1,258 matches
-
de a fi dalta prin care mâna dăruie cerul privitorului pasărea infinitul cumințenia pământului și dincolo de toate inima sufletul spiritul celui ce poarta o deschide sărutului dintre minte credință încrederea în a fi veșnic român oriunde viața te aruncă asta rodește sinele meu privind privindu-i măreția cuminte din inima pietrei lemnului întrupat în pasăre poartă coloană chipul femeii cuminți când trec cu inima prin fiecare formă de scaun rotund de-a lungul cercului mesei tăcerii în tăcere vibrând ființa-mi
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370016_a_371345]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ÎN AURIUL ASFINȚIT Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2038 din 30 iulie 2016 Toate Articolele Autorului În auriul asfințit al frunzei Băjenia începe să rodească Și toamna rece ca sărutul Iudei Va face aripile morții iar să crească. Voi aștepta din nou, amar, ca vântul, c-un Recviem, să-i cearnă risipirea, în trupul său va suspina pământul și-n mine iar va sângera iubirea
ÎN AURIUL ASFINŢIT de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370045_a_371374]
-
a fost și este o taină a poeziei creștine care a întrupat trăirea într-o măiastră suferință, într-un imn al comuniunii susurând pe file de acatist în anafura rugăciunii. Fiecare vers al ei e un spic de grâu care rodește însutit, care se dăruiește în pâine, care se împarte în lumină, care se împărtășește Neamului și lui Dumnezeu. Poeta-monahie este o gazdă a iubirii, un sonet pentru oaspeți de seamă, un acatist peste care se așterne mărgăritare de trăire mistică
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
rămas aborigenii... Din moși strămoși am ctitorit Valori ce-au rezistat în timp, Cu fiecare Șceptru s-a suferit Precum zeii din Olimp... Fiecare Domn care a domnit În Țara noastră Româneasca A adăugat și-a primenit Cultura, pământul să rodească... Au ridicat mânăstiri, așezăminte, Au forme, înscrisuri strămoșești Ce ne îndeamnă să luăm aminte, Ele sunt dovezi ale nației românești... Asemenea valoare istorică există Ce-ar trebui să trezească interes, Ea încărcată de istorie, persistă, Marii culturii tac, privesc ca
ÎNCĂRCĂTURA ISTORICĂ PLĂTĂREŞTI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370456_a_371785]
-
autorul în Predoslovie. Descoperim la autor rigoarea și precizia cercetătorului,inteligența disociativă,de cea mai aleasă speță, e un mod de a dubla observația asupra amănuntului cu fine considerații asupra fenomenelor istoriei și adâncimile textelor prezentate. Civilizația cărții care a rodit în miezul spiritual al locului vâlcean nu poate fi separată de sfânta Mănăstire Cozia unde Filos, pe atunci logofăt a lui Mircea cel Bătrân,așa cum se amintește în hrisovul domnesc din 8 ianuarie 1392,ne oferă,cum spune autorul cărții
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
franciza „Christmas Show”, care a funcționat trei ani consecutiv, cu peste o sută cincizeci de spectatori, reprezintă dovezile cele mai bune. Ce-ai făcut cu cealaltă trudă de studii și cercetare în știința geografiei? Ai absolvit facultatea de profil. Au rodit în vreun fel anii nu puțini, nici ușori de facultate? Am realizat o monografie a orașului meu natal, Buhuși, faptul considerându-l o mândrie și o aspirație care a prins contur încă din anul 2006 când am început lucrul la
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
Imperiul Ruso-Stalinist / Sovietic (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste / URSS, dintre anii 1946 - 1958 / 1960), în exploatarea tezaurelor subsolului Daciei / României - cele de cupru, de fier, de uraniu, de cărbune etc. - și ale solului bănățean-montan-păduros, ori de câmpie bănățeană neasemuit de fertilă, rodind „piramide de grâu“ (v. pp. 94 - 322) etc. Referință Bibliografică: Ion Pachia-Tatomirescu, Pagini monografice ale urbei miniere Anina din Dacia Caraș-Severineană / Ion Pachia Tatomirescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2338, Anul VII, 26 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
2015 din 07 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Nu-mi pare rău și nu regret nimic din tot ce am trăit cu pasiune. Ne-a fost iubirea ca un mozaic desăvârșit, și-n rele și în bune. Ce holde au rodit din primul spic dac-am avut în noi semințe bune și cum am reușit dintr-un colnic să facem pisc, cu-altar de rugăciune! Într-un ocean în zbucium și unic ne-am preschimbat frumoasele lagune... Nu-mi pare rău
MINUNE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370638_a_371967]
-
