9,222 matches
-
ale „Topului membrilor C. C.I. A.T. “. De asemenea, a instituit „Trofeul de onoare al C. C.I. A.T. “. Și, nu în ultimul rând, a înregistrat ca mărci la OSIM o serie de manifestări expoziționale, respectiv „Autotehnica“, „Pro domo“, „Timmedica“, „Veterinaria“, „Roadele toamnei“, „Connection“. Actualmente, C.C.I.A.T. are peste 1 100 de membri. Desigur, trebuie amintit și site-ul organizației, cu adresa www. cciat. ro. A nu se confunda cu www. cciat. org, site-ul organizației similare din Tripoli (Liban). C.C.I.
Agenda2005-05-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283340_a_284669]
-
C.P. 184 Matiuț Elena, Timișoara. Ne bucurăm că apreciați roadele muncii noastre. Am avut prilejul să mai explicăm în rubrica de față în anii trecuți că, pentru a obține lămuriri privind acțiunile deținute la o anumită firmă, persoana în cauză trebuie să se adreseze Biroului Acționariat al firmei respective (fiecare
Agenda2005-06-05-dialog () [Corola-journal/Journalistic/283357_a_284686]
-
din perioada postdecembristă a orașului nostru, ziarul „Timișoara“. „Suntem bucuroși“, ne-a declarat Oscar Berger, director general și redactor șef al publicației, „că după cincisprezece ani de luptă pentru valorile democrației, în spiritul Proclamației de la Timișoara, eforturile noastre au dat roade. Suntem gata să sărbătorim această frumoasă aniversare a noastră: o vom face duminică, 23 ianuarie, de la ora 19, în salonul Bavaria al Hotelului Continental, unde vor avea loc cea de-a opta ediție a concursului Miss Ziarul «Timișoara» și prima
Agenda2005-04-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283318_a_284647]
-
În 30 ianuarie Cei trei sfinți ierarhi, Vasile, Grigorie și Ioan, ne cheamă să-i imităm, să le urmăm credința și faptele. În sânul Bisericii strămoșești, a Bisericii sfinților, se cuvine să trăim ca niște mlădițe vii și aducătoare de rod. Una dintre cele mai frumoase istorii din Noul Testament este pomenirea eroilor credinței. Sf. Ap. Pavel, ca de pe o culme de munte, privește înapoi la vremurile străvechi, prin care a trecut poporul ales, și face pomenirea celor mai străluciți drepți care
Agenda2005-05-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283345_a_284674]
-
nu l-a cunoscut niciodată pe copilul lui atât de mult așteptat. Am suferit enorm, nu se poate spune, sunt sărace cuvintele pentru a traduce o astfel de tragedie. Dar am rezistat de dragul pruncului care urma să vină pe lume, rodul iubirii mele cu Paul... Îmi amin-tesc și cum mergeam în fiecare zi la mormântul soțului meu și mă sprijineam cu burta de cruce, pentru a simți și el cum se zbătea copilul nostru. Aprindeam lumânări, vorbeam cu Paul, îi povesteam
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
măr. Să regăsească virtuțile creației în aer liber. Să se întoarcă la temelii. „Cumințenia poziției noastre a șocat, așa cum odinioară șocase atitudinea de avangardă“, zâmbește Flondor, cu gândul la expoziția „Floare de măr“, organizată în 1985 de Paul Gherasim, ca rod al experienței de la Tescani. Era prima „ieșire în lume“ al unei noi grupări, „Prolog“, o grupare ce refuza teoretizarea demersului artistic, dar și alinierea la curentul hiper-modernist în care se înregimentase grosul mișcării artistice românești. „Ne plasam într-o tradiție
Agenda2004-37-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282858_a_284187]
-
a născut în 1909 la Leova, un orășel din Basarabia, și s-a stabilit în Belgia în 1928. Cinci ani mai târziu a obținut primul său premiu pentru arta statuară. Din 1950 până la moarte a trăit în Franța. Vali Corduneanu „Roadele Toamnei“ l Spectacol folcloric în Piața Nouă În acest sfârșit de săptămână, în 25 și 26 septembrie, în organizarea C.J.T. , Centrului de Cultură și Artă și PENCOOP, în Piața Nouă, din str. Sf. Apostoli Petru și Pavel (fostă Borzești) se
Agenda2004-39-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282921_a_284250]
-
