575 matches
-
le aprindem; gata. Camera; albul patului de bambus, la stânga, acolo; și vechea tapițerie de deasupra patului, cu desenele roșii, vagi, estompate, albastru-violaceu, atentuate, o nuanțare negricioasă de roșu închis și albastru închis, o spălăcire de tonuri; ar trebui o nouă rogojină în cabinetul de toaletă; am să iau una de la târg; cel mai bine de la cel de pe bulevardul Operei 219. Textul este inteligibil, însă cititorul este surprins de mulțimea elementelor care par a fi oarecum "în afara sintaxei", amestecate cu enunțuri perfect
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
va izbuti, Îi va da marea dregătorie a Craiovei. Deocamdată Îl face ispravnic pe două județe, de unde, Împreună ci Neagu Rupe-Piele, stoarce bani, chinuindui pe țărani. Tudor Vladimirescu este Înșelat, prins și ucis În lagărul de la Cotroceni. În capitolul „Cu rogojina aprinsă-n cap și cu jalba În proțap”, aflăm că domnitorul țării Alexandru Șuțu a fost schimbat de către Poartă, iar În locul său a venit Grigore Ghica Vodă, un domn pământean, blând și iubitor de dreptate. La el au ajuns țăranii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-n cap și cu jalba În proțap”, aflăm că domnitorul țării Alexandru Șuțu a fost schimbat de către Poartă, iar În locul său a venit Grigore Ghica Vodă, un domn pământean, blând și iubitor de dreptate. La el au ajuns țăranii „cu rogojina aprinsă-n cap și cu jalba În proțap”, ca să se plângă de jafurile cumplite ale lui Dinu Păturică. Domnul citește jalba și poruncește ca tâlharul să fie prins și aruncat În „ocna părăsită”. Averea lui Păturică este vândută de logofăt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu găini Leghorn. Între etaje se circulă cu ascensor de mână, prin ajutorul unui scripete. Păsările stau tot timpul închise, ca la oraș, din lipsă de spațiu. Sunt extrem de curate. Într-o încăpere circulară din scânduri, căptușită pe dinafară cu rogojini, înăuntru cu o sobă, se cresc pui scoși la incubator, pentru regenerarea stocului de producție. Warren îmi dă o serie de scrisori de recomandație pentru diverși specialiști, până in California. Îmi dă prețioase sfaturi pentru itinerariul ce se întinde pe
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ceva pentru a-l salva, atunci când prietenia violentă cu contele Philippe devenea de nemărturisit în ochii lumii. Privesc cu toată intensitatea camera în care ne aflăm pentru a-mi aminti de cele petrecute aici. Însoțitorul meu îmi atrage atenția asupra rogojinilor care acoperă pardoseala. Tatăl meu le adoră. În ce mă privește, nu le suport mirosul. Mirosul ăsta de paie uscate îmi produce dureri de cap, și, culmea norocului, cum tatălui meu îi este întotdeauna teamă să nu facă guturai, trăiește
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
norocului, cum tatălui meu îi este întotdeauna teamă să nu facă guturai, trăiește aici înconjurat de farfurioare cu camfor pe care îl inhalează din când în când, și dacă trebuie să vin la el, combinația dintre cele două mirosuri, de rogojină și camfor, mă face să strănut până îmi dau lacrimile. Îi spun mereu că îmi provoacă un guturai artificial! Și adăugă: Dacă ai ști de câte ori am intrat aici cu genunchii tremurând (my knees shaking), în această cameră în care tatăl
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
casei. Culorile naturale se obțineau din fierberea cojilor de ceapă, a cojilor de nuci, a florilor de tei sau din fierberea cojii unor copaci (uneori arin). Nu ar fi bine să uităm că de fapt primul covor al țăranului era rogojina care se așternea pe vatră, pe laiță și uneori chiar pe jos. Papura obținută de la iazurile din Hudești sau din bălțile de la Prut era transformată în rogojini sau uneori în coșuri de papură ce rivalizau cu vechea traistă. Au apărut
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ar fi bine să uităm că de fapt primul covor al țăranului era rogojina care se așternea pe vatră, pe laiță și uneori chiar pe jos. Papura obținută de la iazurile din Hudești sau din bălțile de la Prut era transformată în rogojini sau uneori în coșuri de papură ce rivalizau cu vechea traistă. Au apărut după asta lăicerele din cârpe vechi (sau din codițe) care se așterneau pe laiță, pe vatră, pe cuptor sau uneori pe jos, urzeala fiind din fire de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