reconstituite, în special de genialul său elev Platon și de către Aristotel - elevul lui Platon. Despre triada Socrate - Platon - Aristotel s-a spus că Socrate a fost „sămânța” care a germinat, Platon - „floarea” care a înflorit, iar Aristotel - „fructul” care a rodit în istoria filozofiei antice grecești. Până la Socrate filozofii se ocupau de „lume”, voind să știe din ce elemente este constituită. Socrate a fost cel care a mutat preocuparea de până atunci asupra lumii exterioare, la cea interioară, de la cosmos la
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
urme pe-acest loc, Rădăcini pierdute, sânge de străbun! Tinerețea trece, mâine ești bătrân Rătăcind ca orbul fără de noroc... Cumpărați, cumpărați loc de primenire, Doinele de jale și-un ciob de trecut, Ca din amintire sâmburi de-nceput Mândru să rodească întru nemurire! Nenfricarea-n sânge, temeri - să le-ngroape; Un descântec tainic care să reînvie Florile câmpiei înflorind pe iie, Mugetul de cerbi, șopotul de ape, Freamătul luminii-n boabele de rouă, Ce le strâng fecioare-n răsărit de lună, Fapta
CUMPĂRAȚI, CUMPĂRAȚI! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370630_a_371959]
-
să privești rodul strădaniei tale și să știi că zilele-ti pe pamant se împletesc cu răsăritul și apusul soarelui, cu vrejii de fasole și bostanii din câmp. Conservele și găinile sunt produsul secundar. Esențială e bucuria că trăiești și rodești! Părăsesc curtea acestui om și încep plimbarea pe ulița; ajung la marginea satului, pe islaz, si arunc un ochi în ultima gospodărie - curcani, gâște și câțiva miei. Intru în vorbă cu stăpâna casei și o întreb mirata ce-i cu
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
ALEXANDRA MIHALACHE - POEZII DE ACASĂ Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1669 din 27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului SONET PATRIEI Din ochii însetați de biruință Căzură două lacrimi peste vreme, Aici e vatra dragostei supreme, Aici pământul a rodit credință. Privește către munți și nu te teme, Căci patria înseamnă năzuință, Să fie pasul tău făgăduință Atunci când glasu-i blând o să te cheme. Noi ne-am născut ca munții din furtună, Ne-au legănat pădurile la sân, Nici cerul nu
POEZII DE ACASĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369747_a_371076]
-
seara peste psaltire Inima-ți cântă prin șoapte vii, davidian Nimeni nu știe Părinte cu câtă tainică iubire Îmi sporești seninul când mai trece un an! Gura mea Doamne, plină fie mereu De lauda numelui Tău! Când simt din nou rodind smochinul În primăvara neamului meu creștinesc Mă prosternez și-ți cer : -Fă Doamne plinul, Adâncului nostru -nsetat, gând strămoșesc! Să-mi fie țara rotundă ca o pâine Oamenii să te cinstească-n ea cântând Fie aici belșug și pace, azi
GURA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368177_a_369506]
-
prin toată lumea. Debutul în volum, abia acum prinde viață, alcătuit din acumulările în timp. Așa cum ne spune poeta, „un ochi de Soare” i-a luminat întreaga sa ființă, a făcut ca „Ideea dintr-un Paradis” să se întruchipeze în poezie: „Rodește clipa, gândul nou,/ Cuvântul sacru iar vorbește,/ Produce-n jurul lui ecou,/ Inima scrie și citește.// Din rafturi de dicționar,/ Un ritm poetic reînvie/ Și se transformă într-un dar, Prin versul dintr-o poezie”. Dedicată profesoratului, a avut timp
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368201_a_369530]
-
impresia de relativ. Cât timp sunt umbre care astupă vulturii cântecului, sub ele mișună flăcări palide care pâlpâie sub distiliera valorilor, și se sting. Glasul muzicii e fără trup și de aceea se asimilează trupului care îl seamănă și îl rodește. Un glas muzical pătruns în trup de cleștar în și din care răzbate îngerul, al unei epoci și deasupra ei, e glasul „Privighetoarei Bucovinei”, Sofia Rotaru. Ce fermecătoare cântăreață e ea, fiindu-i martori nu anii, ci o epocă, și
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
așa cum cu greu te poți ierta pe tine însăți ca mamă, că tu trăiești iar ei sunt acolo, undeva... că trupul pe care l-ai simțit cald și pufos și nevinovat în mâinile tale, nu a apucat să crească, să rodească, să se împlinească. Cam asta este povestea și continuă, pentru că medicina este viață, o luptă continuă pentru viață a oamenilor care știu să rămână oameni, dincolo de propriile șocuri, de propriile greutăți de adaptare la o viață intensă, la o viață
O IUBIRE MAI VECHE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362660_a_363989]
-
îi doare sau nu,sau îi afectează necuviința lui. Când s-a apucat să mănânce fructele și semințele naturii, natura nu s- a supărat, ba chiar i- a mulțumit știind că în felul acesta în anul următor , curățată fiind, va rodi mai mult și mai bine. Făceau, de acum, mândoi parte din întregul ce îi accepta la un loc în sistemele lui, nimic nu pierea și nimeni nu se gândea să profite unul de altul, așa cum i a dat prin cap
