600 matches
-
lui Aaron dobândea statutul de lucrare canonică în literatura didactică, în Transilvania, Curtea de la Viena își continua demersul de promovare a unui patriotism civic paternalist ca parte a programului statal de consolidare a imperiului multietnic. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene publicată la Viena în 1858 sub semnătura lui Silvestru Morariu- Andrievici este o lucrare reprezentativă pentru genul materialului didactic de factură luminist redactat sub tutela statului habsburgic: mixează sub copertele aceleași cărți cunoștințe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
controlului intern. Structura trecutului românesc elaborată de David poate fi denominată ca tipul de periodizare relațională, întrucât istoria poporului român este înțeleasă în relație aproape exclusivă cu Imperiul Otoman. Axa centrală a istoriei este creșterea și descreșterea Curții Otomane, trecutul românesc fiind înțeles ca orbitând în jurul destinului Porții. Istoria românilor este reprezentată ca funcție a corso e ricorsi a Imperiului Otoman. Totodată, niciunul dintre momentele cheie ale istoriei românilor nu face vreo referire la istoria Transilvaniei. Ancorarea acesteia în sfera Regatului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
carte de citire pentru școalele populare. Bucureștĭ: În tipografia luĭ F. Om [Text cu alfabet de tranziție]. 1854. Bălășescu, Nifon. Abecedariǔ pentru scólele începătóre. Iașiĭ: Tipografia Romăno-Francesă [Text cu alfabet de tranziție]. 1858. Morariu-Andrievici, Silvestru. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene. Viena: [Grund] [Text cu alfabet de tranziție]. 1862. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: Carte de cetire pentru skoalele populare. Iassi: Tipografia Buciumului Romanu [Text cu alfabet de tranziție]. 1864. Marin, Alexe. Prima carte
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-n mine tot trecutul Plin de tinerețe și avânt Glasul celor ce și-au dat tributul Iarăși ne trimite-al lor cuvânt Peste soarta noastră neclintită Orișice furtuni se vor zdrobii Luminând a neamului ursită Soarele din nou va răsării Români fiți gata când veți auzii Semnalul care vă va dezrobii Refren: Tot ce e românesc nu piere Și nici nu va pieri Oricât vom îndura jurăm să fie așa Căci tot ce-i românesc nu piere Și nici nu va
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de operații militare la care eram părtașă și eu. Numai că la frate-meu, „toată lumea se bătea cu toată lumea” și tare se mai amuza tata de acest aspect. Era un „conglomerat” de conflicte militare și națiuni amestecate, ceva de genul, români versus turci, turci versus nemți, nemți versus români etc. Aspectul acesta conta mai puțin, interesant era tabloul tehnic pe care-l desfășura și ofensiva, după caz, defensiva trupelor de soldăței. Cine-ar fi gândit atunci că parte din traseul său
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
eu. Numai că la frate-meu, „toată lumea se bătea cu toată lumea” și tare se mai amuza tata de acest aspect. Era un „conglomerat” de conflicte militare și națiuni amestecate, ceva de genul, români versus turci, turci versus nemți, nemți versus români etc. Aspectul acesta conta mai puțin, interesant era tabloul tehnic pe care-l desfășura și ofensiva, după caz, defensiva trupelor de soldăței. Cine-ar fi gândit atunci că parte din traseul său profesional își va contura identitatea în relație directă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
un nume mereu viu, un erou-martir a cărui făptură luminoasă colindă toate pământurile românești, chiar dacă în pământul acesta pentru care a trăit, a luptat și s-a jertfit, nu și-a aflat locul pentru odihna cea veșnică, în fața căruia, noi românii să îngenunchem cu smerenie. După reocuparea Basarabiei, fiara bolșevică a dezlănțuit teroare și nenorocirile asupra românilor basarabeni, au început deportările către gulagurile siberiene, în care mii de oameni și-au pierdut viața, membrii familiilor au fost despărțiți unii de alții
