1,654 matches
-
sacilor sau prășitul porumbului. Muncă este și mâncatul deoarece dusul bucatelor la gură este urmat de o întreagă procedură orchestrată direct de Dumnezeu. Fără ea nu putem trăi. Pe de altă parte Dumnezeu ne asigură și păpica. Evreii scăpați din robia Egiptenilor au mâncat 40 ani mana cerească oferită direct de Dumnezeu și au băut în acest timp roua dimineții oferită din belșug. Dar nu numai în cazuri extreme Dumnezeu ne prepară direct hrana. Ce este mai bun decât o fripturică
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
purta pe pielea umărului său semnul infamiei, acvila romană, adică ceea ce el urâse cel mai mult în viață. Îl invidia din această pricină pe omul de lângă el. Acela era curat, pe lângă el care avea de acum pe umăr stigmatul, semnul robiei romane, pe care avea să-l poarte toată viața câtă va mai fi fost. Pilat impusese totodată tâlharului interdicția de a părăsi Ierusalimul ceea ce pe Baraba îl făcu să se gândească imediat la faptul că procuratorul nu avea să se
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
căsătoria nu este un ritual, ci o Taină adevărată. Ea își atinge desăvârșirea în Sfânta Biserică, pentru că numai în Biserică se desăvârșește orice sfințire. Despre Taina Pocăinței, Sfânta Biserică învață că fără ea duhul omului nu se poate curați de robia păcatelor și de orgoliul păcătos; că nu poate omul să-și ierte el însuși păcatele (noi putem doar să ne osândim păcatele, nu să ne și eliberăm de ele) și că numai Biserica are puterea iertării, căci în ea trăiește
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
de vrăjmași din afară, uneori agitată și dezbinată de patimile fiilor săi, ea se păstrea �ză neclintită și neschimbată acolo unde se păstrează Tainele și sfințenia duhovnicească; nu se denaturează niciodată și nu necesită reforme. Ea nu trăiește sub legea robiei, ci sub legea libertății, nu recunoaște nici o putere asupra sa, în afară de propria sa putere, nu primește judecata nimănui în afară de judecata credinței (pentru că mintea nu o înțelege); și își exprimă dragostea, credința și nădejdea, în rugăciuni și ritualuri insuflate ei de
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
în întregime. De aceea mai trebuie și îndreptarea prin Patimile și sângele iui Iisus Hristos. Cine mai poate vorbi despre meritele sale proprii sau despre o rezervă de merite prisositoare și de rugăciuni? Doar cei care mai trăiesc sub legea robiei. Tot ceea ce este bun, este împlinit în noi de către Iisus Hristos, noi însă nu ne vom supune niciodată în întregime, nici unul dintre noi, nici chiar sfinții, cum a spus Mântuitorul însuși. Totul este lucrarea Harului, iar Harul se dă tuturor
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
noi, să fim liberi înseamnă să iubim pe Dumnezeu. Domnul Însuși ne-a spus: „Cine face păcatul este rob păcatului. Dacă Fiul vă va face liberi, liberi veți fi într-adevăr“ (Ioan 8, 34-36). Nu ne putem elibera singuri din robia păcatului. El ne eliberează din această sclavie. Repet, pierzând conștiința faptului că suntem zidiți, că suntem ființe create, pierdem și înțelesul adevărat al libertății. Și atunci apar anomaliile pe care le constatăm vrând-nevrând. Acum, în lucrurile pe care le-ați
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
cum fusese rob mai mult de zece ani la un asirian nemilos. Pus să lucreze la digurile de la râul Tigru, simțea că nu mai există îndurare, că viața lui se sfârșise, că nimic nu-l va mai putea salva din robia aceea. Și, ceea ce arată câtă cruzime puteau avea oștenii asirieni, era faptul că, ajunși aproape sfârșiți, în convoi, la Ninive, nici măcar nu li se dădu prinșilor de război un răgaz de odihnă de o zi, două, ca după drumul istovitor
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
știe câte bătăi înfruntase, câtă arșiță cruntă în miez de zi îndurase, câtă foamete. În acei ani grei, știa bine că doar credința lui cea mare în Iahve, Cel care veghea de sus asupra copiilor lui Israel, chiar și în robia din țară străină, îl făcuse să nu se prăpădească cu totul. Văzuse cum prin harul lui Iahve mai trecuse un an, apoi încă un an, și încă unul, iar el încă mai era în viață! Dar se îndurase Iahve, ca
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
liber, că nu mai era slujitor al nimănui! La fel ca și viața multor evrei robi în țara Asiriei, cu timpul, viața lui se îmbunătățise. Se însurase cu o fată din neamul evreilor, Hannah, eliberată și ea de curând din robie, apoi își zidise un adăpost, adică o casă, chiar în incinta uriașului oraș. În acel timp, mulți evrei, dezrobiți prin diferite împrejurări, găsiseră câte o cale de a primi trecere în fața asirienilor de rang înalt, fiind puși în funcții mai