umbră, sunt durabile și totodată și estetice. e. Mobilierul Casele țărănești din Hudești aveau în general un mobilier sărăcăcios. în lungul pereților era o laiță cu câteva scânduri bătute cu chingi pe țăruși înfipți în pământ și acoperită cu o rogojină. Aceasta era folosită ca pat pentru dormit pentru unii membrii ai familiei, căci alți membrii dormeau pe cuptor și alții pe renumita vatră de pământ ce era lângă sobă. Această laiță servea ziua ca scaun pentru musafiri și ca loc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a determinat pe unii dintre locuitori să se stabilească în acest sat al comunei. Unii din locuitorii acestui sat confecționau din lemn de plop sau salcie diferite obiecte de uz casnic: linguri, fuse, polonice, chersâne, coveți, căușe, coșuri din răchită, rogojini din papură și altele. Acestea erau vândute în satele comunei sau la târgurile de la Darabani și mai rar la Dorohoi. Prin mijlocul satului trece drumul de la Darabani, Bajura, Oroftiana și mai înainte mergea până la Herța. Acest drum este pietruit iar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
albă, alături de multe alte persoane din diferite colțuri ale lumii, te copleșește. Tot în aceeași sală, celor nevoiași și nu numai, sosiți din alte zone ale Asiei, li se oferă hrană și găzduire peste noapte. Erau acolo, întinși pe niște rogojini colorate, câteva indience cu copii, doi bărbați indonezieni, niște tineri din Borneo și câțiva albi, probabil europeni. Noi am fost întrebați de un credincios sikh doar din ce țară suntem și dacă avem nevoie de sprijinul lor. Nu i-a
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
252. Tot datorită lui s-au amenajat infirmerii în cele mai mari închisori, unde erau tratați bolnavii cu afecțiuni ușoare, pentru cei grav bolnavi dispunînd internarea în spitalele civile. Deținuții au început să fie tratați mai uman, fiecare primind o rogojină pentru dormit. Deschiderea penalității românești spre mecanisme de constrîngere elaborate deja în alte părți la Roma din 1735 exista o închisoare celulară pentru femei, la 1760 în Veneția, la 1775 la Gand și la 1776 la Glocester se construiseră deja
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tehnic, cu atelierele de tâmplărie și altele, pentru a pune în funcțiune o serie de săli și amfiteatre. Restul personalului, studenți și cadre didactice au venit în Iași la începutul lunii aprilie 1945. Primele câteva nopți s-a dormit pe rogojini întinse pe ciment. În câteva zile tâmplarii, cu ajutorul studenților, care, de altfel, au cărat cu spatele cheresteaua din curtea din spatele Universității, au încropit niște platforme pe care s-au pus saltele mari cu paie în clădirea căminului. Acesta avea, în
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
pian la 4 mâini, Ediție îngrijită de Georgeta Ștefănescu-Barnea (1988). Cuprinde piese de: Dragoș Alexandrescu, Constantin Silvestri, Dan Constantinescu, Liviu Dandara, Valentin Petculescu, Nicolae Brânduș, Dan Buciu, liviu Comes, Hilda Jerea, Felicia Donceanu, Mihail Vârtosu, Sorin Vulcu, Alexandru Pașcanu, Paul Rogojină Zalu, Cristea (1932) - Ragtime pentru pian la 4 mâini (1999) Dediu, Dan (1967) - Idile și Guerrille op. 76 pentru pian la patru mâini (1998-1999). Pian la 4 mâini cu diferite combinații instrumentale sau vocale Benguerel, Xavier (n. 1931) Compozitor spaniol
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
fr. thalassothérapie s.f.; en. thalassotherapy); tanato-, -tanato- "moarte" (cf. gr. θάνατος, -ου s.m. "moarte", "teamă de moarte"): tanatofobie s.f. (cf. fr. thanatophobie s.f; en. thanatology); tars(o)- "tars" (cf. gr. ταρσός, -ου s.m. "împletitură pe care se usucă brânza; rogojină); tarso- "marginea pleoapei" (cf. gr.ταρσός,-οϋ s.m. "împletitură pe care se usucă brânza; rogojină): med. ro. tarsită (cf. fr. tarsite s.f.; en. tarsitis); tecto- "acoperiș" (cf. lat. tectum,-i s.n. "acoperiș, casă"): med. ro. tectospinal, adj. (cf. fr. tecto-spinal
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de moarte"): tanatofobie s.f. (cf. fr. thanatophobie s.f; en. thanatology); tars(o)- "tars" (cf. gr. ταρσός, -ου s.m. "împletitură pe care se usucă brânza; rogojină); tarso- "marginea pleoapei" (cf. gr.ταρσός,-οϋ s.m. "împletitură pe care se usucă brânza; rogojină): med. ro. tarsită (cf. fr. tarsite s.f.; en. tarsitis); tecto- "acoperiș" (cf. lat. tectum,-i s.n. "acoperiș, casă"): med. ro. tectospinal, adj. (cf. fr. tecto-spinal, -ale,-aux adj.; en. tectospinal); tefro- "cenușiu" (cf. gr.τέφρα, -ας/τέφρη, -ης s.f. "cenușă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
manifestă prin iubire și care ne sfințește și ne răscumpără. Cu mintea senină și inima curată misionarul franciscan împarte cu frații tot ce are, cu dăruire de sine și spontaneitate și astfel cele mai îndărătnice suflete sunt îmblânzite. De pe o rogojină sau dintr-un bordei, el trece cu naturalețe în palatele prinților, și apoi, în cortul nomazilor, cu aceeași simplitate și libertate de mișcare, numai pentru a-L predica pe fratele Cristos. Și este firesc ca evanghelizarea aceasta să prindă rapid
