărați vagabonzi și sânt robiți pe toată viața cu munca, singurul lor capital ce le-au mai rămas... De ce finanțele noastre sânt într-această stare? După mine, una din cauze este că bugetele sânt rău făcute și nici pot fi altfel. Cum se fac în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de puterea unei stele stă în centrul nemărginirii ("unii au în ei o rază cerească care-i face să fie pătrunși de puterea suprafirei unei stele"), pe când ceilalți "născuți din lut și nefiind în legătură decât cu coaja pământului, sunt robi cu duhul". De aceea, uneori la Eminescu sunt și accente de dușmănie față de textul "cărții lumii", ca și cum ar putea fi un semn de egalitate între destinul guvernator al sorții individului și carte: "... Sâmburele lumii / E răul. Cartea lumii d-eternă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
care se află în Est, unde fusese Luvah-Duhul și unde a rămas o teribilă vacuitate: "groaznicul neant fără de capăt, [...] neantul de la Răsărit, lumea pustie-a lui Luvah"295. Construcția Orașului Integral începe de la rădăcina cauzei căderii: pierderea duhului-Luvah care este robit în Sud, unde este Urizen. Următoarea etapă în construirea Orașului este tocmai Sudul, de astă dată în mod criptic numit de Blake "Hotarul Transparenței" (Limit of Translucence)296, despre care, paradoxal, spune: Nu există Hotar al Transparenței/ În sînul Omului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
necruțătoare l-a răpus însă timpuriu. A debutat în 1986, la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, publicând apoi în „Orizont”, „Ramuri”, „România literară”, „Steaua”, „Astra”, „Amfiteatru” ș.a. Postum, i-au apărut volumele Ars longa, vita brevis (1997), Invazia vidului (1999), Robit eternității (1999), Sfinxul (2000), Fusese destul (2000), Pe valurile purgatoriului (2001), Cu barca pe Styx (2001), Curcubeul gândului (2002). Înzestrat cu un acut simț al tragicului mereu proiectat în orizont cosmic, A. este copleșit de un morb metafizic. Împotriva catastrofei
ANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285401_a_286730]