601 matches
-
vreo trei ori), descoperă că este good material pentru a-i face un copil... Pictorul se-ndrăgostește de doctoriță sau cel puțin asta ar trebui să-nțelegem din privirile languroase și replica repetată : Ce parfum superb ! (sau super, sonorul filmelor românești fiind ăla care e...). Dar doctorița nu se-ndrăgostește de el : ea nu vrea decât să se distreze și să-l folosească, punându-și în aplicare planul (comunist-fascist) de a-l utiliza la însămânțare... La sfârșit, doctorița borțoasă urcă opintit
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
nu mai fac costumul căci văd eu bine și presimt că nu în curând voi putea să dezbrac tunica și centura. Vremurile sunt ca acum. Anul 1941 cred că va fi decisiv dar poate va trebui să avem și noi Românii partea noastră de contribuție... Să nu te îngrijoreze acest fapt! În scrisoarea pe care ai primit-o nu am amintit de plăcuta surpriză ce mi-ai făcut. Am pus-o la treaba pentru care a fost făcută și mă simt
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cer, Și stau și îl privesc cu drag Și-l înălțăm mereu. Când meciurile-s câștigate De oricare sportiv Tricolorul este sfânt, Toți îl înalță cu mândrie Pe oricare pământ. Ostașii au plecat la luptă Ca să se știe că-s români Și ei pe cart îl înălțau Și tricolorul sărutau. Au murit mulți războinici Cu tricoloru-n mână Ca să arate lumii-ntregi Că ei au făcut parte Din nația română. Așa că tricolorul ne reprezintă țara Și pe pământul țării, pe toate instituții
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
piatră rără Pe moșie revărsată. Înviați-vă dar graiul Ruginit de multă vreme, Stergeți slinul, mucegaiul Al uitării-n care geme. Stângeți piatra lucitoare Ce din soare se aprinde Și-ți avea în revărsare Un potop nou de cuvinte. Voi români din lumea-ntreagă Nu dați limba românească, Pe nici o limbă străină Că e limba strămoșească. Că de îți vei uita limba Țara te va blestema ; Învață să joci, să cânți Române în limba ta. Mitică Nu mă-ntrebați al cui
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
uite că indiferent din ce seminție se trag, fiindcă s-au născut aici, sunt români, fiindcă această țară le-a fost leagăn, fiindcă aceasta țară Îi hrănește și-i ocrotește În egală măsură ca o bună mamă pe toți, sunt români și acestui colț al vesniciei Îi datorează iubire, respect și recunoștință”. 5. Comunitățile grecești din Zona Dunării de jos (Prof. C. DocaGalați) sau dezvoltat prin Episcopia Brăilei și Galațiului, parte din străvechea Mitropolie a Proilavei. Uniunea Elenă din România are
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Bosnia și În multe relatări sunt considerați țigani. Indor Socolean, consilier pe lângă guvernul din Sarajevo publică În secolul al XIX-lea În „Glas Herțegovița” și „Bosnia Post” un studiu referitor la Caravlahii din Bosnia În care concluzionează că ei sunt români veniți din Țara Românească, unii sunt ortodocși iar alții romano-catolici. Țiganii din Bosnia numiți de localnici cergași și gurbeți (corturari) păstrează dialectul lor și puține cuvinte se regăsesc și În vorbirea karavlahilor care au o limbă românească foarte apropiată de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ajuns la 33.466 locuitori, din care 16.207 bărbați și 17.259 femei. Conform datelor extrase din recensământul efectuat în martie 2002, populația orașului Huși era de 29.510 locuitori. La acest recensământ, după etnie, situația se prezintă astfel: români - 29.349 (99,45% români); romi - 129; maghiari - 9; germani - 1; evrei - 13; ucraineni - 2, greci - 2, italieni -4; alte etnii - 1. În ceea ce privește aspectul confesional, s-au declarat de religie ortodoxă 23.652 locuitori; de religie romano-catolică - 5.826; greco-catolică
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu un gust amar, întrebându-mă dacă lucrurile merg rău pentru că suntem săraci, pentru că suntem în estul Europei, pentru că am făcut același lucru pentru atâta timp că nu mai știm să facem altceva, sau poate pur și simplu pentru că suntem români? Vizitatul altor țări, cred eu, oferă măcar câteva idei la multe întrebări existențiale. Până la urmă, la nordul sau la sudul globului terestru, suntem cu toții oameni, avem cu toții aceleași necesități bazice și funcționăm pe aceleași criterii. Am ajuns în momentul ideal
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cu titanul de la Iasnaia Poliana!" " Dar poți fi de partea socialismului național fără a-ți renega admirația pentru marele boier scrântit întru Hristos, nu?" "Nu! Cât timp o să mai târâm după noi tincheaua cu studiile făcute în Uniunea Sovietică? Suntem români, să facem și noi ca toți românii." Râde pe sub mustață: noi, care noi? Soacră-sa vâră un cap plin de bigudiuri prin ușa întredeschisă: Tot timpul vă găsiți să vă certați când să mă odihnesc și eu!" Dar nu ne