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
copiii, a urmat patul cu picioarele -țăruși bătuți în pământ pe care se fixau scândurile pe care se p uneau ca saltea paiele sau păierul, iar în casă - mai nimic, doar lavițe, masa și scaunele cu trei picioare, pe pat rogojina care ținea loc de așternut, pled sau cearșaful de astăzi. Ca și țăranul, minerii duceau o viață la marginea existenței umane. Plătiți cu un salariu de mizerie, ei de abia se descurcau, mai ales că aveau și câte 6-12 copii
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mai departe. Bălțile din regiunea aceasta, deși puțin întinse, totuși au destule suprafețe acoperite cu papură și stuf, din care oamenii satelor vecine își îndestulează cea mai mare parte a nevoilor de construcție (acoperișuri de case și șoproane, garduri, perdele, rogojini, coșuri, etc.ă și combustibil. Din peștele prins în apa Prutului ori în bălți și prutețe, oamenii din Drânceni, Leușeni, Râșești, Cioara, Pogănești și Stănilești își completează mari părți din regimul lor alimentar. În epoca marilor revărsări, când crapii și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu mine nu dormeam niciodată în casă, de frica bombelor, care umpleau văzduhul spre Dornești (unde a fost și podul peste râul Suceava bombardat). Noi stăteam zi și noapte în râpă. Mama și noi două am așezat scânduri late, o rogojină mare și deasupra niște țoale chuiate. Acolo ne era lăcașul. Când lucrurile se mai linișteau, mergeam în bucătărie și mâncam ceva pe fugă și apoi în râpă. În livadă, ai noștri au făcut o cazemată, ca o casă subterană. Toate
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
păcură (un lichid vâscos, negru sau brun-închis, rămas de la distilarea țițeiului). Păcura, ca să nu fie atinsă de intem perii, era protejată de un coviltir, adică un acoperiș la căruță, făcut dintr-un schelet de nuiele curbate, peste care se întindea rogojini sau pânză groasă. Păcurarul stătea pe un jiț vechi, în față-și mâna caii. Atârnate, pe ambele părți ale căruței erau două găleți de păcură sau chiar un butoi (când aveau casă nouă cu acoperiș de draniță): Când ne-am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
două încăperi despărțite prin uși glisante. Într-una din încăperi se pregătește ceaiul, iar în cealaltă este servit după ritual. Ne-am descălțat la intrare și am încălțat papucii puși la dispoziția noastră. Ceaiul ne-a fost servit pe „tatami”( rogojini din paie de orez), în ceșcuțe deosebit de fine, cu superbe desene florale, iar lângă fiecare ceșcuță se afla câte o prăjiturică delicioasă din orez și fasole dulce. Am savurat, în liniște, licoarea magică, meditând la istoria Japoniei, la faptul că
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
spre Nikko. Nikko oferă multe atracții: temple, plajă, parc, păduri, renumita cascadă „Kegon”, Altare shinto, lacul „Chuzenji-ko”, mausoleul Shogunului Tokugawa... Ajungând în Nikko, ne-am cazat la „ryokan” ( han), spre bucuria mea și a lui Dimi căci dormim pe „tatami”(rogojini din paie de orez). Ca și la alte ryokane, suntem serviți numai cu mâncare tradițională, diversă și îndestulătoare. Grupul nostru ia masa într-o cameră, rezervată din timp, care are la ușa de la intrare, pe un carton, scris în japoneză
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
simbol al înțelepciunii.. Se zice că atunci când dăruiești cuiva un cocor, îi dăruiești sănătate și longevitate. În Yudanaka, ne-am cazat la un „ryokan” . Ce-i acela un „ryokan”? Este un „han” cu specific tradițional, unde se doarme pe „tatami”(rogojini așezate direct pe podea) și unde se consumă numai mâncăruri tradiționale. La „ryokan” sunt onsene(băi fierbinți), proprietarul a captat izvoarele termale, din apropiere, în mai multe băi acoperite. În plus, mai sunt două în aer liber, unde te poți
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
doilea templu vizitat se afla un ventilator care împrăștia picături fine de apă, semănând cu o ploaie răcoroasă. Era foarte cald, iar acest „mini-duș” a fost binevenit. La acest templu există același ritual, ca și la celălalt. În fața altarului sunt rogojini simple pe care umbli desculț, ceea ce-ți dă senzația de puritate, umilință și smerenie... In fața zeilor imperturbabili, senini și înconjurați de lumină, te simți ceea ce ești: o picătură în „oceanul” vieții. De la magazinul din incinta curții templului ne-
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]