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
de faceți, toate spre slava lui Dumnezeu să le faceți”(1 Cor. 10, 31). Aceasta a fost în esența ei misiunea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în ceea ce ne privește pe noi oamenii, și destinul nostru pământesc, să ne elibereze din robia păcatelor, arătându-ne că adevărata temelie a viețuirii creștine nu sunt bunurile vremelnice și atât de înșelătoare și nesigure (Prov. 27, 24), ci “îmbogățirea în Dumnezeu”; nici n-a contrazis nevoia firească de procurare a celor necesare pentru susținerea vieții
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
cele ce se măsoară cu numărul anilor; înțelepciunea este la om adevărata căruntețe și vârsta bătrâneților - o viață fără prihană”. Împodobit, deci, cu înțelepciunea pe care o dăruiește Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El, fericitul Ioan răbda cu smerenie robia cu toate batjocurile din partea otomanilor ce-l numeau „ghiaur”, adică „necredincios”. Bătut, lovit, scuipat, devenit ținta disprețului ienicerilor din tabăra militară ce se afla în Procopie, Sfântul răspundea celor ce-l îndemnau să-și lepede credința că ar prefera să
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
înfrânării cuvioșilor Antonie și Teodosie de la Pecerska; Bucură-te, că ai crescut într-o familie binecredincioasă; Bucură-te, că ai luptat împotriva turcilor hulitori ai lui Hristos; Bucură-te, că nu te-ai biruit de deznădejde când ai primit crucea robiei; Bucură-te, că întărit fiind de Dumnezeu, ai răbdat bătăi nenumărate; Bucură-te, că scuipările nu au întinat frumusețea ta lăuntrică; Bucură-te, piatră de care s-au sfărâmat sfaturile cele nelegiuite ale chinuitorilor; Bucură-te, că deși ți-au
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
înfrânării cuvioșilor Antonie și Teodosie de la Pecerska; Bucură-te, că ai crescut într-o familie binecredincioasă; Bucură-te, că ai luptat împotriva turcilor hulitori ai lui Hristos; Bucură-te, că nu te-ai biruit de deznădejde când ai primit crucea robiei; Bucură-te, că întărit fiind de Dumnezeu, ai răbdat bătăi nenumărate; Bucură-te, că scuipările nu au întinat frumusețea ta lăuntrică; Bucură-te, piatră de care s-au sfărâmat sfaturile cele nelegiuite ale chinuitorilor; Bucură-te, că deși ți-au
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
să-l țină sub pază. Mi-e sacră credința ca picurii tăi, Regelui dă-i biruință, moarte dușmanilor săi!” ( Se retrage cu urniciorul plin și-l așează de o parte. La fel fac și celelalte fecioare.). FECIOARA II “Supunere și robie Iagizilor potrivnici! “ FECIOARA III-a “Să nimicească pe bastarnii sălbatici! “ FECIOARA IV “Să alunge pe Tribalii zănatici! “ FECIOARA V “Stăpânire Sarmaților nomazi! “ 11 FECIOARA VI “Jefuitorii, morții să-i dea pe parți! “ FECIOARA VII “Să nu-și găsească adăpost Roxalanii
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
izvorul de la Istru cu apelei mari În urniciorul lui, pus la temelie, unde se zămislesc picurii clari. LICINIUS 12 Limpezi și răcoritori ca vorbele tale, stăpână! Adâncul ochilor tăi dezvelesc o făptură bună. Privirea ta ca o rază de soare Robia alină și inima-mi ce doare. DOCHIA Străine, de ai colindat multe țări cu rost, sau fără rost, Află, aici e fiica regelui care tânără n-a fost. Oamenii în Dacia se nasc dej" bătrâni și grăbiți Cu mâna pe
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
bucurie și libertate, din cei 22. Fără nici un avertzisment, tancurile și puhoiul roșu al rușilor îi înghite ca lava unui vulcan, în 28 iunie 1940. Priveau îngroziți ceea ce se chema pactul Ribbentrop-Molotov, care îi obliga la o nouă și lungă robie.” Nu trebuie să uităm nici să iertăm atrocitățile comise și chinurile fraților noștri de când cizma străină stă pe grumazul lor. Nume schimbate, schimonosite, cruci distruse și morminte profanate. Graiul nostru dulce, pocit, istoria falsificată, lacrimi pe obrazul celor mai vârstnici
ZIUA NAŢIONALĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358154_a_359483]
-
care doresc cele prezente nu se gândesc la cele viitoare, nici nu se îndeletnicesc cu dobândirea celor veșnice și nici nu pot să se desfăca de cele vremelnice. Să ne grăbim să ieșim din viața trupeasca asemeni lui Israil din robia Egiptului. Avem, fraților, înaintea noastră darurile strălucitoare și dulci ale lui Dumnezeu în locul placerilor vătămătoare ale lumii. Să fugim de mama tuturor păcatelor: iubirea de arginti. CAPITOLUL 153 RĂSPUNSUL UNUI CĂLUGĂR DIN MĂNĂSTIREA RAIT CĂTRE UN FRATE DIN LUME În