Spectacol folcloric în Piața Nouă În acest sfârșit de săptămână, în 25 și 26 septembrie, în organizarea C.J.T. , Centrului de Cultură și Artă și PENCOOP, în Piața Nouă, din str. Sf. Apostoli Petru și Pavel (fostă Borzești) se vor desfășura Roadele Toamnei. Vor participa producători agricoli din Timiș, județele limitrofe, din fosta Iugoslavie, precum și comercianți autorizați și meșteșugari. De aici se vor putea achiziționa, după cum ne-au asigurat organizatorii, produse de calitate - legume, fructe, la prețuri mai mici decât cele din
Agenda2004-39-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282921_a_284250]
-
Moleculă“, cum îl strigau colegii de liceu, se poate mândri cu realizări pe care puținor oameni le e dat să le atingă într-o singură viață. Și cariera sa e abia la început, căci abia acum vine timpul să culeagă roadele faptelor pe care le-a semănat. Olimpic național „Mai târziu, mi-am dorit să urmez liceul silvic, să devin pădurar, meserie contemplativă în opinia mea. În clasa a VII-a însă, am auzit că cel mai dificil era să intri
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]
-
și în cazul celorlalte domenii - atât morale, cât și sociale. TOATE revizuirile promise după ^89 s-au amânat sine die. În manualele școlare - adevărată poartă de intrare în conștiința națională a unui autor - cei aleși să reprezinte literatura noastră sunt rodul acelorași reașezări mereu amânate. Cineva este de vină pentru toate astea, lăsând acum la o parte faptul că nevoia de vinovați este eternă. Până la urmă, nemulțumirile se lovesc de primul (și, de obicei, nu cel mai însemnat) obstacol întâlnit. Departe
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
sale... Să-i dăm crezare lui Ion Barbu însuși, ce-i declară, într-o patetica misiva, Ninei Cassian, în ^47, cum că 1940 e rezultatul unei "ore slabe"? Dar, prin însăși mistica-i fervoare, poemul pare-a fi, din contră, rodul unui ceas de-a binelea astral: Germania (hitlerista) era la apogeu; iar poetul nostru, din păcate, apologetu-i necondiționat. Mai mult: al unui Deutschtum metafizic, idealist, romantic, pur, fie și dacă mordoré, adică blond pătat cu brun! Cât zel de-a
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
au plănuit, acum aproape douăzeci de ani, o culegere a tuturor anchetelor literare românești din prima parte a secolului XX. Culegerea urma să "dubleze" Dicționarul literaturii române. 1900-1950, o continuare a celui de pînă la 1900, tipărit în 1979, ambele rod al colaborării specialiștilor de la fostul Centru de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, astăzi Institutul de Filologie Română "Al. Philippide" de la Iași. Din varii motive, culegerea n-a fost încheiată. reprezintă cîteva firimituri scăpate de la plănuitul festin, si anume amplă anchetă
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
e izbucnire a inconștientului și nu numai. Încrederea mărturisita în experiența visului trebuie să se conjuge cu o lungă proba a răbdării și a tăcerii. Din acest punct de vedere, "seducția violență" pe care universul Cărții nopților o exercita e rod atît al spontaneității, cît și al unei (pre)meditate munci de atelier. Sylvie Germain - Cartea Nopților, Univers, 1998, 238 p. Trad. și Postfața de Diana Bolcu.
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
declară mereu a fi, în truda elaborărilor d-sale românești. M-am străduit a-l înțelege și de astădată, de a-l scuză măcar parțial... În atari condiții s-a produs "revoluția de palat" de la Contemporanul - ideea europeană, al cărei rod îl reprezintă "seria nouă" a periodicului. Dincolo de posibilele amendări urmărite (publicația urmase un drum tot mai intemporal-doctoral, ajungînd a fi acaparata de studii de specialitate, cu o adresă foarte limitată uneori), această schimbare oglindește, într-un mod indenegabil, si reorientarea
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
lințoliul alb ce-l acoperă, si care, totuși, până la urmă, răzbate de sub vitregia iernii, aducând, firește, cu sine, nu doar primăvară energiei aplicate la obiect (și totodată direct răspunzătoare de soarta acestuia), ci și promisiunea toamnei încărcate de binecuvântarea unui rod în sfârșit pe bună dreptate meritat." (Mihai Sora, Firul ierbii, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1998; 522 pag., preț nemenționat.)