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în Germania. În timp ce fiecare dintre aceste trei guverne a amestecat în mod oarecum diferit elementele esențiale ale unor concepte antisemite răspândite - accentuând mai mult sau mai puțin anumite teme, poate adăugând unor concepte locale noțiuni adaptate din exprimarea antisemită ne-românească și propunând uneori mai multă, alteori mai puțină violență pentru îndeplinirea scopurilor lor. Toate aceste guverne au reprezentat o continuitate esențială cu ideile antisemite românești care își aveau originea în perioada de dinaintea primului război mondial. Este adevărat că politicienii cu
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
de un chinez de la New York (așa am aflat, pentru că vorbea în continuu) și de un polonez mai tăcut, folosindu-și din când în când aparatul de fotografiat agățat la gât. Chinezul tot spune OK!, OK!, și când aude că suntem români ne felicită pentru victoria de ieri a României asupra Angliei - un meci pe care-l privisem, cu sufletul la gură, în prima noastră seară la Hanovra. De sus, Expo seamănă cu o imensă tabără romană, având dreptunghiuri precis conturate - „ogrăzile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ne tratau ca supuși și vrăjmași. Am decis să fac un act politic, profitând de ura soldaților contra rușilor, și cu o armată de 100 000 de oameni să trec împotriva lor, dar pe un front unde să nu fie români (?). N-am reușit. Am devenit prizonierul rușilor, de acolo am trecut în Germania, unde, după câtva timp de inactivitate, m-am ocupat de prizonieri în diferite lagăre, și de acolo, aici. Acum Brătienii mă silesc să plec. Mă duc în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
altă direcțiune, răscoliți geniul național - spiritul propriu și caracteristic al poporului din adâncurile în care doarme, făceți o uriașă reacțiune morală, o revoluțiune de idei, în care ideea românesc să fie mai mare decât uman, genial, frumos, în fine, fiți români și iar români, zise el încet și răgușit. - Cine s-o facă asta? Nu sunt toți astfel? Nu sunt toți numai receptivi - francezi, italieni, spanioli, tot - numai români nu? - O! nu trebuie oameni mulți pentru asta... Spiritul public este fapta
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai lesne de pus la teșcherea. Unii încă mai stau și acum cu deștiu-n gură și se întreabă nedumeriți: „Cum adică, să nu se poată fura chiar așa, nimic, nimic? Păi europenii aceștia, încă nu au aflat că noi suntem români și la noi merge altfel?” Au încercat ei, românașii noștri, o interpretare curat autohtonă a mesajului european, promițând una și făcând alta (cum este cazul cel mai recent al unui ministru), dar n-a ținut și basta! Și în aceste
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
con Cristo; nella misura în cui l'uomo vecchio, con le sue concupiscenze, è vinto dalla presenza dell'amore crocefisso. Lì mi vedo e mi sento amato oltre ogni timore. Stupendo è lo stacco del capitolo ottavo della lettera ai Români: 'Non c'è dunque più nessuna condanna per quelli che sono în Cristo Gesù. Poiché la legge dello Spirito che dà vită în Cristo ți ha liberato dalla legge del peccato e dalla morte' (Rm, 8, 1)"19. Îl guardiano
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
vara lui 1878. Pe bună dreptate, în 1932, D. Murărașu, care a realizat prima sinteză de sine stătătoare privitor la naționalismul lui Eminescu, putea conchide că autorul Luceafărului a fost "cel mai îndrăgostit scriitor al nostru de tot ce-i românesc"4. Nimic fals, nimic demagogic în cuvintele de pe fila 65r a mss. 2257: "Ce să vă spun? Iubesc acest popor bun, blând, omenos, pe spatele căruia diplomații croiesc carte și rezbele, zugrăvesc împărății despre cari lui neci prin gând nu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ele izbitor cu ale lui Grigore Vieru din celebra lui poezie În limba ta? Și chiar în studiul din care citez emite Eminescu celebrele considerații, ieșite din text și devenite "folclor": "Daci sau romani, romani sau daci: e indiferent, suntem români și punctum. Nimeni n-are să ne învețe ce-am fost sau ce-am trebui să fim; voim să fim ceea ce suntem români."40 Între timp, diplomația europeană era în fierbere. Anglia ar fi vrut ca problema orientală să nu ducă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