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
2007) aflăm că vestitul cimitir nu-i altceva decât "o colecție de cimilituri funerare". Zestrea culturală a românilor este în ansamblu persiflată ("realizări minore la scară europeană") după o rețetă simplă: în România are valoare mai ales ceea ce nu-i românesc până la capăt. Nu Voronețul, Tismana, Cozia, Putna entuziasmează, ci biserica din Densuș. Care este, într-adevăr, "o minune", însă nu chiar românească. Atestat din sec. XIII și bănuit a fi construit în sec. II d. Hr., monumentul din Densuș a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cer, Și stau și îl privesc cu drag Și-l înălțăm mereu. Când meciurile-s câștigate De oricare sportiv Tricolorul este sfânt, Toți îl înalță cu mândrie Pe oricare pământ. Ostașii au plecat la luptă Ca să se știe că-s români Și ei pe cart îl înălțau Și tricolorul sărutau. Au murit mulți războinici Cu tricoloru-n mână Ca să arate lumii-ntregi Că ei au făcut parte Din nația română. Așa că tricolorul ne reprezintă țara Și pe pământul țării, pe toate instituții
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
piatră rără Pe moșie revărsată. Înviați-vă dar graiul Ruginit de multă vreme, Stergeți slinul, mucegaiul Al uitării-n care geme. Stângeți piatra lucitoare Ce din soare se aprinde Și-ți avea în revărsare Un potop nou de cuvinte. Voi români din lumea-ntreagă Nu dați limba românească, Pe nici o limbă străină Că e limba strămoșească. Că de îți vei uita limba Țara te va blestema ; Învață să joci, să cânți Române în limba ta. Mitică Nu mă-ntrebați al cui
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Procurorulu și substitutulu Curtei, sînt numiți dea-dreptulu de Domnitoriu dnpa recomandația Ministrului de finance și sînt revocabili. Articolul 11 Membrii voru trebui se aibă etatea celu putinu de 35 ani, iar procurorile etatea de 30 ani. Ei trebe se fia Români seu naturalisati Români. Articolul 12 Presiedintele membrii Curtei și procurorile depunu juramentulu în mainele Domnitorului, iară referendarii, Grefierulu și ceia-l-alți funcționari înaintea Curtei. Substitutulu depune juramentulu înaintea Ministeriului de finance. Articolul 13 Membrii Curtei de compturi nu potu fi rude
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
problema Învățământului În limba maternă În Regiunea Odesa, În perioada post sovietică, este extrem de politizată. Opinia oficialităților și a activiștilor de partid În privința etnonimului este neschimbată din vremea imperialismului sovietic. Populația din Regiunea Odesa se declară moldoveni și nu români cum susține o mică parte a populației românofone. Urmare acestei declarații În localitățile transnistrene aferente Regiunii Odesa ( Balta, Kodima, Ananiev, Kotovsk, Krasnye Ocny) azi nu mai există nici o școală În limba maternă a moldovenilor, ci clase opționale. Tabelul alăturat este
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
cu un cap. Compuneri și exerciții de cultivare a limbii, p. 265-301]. [151] NICOLESCU, AUREL, Analize gramaticale. Pentru admiterea în liceu. Ediția a V-a, București, EIC, 1995, 272 p. (Lectura școlară). [152] NICOLESCU, VIOREL, Un itinerar al literaturii didactice românești sau drumul spre abecedar. în: RPed, nr. 3-4, 1995, p. 83-86. [lit. rom. veche]. [153] OPRESCU, MIHAIL, Expansiunea și retragerea, Exerciții gramaticale, Tribînv, 6, nr283, 1995, 6. [154] OPRESCU, MIHAIL, Prevenirea unor confuzii privind sinonimele, Tribînv, 6, nr 279, 1995
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