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
pentru cititorul român de a beneficia, în continuare, de lucrări beletristice sau de specialitate cu totul deosebite, dându-ne astfel posibilitatea să recuperăm, inclusiv, o serie dintre efectele izolării culturale la care am fost supuși de o politică obtuză, ca rod al fricii guvernanților de-atunci de a permite cetățenilor români să fie în pas cu mutațiile majore petrecute în cultura și spiritualitatea acelor vremuri, pe alte meridiane și paralele și de a intra în dialog cu scriitorii, artiștii și gânditorii
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
special tărășenia cu manualul alternativ de Istorie va rămîne, cred eu multă vreme pe tapet, pentru că acest moment a scos în față pe cei care, de voie sau cumpărați, și-au dat arama pe față patapievicii și liicenii care rod, rod cu spor la temelia societății românești" (dacă n-ați înțeles logica frazei, nu e vina Cronicarului, care a copiat întocmai, păstrînd punctuația marelui iubitor al limbii române, care zice în același text: "eu mă voi declara întotdeauna naționalist și, deși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
scopul de a continua toate posibilele căutări în baza unui radicalism de concepție care desparte destinul prozei de valoarea nudă a realului. Ca și la Mircea Eliade sau Cortasar deznodămîntul este tragic. Dacă eroul cărții se întreabă la sfîrșit despre rodul acțiunilor sale înseamnă că el ne indică o încercare metaforică de implicare a lui Dumnezeu în lupta dintre confuzia de valori din cadrul sistemelor sociale. Drumul tezei este însă aleator pentru simplul fapt că experiența se centrează pe valoarea poetică a
Arta imprevizibilului by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17246_a_18571]
-
pînte-/ cu ce mă născu,// șapte nopți într-una/ nu-l cunosc și nu/ mă mai vrea ca pînte-cu ce mă născu,/ Alba mea Soție/ Soare tămîiet/ doar din șapte-n șapte/ zile te mai văd! " (Treapta a patra, a Rodului șCopilul Bătrînț). Aspectul repetitiv, utilizarea refrenelor au, desigur, rostul de-a aduce obsesia afectivă la treapta incantației. Dar poetul descinde mai adînc în temporalitatea sensibilă, delectîndu-se cu tonalități aspre, arhaice: "! rogu-mă, rămîi aici,/ Doamne, nu pleca,// la cer să
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
a descinde cu maximă naturalețe de la condiția de poet cult la cea de poet oral, așa cum o persoană aflată în transă, s-ar transpune în îndepărtata-i copilărie. Aspirația spre primordii e o aspirație spre totalitate. Încercînd o reconstituire, autorul Rodului năzuiește la o sinteză, la un amestec al temelor lăuntrice și a procedeelor personalizate, cu altele, de ordin obștesc, care să sugereze un tablou al lumii, în amețitoarea-i textură de contradicții, în dialectica sa bolborositoare cum gura unui vulcan
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
îmbogățește prin concretul învestit cu o funcție metaforică, așa cum am arătat: "Dar mai frumoasă decît poezia, fetele se chiar despleteau în/ ochii noștri, albastre ape/ întinderi în care ne scăldam, parșivi, dar ca niște îngeri/ gata să le apărăm de roadele bogate ale țapinelor. Acolo, pe/ cîțiva metri patrați, s-ar fi putut întîmpla cea mai frumoasă/ poveste, am fi putut muri chiar de mîinile celor crezuți înșelați, și asta numai din/ cauză că pe un perete, cîndva,/ versurile unui poet
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
însă de ce unul dintre inițiatorii limbajului vulgar din presa românească post-ceaușistă se plânge că i se pun astăzi etichete pe care ar trebui să le ia drept elogii: în fine, truda de câțiva ani a d-lui Cristoiu a dat roade, astăzi toată presa românească a devenit de-o vulgaritate insuportabilă! Dl. Cristoiu își bazează plângerea penală pe definirea în DEX a cuvântului "mitocan": "om cu comportări grosolane, vulgare, bădăran, mojic". Definiția e corectă, dar incompletă: mitocan e și "locuitorul de la
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
mocirla durerilor. Vaca noastră uitată în grajd/ în balegă putredă se va îneca, păianjenii/ vor mînca din ea și se vor umfla ca purceii/ iarba va crește în pînza păianjenilor/ groasă ca sacul, păduchii vor încolți pe găini/ înflorind năpraznice roade/ în porci se vor împotmoli șobolanii/ toate se vor surpa ca frunzișul de toamnă/ și casa noastră va fi mai pustie ca ramura singură/ sub licărul stelelor picurînd/ din întunecate înghețuri" (Plîngerea diacului Ion din Dragomirești în sbornicul de pe Valea
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
să-l mănînce, bob cu bob, din mîna mea ce tremura... Pe urmă,... prietenul meu, poetul,... povestindu-i scena,.. .el îmi spusese serios că așa se împerecheau în vechime zeii și zeițele, sau semizeii și semi-zeițele, folosind în loc de sex (preciza) roadele pămîntului. * Telepatie cu Radu Tudoran. "Îmi făceam siesta, - spunea - îți vedeam profilul cînd vorbeai, o dată, cu mine și în clipa aceea sună telefonul tău!" Altădată, la orele 12 și cîteva minute, de anul nou, - după ce nu-l mai văzusem și
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
mă plictisesc". Sau, ceva mai departe: "Acei trei metri, distanța la care el (oculistul - n.m.) zice că eu pot să văd bine, sînt foarte neinteresanți, neproductivi și banali, în timp ce masa informă care se percepe vag după ei este de fapt rodul imaginației mele. Ceea ce văd acolo ochii mei slabi nu este decît un pretext pentru visele mele, pentru dorințele și, de ce nu, doar e un cuvînt la modă, pentru fantasmele mele, la care cei care văd perfect n-au acces. Nu
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]