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]
-
și tânăr (și tânăr, încă, mă mai simt) aveam gagici... tii, făără număr! (și-o să mai am, așa presimt). mă tot rugasem, eu, la Domnul, să îmi dea, ca la tot omul: (dar atunci îmi plăcea somnul) să îmi tot rodească pomul... și mi-ai dat destule, Doamne, însă nu cât aș fi vrut; mi-ai scăpat și multe poame, că o creangă mi s-a rupt. nu mă duce în ispită! de cîte ori nu te-am rugat?! eu voiam
... M-AI DUS, DOAMNE, ÎN ISPITĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353341_a_354670]
-
înmânat părinților lui Gheorghe Turda nu un act, ci un stih, pe care ei l-au pus pe tâmpla muzicii folclorice maramureșene, pentru ca fiul să nu aibă niciodată etate ci numai gloria clipelor, zilelor, anilor... Cântecele interprelui Gheorghe Turda au rodit o viață întreagă și au semințe ce și în pustietăți sterpe, de s-ar împrăștia, ar încolți. Toate l-au făcut pe interpret, vodă al folclorului maramureșean. Clipe și ceasuri de neuitat, petrecute cu ele, înfloresc inima! Sunt cântece ca
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
Cântare Liturgică, ce ne-a lăsat-o să cântăm ! În anul 414, Sfântul Niceta s-a sfârșit... Și mulți din Creștinătate, din inimă l-au Cinstit! Scrisori către macedoneni, a trimis Niceta-Sfântul Cum scrie Inocențiu-al Romei, de cel ce-a rodit Cuvântul ! Iată ce ne-a lăsat scris, omul Vasile Pârvan, Istoric-Arheolog și Academician : "A fost adevărat Apostol poporului daco-roman Ce s-a născut creștin în spațiul, carpato-danubian !" Părintele-Profesor Coman : "Ortodoxia Românească Primi Credința și Doctrina, geto-dacă, strămoșască, Ce ne-a
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]
-
și rezistență, lucrurile n-au fost împăcate pentru a înălța armonia la grad de virtute și constantă socială, viermele și sămânța discordiei au ros “patul germinativ” a ceea ce ar fi putut fi o “colaborare” și posibilă înțelegere antefactum și au rodit fertilizând dihonia, care din nefericire ajunsese să perforeze până la capătul celălalt, ca să se vadă că de fapt este un alt “''început” al tunelului. Fără licărul de speranță pe care se miza, pe care se chinuise să-l traverseze și să
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
N-ar mai fi nici răutate, Ură, grijă sau blestem E frumoasă primăvara, Flori și gâze, mărțișoare Preumblări prin roata vieții, Fericiri și supărare... O speranță-n primăvară An de an se înverzește De mai bine pentru țară, Bogăția ce rodește În suflete îmblânzite Sărutate de lumină Scăldate în rouă vieții Printr-o liniște Divină REGRET Vei regreta chiar azi, sau poate mâine C- ai alungat iubirea, printre ploi Vei regreta și poate-o să te doară Poemul fericirii dintre noi
RENAŞTE PRIMĂVARA (POEZII) de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354374_a_355703]
-
de-ar fi așa, aș fi mai bine mut, decât să vă cuvânt în grai barbar! Îmi sunteți frați, cu toți de o credință și către voi speranța mi-o îndrept că vom rămâne pururi o ființă și gândul va rodi mai înțelept! Aprins în suflet harul vi-l aduc ruinele din jur să lumineze, cum norii grei pe ceruri când se duc fac razele de soare să vibreze! Să ne-amintim eroii din trecut și să-i purtăm în noi
CUVÂNTAREA LUI MIHAIL CHONIATES CĂTRE ATENIENI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354510_a_355839]
-
torturii. Războinic și biruitor, a învins fiara urii. Printr-o legendă vestită, cheile vremii ține. Slobozind Vara-nsorită, Iarna o ia cu sine. Câmpuri, spre recoltă bună, cu aghiazmă se stroesc. Dar și pomii pe coroană, sperând că, mai mult rodesc. La ușă, pelin se pune, sau frunze de leuștean. Că duhuri rele pot ține la distanță, peste an. An de an perpetuate, tradiții populare la sate sunt practicate în Sfânta Sărbătoare. Ritualuri de Sfântul Gheorghe La sărbătoare creștină, obiceiuri circulă
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353970_a_355299]
-
totodată dealurile, curgând sub umbrele lor, țesând apoi câmpiile cu urzeli albastre prin rarele vaduri naturale și multele canale cenușii, lucrate de mâna omului, muzica folclorică oltenească a răsărit, se poate spune, odată cu mirificul peisaj al Olteniei, a înflorit și rodit pe măsura înrădăcinării olteanului aici. Va înflori și rodi până la plecarea lui, dacă va pleca vreodată! Oltenia a cântat dintotdeauna, iar olteanul cântă de când se știe și va cânta până când nu va mai fi, dacă se va întâmpla aceasta, pentru că
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]