broaștele țestoase, papagalii etc. Deja am Început să ne obișnuim cu comportamentul acestor animale din zona tropicală. 183 În Sanctuarul Ursuleților Koala, În timp ce admiram drăgălașele viețuitoare, emblematice pentru climatul australian și prezența speciilor de eucalipți, necesari supraviețuirii, auzindu-ne vorbind românește o familie de fermieri australieni s-a apropiat de noi. Femeia, cu fața arsă de soare, ochi negri și buze cărnoase, În blugi și tricou roșu ne Întrebă Într-o limbă neaoș românească de cât timp suntem În Australia și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
170 952 17. C.S.V. Gheraesti Gheraesti 26.181 181 1.038 18. C.S.V. Tamaseni Tamaseni 26.182 201 1.599 19. C.S.V. Faurei Faurei 26.183 224 1.099 20. C.S.V. Oniceni Oniceni 26.185 210 1.940 21. C.S.V. Români Români 26.186 208 1.601 22. C.S.V. Dulcesti Dulcesti 26.187 85 965 23. C.S.V. Secuieni Secuieni 26.188 167 2.733 24. C.S.V. Stanița Stanița 26.189 204 762 25. C.S.V. Trifesti Trifesti 26.202 185 798 26
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
încheiat de curând (1966-1970, n.m.)" (Națiunea socialistă: 1972, 70). Norocoșii secui nu aveau deci decât motive pentru aprecierea grijii parentale pe care partidul le-o oferea, jubilând pe notele militante ale leninismului romantic în timp ce erau deposedați de identitatea lor ne-românească pentru a fi resorbiți și integrați definitiv în interiorul "poporului muncitor unic". Era singura perspectivă, pe termen lung, pe care o puteau aștepta de la Ceaușescu. Trebuie să ne fie clar că dacă nu am industrializa în mod armonios întreaga țară, dacă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și aveți timp, că nu-i nici o grabă. Însă din când în când, când aflu știri noi mai completez scriitorii bucovineni, care au fost cam neglijați de istoricii noștri literari, cum afirmă și Loghin, parcă ar fi străini și nu români moldoveni! Vă rog să-mi comunicați ce-i de folos. Cu multă sănătate dv. și doamnei sărutări de mâini. N. Bârleanu 15 (Iași, 19 ianuarie 1990) Stimate d-le Dimitriu, Vă răspund cu întârziere că am fost și răcit și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Transilvania. Iorga nu a obiectat niciodată împotriva acestor măsuri. Mai neliniștitoare sînt anumite scrieri ale lui despre secui, cărora el le acorda "drepturi istorice". Iorga a analizat originile, numele și instituțiile secuilor și a ajuns la concluzia că aceștia sînt români maghiarizați; trebuia deci să fie deschisă calea readucerii lor la originile lor românești 80. Sașii, o comunitate germană străveche destul de ostilă stăpînirii maghiare (Adunarea lor de la Mediaș a votat în ianuarie 1919 în favoarea României Mari), aveau și ei, după opinia
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
întâmplat lucrul acesta? O intervenit Securitatea și m-o’ arestat. Și la anchetă prima întrebare o fost: Cum de am ajuns eu inginer? Nu are importanță, întrebați pe șefi! Norocul a fost că amândoi directorii erau ovrei, că dacă erau români nu știu ce făceau, ce scoteau... Pe mine Securitatea m-a făcut pur și simplu că-s legionar, că am luat parte la Buitur, la nu știu ce... că aș fi cântat. Da’ eu n-am cunoscut Buiturul, n-am fost niciodată acolo. Da
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de avere pînă la limita necesară întreținerii contingentului normal de vite (fanete și pășune) al locuitorilor, iar în regiunile muntoase pînă la limita necesară întreținerii contingentului de vite reclamant de cerințele locale ale locuitorilor. ... Pășunile comunelor din fostul reg. ÎI Românesc de graniță din Năsăud, reglementate prin legea XVII din 1890, se mențin că pășuni comunale, fără altă procedura de expropriere. De aceste pășuni beneficiază toți locuitorii agricultori din comunele foste grănicerești, fără osebire dacă sînt sau nu descendenți ai familiilor
DECRET nr. 3.610 din 23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru Reforma agrară din Transilvania, Banat, Crisana şi Maramures. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