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
Săi, afirmația Sa și celebrele minuni care-L afirmă: schimbarea la față, coborârea la iad, Învierea, Înălțarea și șederea de-a Dreapta Tatălui, Judecata și Învierea de Apoi. Slujirea împărătească asupra omenirii ne-a arătat-o Iisus prin slobozirea lumii din robia păcatului, a diavolului și a morții prin Sfânta Sa Jertfă, ca Domn al slavei, de aceea prin hagiografia ortodoxă expresia cuvintelor de pe Cruce (INRI), scrisă ironic și batjocoritor la adresa evreilor a fost înlocuită cu titulatura măreției Sale divine, atotstăpânitoare, NIKA-Împăratul
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
șoaptă. Eram în vis... DOMINO Marea gândurilor necuvântate Din al tău ochi stins se varsă Șoapte macabre se întrevăd Sub pale măști pe cerul negru. Cuvântul damnat plin de extaz pășește Pe umbra gândului beatic de primăvară Descătușat de orice robie temporală. Atunci vocea de cenușă lumină A copiilor stafii tomnatice. A fost într-un vis trecut, de mai târziu... Și n-am mai apucat împreună a păși În grădina noastră damnată Pentru ultima oară... Cu lacrimi de sânge ne plâng
NOAPTEA DOMINOULUI de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350670_a_351999]
-
născut ad-hoc Și nimănui dintre noi, nu i-a Trecut prin minte armistițiul Cu care potolind furtuna Acest din urmă exercițiu va eșua. Dar nu-i totuna; Miros albastru de benzină Pătrunde prin fereastra spartă Și aripile nu mai iartă Robia noastră la chenzină! E putred mărul! Și degeaba: Din ce în ce mai lânced rugul Că se prăvale tăvălugul Și tot mai proastă ne e treaba Invidiată carapace În care melcul, recompensă Sfidează orice recompensă Și lui i se oferă pace Propuneți-mi și
SCUZE ŞI ACUZE de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358927_a_360256]
-
de zei!? Ooo! Nu este cu putință Să fie dată unui rege dac atâta umilință! Licinius, semeț sol, general roman să ști Că Decebal în ultima clipă mișel și laș nu va fi! Eu nu voi cădea cu resemnare în robie. În viață dacul nu știe decât liber să fie! Iubită spadă, simbol de vitejie Tovarășe în viață fosta-i mie Și în moarte îmi vei fi! Dar nu este nimeni pe aici? Unde sunt ai Daciei fii! Altădată eram primit
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
luptei cu somnul în diferitele ei ipostaze. Printre titlurile capitolelor se numără: „Bucurați-vă”, „Care este calea spre locașul luminii?”, „Mi-am isprăvit alergarea”, „Ce vom alege?”, „Crucificarea”, „Falsul”, „Ingratitudinea”, „Hollywood - Fabrica de vise produce coșmare”, „Umnaismul laic”, „Libertare sau robie”, „Forest Gump?”, „Profeții sfârșitului”, „De-am fi fost acolo!”, „Cât de biblice sunt experiențele noastre?” Paleta subiectelor este destul de largă, astfel că trecând de primul articol, ce dă titlul volumului, putem explora subiecte diverse. Acestea privesc relația dintre bisericile evanghelice
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
a sutei împlinire, scurși ca-ntr-o-nchipuire prin legea timpului din viu. Poruncile în zeci de ani Ți le-am urmat după puteri și-un bun păstor am vrut să fiu pentru sărmanii mei evrei, eliberați de voia-Ți suverană din faraonica robie și-ajunși prin marea spintecată în dezolarea din câmpie, pe unde-n patruzeci de ani i-am tot purtat cu mic cu mare ca-n țara laptelui și-a mierii să nu pătrundă orișicare, ci numai cei ce n-au
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
pestriț convoi de mii și sute), călăuziți și-ncurajați de-a Ta statornică vegheare: un stâlp de nor ziua plutind, alt stâlp în noapte luminând. Și tocmai când ne-nchipuiam că am scăpat pentru vecie de egipteni și-a lor robie, văzurăm carele de luptă ce alergau mâncând pământul, ca să ne-ntoarcă înapoi cum cîinii-ntorc turma de oi. Căci chibzuind la ce va fi după plecarea noastră-n pripă, ei au văzut marea risipă în lipsa forței de-a munci ... O, Doamne
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
aceste au un sens simbolic, un legământ de mare însemnare (n. n: în codul numeric al mărcilor genetice 666 & 664), căci acestea două femei sunt cele două (n.n: din cele cinci) testamente: Unul de la Muntele Sinai, care naște pentru robie și care este Agar, (căci Agar este Muntele Sinai din Arabia) și corespunde Ierusalimului de acum, care zace în robie împreună cu copiii săi. Dar Ierusalimul cel de Sus este liber și el este mama noastră”. (Gălăteni, 4; 21-26) Adică, în
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360290_a_361619]