să înghită totul de când ingrata poliție a suprimat câinii vagabonzi, alte ajutoare nu mai puțin eficace. La muncă, deci, bucureșteni, nu aveți decât să ajutați cerul. Se strigă sus și tare împotriva folosirii garnizoanei pentru lucrările stradale. Oare nu cunosc românii operele ilustre ale soldaților romani, strămoșii lor? Cine a tăiat doară granitul Porților de Fier, cine a înălțat podul lui Traian și a acoperit Dacia cu fortificații și drumuri? În zilele noastre, cine oare, reiterând muncile lui Hercule, a curățat
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
înlesnit viziunea de ansamblu, integratoare, semnificativă. Scriind despre Ion Creangă (Clasicii noștriă, Vladimir Streinu evită sistematic fastidioasele informații biografice asupra cărora au insistat de-a lungul anilor, cu o tenacitate demnă de o cauză mai bună, mai toți cercetătorii. Spiritul "românesc cel mai nealterat de atingerile lui cu cultura" a avut mult timp parte mai ales de considerații cărturărești biobibliografice și mai puțin de o examinare estetică atentă a operei. Or, constată Vladimir Streinu, o "biografie, cât de pitorească fie ea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
între dânsul și Dan Botta, traducător, în termeni evident personali, din Shakespeare. Ca membru în comisia de recepție ( tradusese, la rândul său, dar mai cu blândețe, Antoniu și Cleopatra), îi adusese o obiecție de amănunt, privind traiectul unei fraze. " Noi românii așa vorbim, îi replicase scurt, Dan Botta. " Auzi, domnule, comentase indignat, Vianu, parcă eu ce sunt?" L-am zărit, în ultimul său an de viață, pe timp de încălzire, trecând cu paltonul larg deschis, prin dreptul cinematografului Scala, cu o
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
împreună cu Gabi Szabo, candidat PSD la alegerile parțiale, și a declarat la ieșirea de la urne: "Cea mai mare mândrie este să stau între Gabi Szabo și Ilie Năstase și cred că e o mare mândrie pentru noi toți că suntem români ca și ei, cu ei o să ne mândrim întotdeauna și la sport și la tot ce fac ei în viață, nu pot decât să le urez succes". Huiduieli și aplauze. "Băsescu always cool" În plus, în fața secției de votare se
Băsescu ignoră legea electorală: face campanie unui ”partid nou” în fața urnei - VIDEO by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30190_a_31515]
-
Secară. „L-am auzit zilele trecute pe Traian Răzvan Ungureanu făcând o comparație nefericită între alegerile din PDL și alegerile pentru Papă. Vom ști că a câștigat Vasile Blaga când va ieși fum portocaliu>, a spus acesta. O vorbă veche românească spune că: <Gura păcătosului adevăr grăiește>. Trebuie să-l informez pe dl. Traian Răzvan Ungureanu că unul dintre puținele <fumuri> portocalii este dioxidul de azot, care este un gaz extrem de toxic”, arată democrat liberalul Florin Secară, potrivit unui comunicat de
Blaga, un președinte toxic. Ce deputat PDL a spus asta by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/38722_a_40047]
-
că România pășeșete mai departe pe drumul larg deschis de ceaușism. Cu minți negre de funingine, noii diabolici cretini care conduc Securitatea, au orchstrat istorica Ťapărare Iliescuť, cu pitorești mineri înarmați cu bîte, lanțuri și pistoale. Ce-i costă pe români această neprețuită, unică posesiune cu care se vor mîndri în vecii vecilor: cel mai imbecil serviciu de inteligență din lume?" (p. 111) Sarcasmul lui Ioan Petru Culianu este devastator, cuvintele sale ustură pecum loviturile de bici, dar întrebarea care se
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
de el însuși, am scris și eu un text în care încercam să desprind imaginea pictorului de aceea a poetului și să consacru unicitatea celui dintîi. Pe sărite, textul suna cam așa: Chiar dacă pentru cvasitotalitatea celor atenți la fenomenul cultural românesc acest eveniment a constituit o surpriză de proporții, lucrurile ar putea fi explicate și altfel: în definitiv, nu este chiar o surpriză așa de mare pentru că Șerban Foarță, chiar dacă nu s-a manifestat ca artist plastic, avea, în esență, o
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
o editură consacrată educației, cu o bogată paletă de carte școlară și auxiliare, atlase, dicționare și albume, alături de care se mențin colecțiile devenite deja clasice: Microsinteze, Clio, Opere fundamentale (istorie), Geopolitică și geostrategie, Medicina în familie, IT, Bibliografie școlară (Clasici români/ Literatură universală/ Povești)". Aflăm din prezentare și din catalog care e "noua formulă" a editurii, dar nu știm care va fi fost vechea formulă. Publicul-țintă este, cum bine se observă, cel școlar, chiar dacă oferta merge și spre zone limitrofe. Dincolo de
O editură, dincolo de manuale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8811_a_10136]