jugăre cad. la munte; ... c) Se vor putea expropria chiar și pădurile comunale, urbariale, composesorale, precum și acele păduri cu caracter de păduri comunale, a căror suprafață întrece limită fixată de această lege. ... Pădurile grănicerești ale comunelor din fostul regiment ÎI românesc de graniță dela Năsăud, potrivit legii XVIII din anul 1890, se mențin, fără altă procedura de expropriere, ca păduri comunale. De aceste păduri beneficiază toți locuitorii agricultori din comunele foste grănicerești, fără osebire dacă sînt sau nu descendenți ai familiilor
DECRET nr. 3.610 din 23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru Reforma agrară din Transilvania, Banat, Crisana şi Maramures. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
33 La constituirea societăților anonime miniere române, statutele vor trebui să respecte următoarele principii: a) Acțiunile vor fi nominative și de valoare nominală maximă de 500 lei; ele nu vor putea fi transmise decat cu autorizarea consiliului de administrație. Între români această autorizare nu e necesară. ... b) Numărul voturilor fiecărui acționar va fi limitat; ... c) La sporiri de capital, numai 70% din spor se va da vechilor acționari; echivalentul salariului pe un an, însă cel mult pînă la 10% se va
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
a editurilor subordonate, rezolvand problemele economice, financiare și administrative ce decurg din executarea planurilor de venituri și cheltuieli ale acestora. Articolul 3 Centrală industriei poligrafice, din subordinea Consiliului Culturii și Educației Socialiste, elaborează proiectele planurilor de dezvoltare a industriei poligrafice românești pentru că aceasta să satisfacă cerințele instituțiilor cultural-educative, precum și a celorlalte sectoare ale economiei naționale; asigura, în cadrul planului economiei naționale, înzestrarea cu utilajele necesare a întreprinderilor poligrafice și ia măsuri că acestea să folosească cu maximum de eficiență întreaga capacitate de
HOTĂRÂRE nr. 1.346 din 20 octombrie 1971 privind unele măsuri referitoare la organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135300_a_136629]
-
5. Circumscripția electorală nr. 5 Avrameni Comunele: Avrameni Cotusca Manoleasa Mitoc Radauti-Prut Ripiceni Viișoara 6. Circumscripția electorală nr. 6 Trusesti Comunele: Dobirceni Durnesti Gorbanesti Sulița Ștefănești Trusesti Unteni 7. Circumscripția electorală nr. 7 Albești Comunele: Albești Călărași Hlipiceni Lunca Rauseni Românești Santa Mare Todireni 8. Circumscripția electorală nr. 8 Nicolae Bălcescu Comună suburbana Stauceni Comunele: Baluseni Copalau Flămînzi Frumușica Nicolae Bălcescu Prajeni 9. Circumscripția electorală nr. 9 Vorona Comună suburbana Curtesti Comunele: Corni Cristesti Vlădeni Vorona Tudora 10. Circumscripția electorală nr.
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 467 din 12 aprilie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 18 aprilie 2006. Anexă 2 ------- la normele tehnice ----------------- Principalele specii de moluște prezente în zona costiera românească ────────────────���────────────────────────────────────────────────────────────── Încrengătura Denumirea Denumirea Mollusca științifică populară ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Moluște bivalve Mytilus galloprovincialis Lamark midia (scoici) Mya arenaria L Corbula mediteranea maeotica Milaschevich Scapharca inequivalis Bruguiere Cerastoderma edule lamarki Reeve Crassostrea gigas Thunberg stridia japoneză*) Gastropode (melci) Rapana venosa Valenciennes rapana ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── *) Molusca bivalva
NORME TEHNICE din 28 februarie 2002 (*actualizate*) privind calitatea apelor pentru moluşte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140698_a_142027]