1,455 matches
-
după multă vreme, primesc un telefon, în Israel, de la redacția televiziunii din România, de fapt de la o prietenă a surorii lui Decebal. Doamna Marilena Borcescu aflase că trăiesc în Israel (de la o scriitoare membră a Asociației scriitorilor israelieni de limba romana, care-i comunicase și numărul meu de telefon). Mi-a vorbit despre Maria-Cristina Moisin, sora lui Decebal, despre căutările ei și m-a rugat să-i fac rost de carte, dacă mai am vreun exemplar. Mai aveam câteva, puține volume
A FOST ODATĂ CA NICIODATĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340553_a_341882]
-
căderea regimului. Următoarea proză, intitulată “Bogdaproste, maică!” - continuă acceași acțiune din momentele cheie ale mișcării populare din decembrie. Mișcarea revoluționară luase amploare, cât timp Alexandru fusese acasă. Reîntors în fața Universității a văzut trei transportoare blindate cu țevile tunurilor îndreptate către Romană. Și din dreptul cofetăriei Scala se vedeau trei blindate cu tunurile îndreptate spre Universitate. Mulțimea mișuna haotic prin mijlocul străzii. Tinerii scandau “Li-ber-ta-te! Li-ber-ta-te! Jos Cea-u-șes-cu! Jos Cea-u-șes-cu!, Ti-mi-șoa-ra! Ti-mi-șoa-ra!” Descrierea pe viu a evenimentelor fierbinți din acele zile istorice
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
pe 22 de grade, n-o să se răcească pînă ajung. Îți recomandăm „Un pahar cu apă pentru un bătrân în suferință...” Zâmbetul trist cu care Mircea Albulescu a ieșit din lume Deschid din nou geamul. Am ajuns la intersecția de la Romană, colț cu George Enescu. Semaforul e din nou roșu. Mulți pietoni, foarte mulți, traversează grăbit. Tot timpul e multă lume aici la Romană. Oamenii sunt la mânecă scurtă, copacii au înverzit, parcă a venit vara, e din nou grăbită încălzirea
Mircea Albulescu s-a dus să moară, însoțit de un cor de claxoane și înjurături. „Un bătrân înalt traversează foarte greu strada, de-abia merge…” () [Corola-blog/BlogPost/337989_a_339318]
-
cu care Mircea Albulescu a ieșit din lume Deschid din nou geamul. Am ajuns la intersecția de la Romană, colț cu George Enescu. Semaforul e din nou roșu. Mulți pietoni, foarte mulți, traversează grăbit. Tot timpul e multă lume aici la Romană. Oamenii sunt la mânecă scurtă, copacii au înverzit, parcă a venit vara, e din nou grăbită încălzirea globală. Se face galben. Verde. Un bătrân înalt traversează foarte greu, de-abia merge. A rămas ultimul pe trecere. Instantaneu, claxoane. Multe, un
Mircea Albulescu s-a dus să moară, însoțit de un cor de claxoane și înjurături. „Un bătrân înalt traversează foarte greu strada, de-abia merge…” () [Corola-blog/BlogPost/337989_a_339318]
-
smerenia, al lui Dan Teodorescu. Foarte șeruit și comentat. Mă gîndesc la formatorii de opinie care apar în el. Imediat, cineva de la TVR postează că a murit Mircea Albulescu. Mă gîndesc la întîmplarea de ieri, de pe trecerea de pietoni de la Romană. Oare și creștinii ăia au aflat smerenia în spații mici, de lemn ? Bătrânul din povestea de mai sus, care trecea cu greu strada la ora 14.00, la intersecția dintre strada Enescu și bulevardul Magheru, se numește Mircea Albulescu. Actorul
Mircea Albulescu s-a dus să moară, însoțit de un cor de claxoane și înjurături. „Un bătrân înalt traversează foarte greu strada, de-abia merge…” () [Corola-blog/BlogPost/337989_a_339318]
-
și așezată de vreun Dorel, girat de administrația publică, la un metru de țeava de eșapament, să nu cauți abulic stația RATB numită Piața Romană (știind acum de la studenții la design că există vreo patru sau cinci stații diferite în Romană numite toate, cu deosebită imaginație, Piața Romană...) sau să nu dai aiurit ture motorizate din cauza semnelor de circulație confuz amplasate sau să troznești cu of mașina de gropile gospodărite cu ingenuitate de aceeași administrație publică; iar a fi sănătos psihic
Cum deschidem Bucureștiul? () [Corola-blog/BlogPost/338087_a_339416]
-
bine, astăzi, contemplând recenta „răscoală” a bulinelor roșii împotriva unui oraș oricum zguduit zilnic de cutremure (urmăriți burtierele televiziunilor de știri: „Cutremur în Senat!” „Cutremur în Sănătate!” „Mărturia cutremurătoare a Oanei Zăvoranu...”), mă invadează brusc un puseu de nostalgie. Între Romană și Piața Rosetti tocmai s-au închis sau urmează să se închidă: cinematografele Patria, Scala, Studio și teatrele Nottara și Foarte Mic. După părerea mea, niciuna dintre aceste săli nu va fi salvată, căci clădirile aferente nu se vor consolida
București, închis pentru renovare () [Corola-blog/BlogPost/337769_a_339098]
-
etaj la o bere. Încăperea îmi e mult prea cunoscută, până și masa, și tablourile de pe pereți. Îmi ia un pic până îmi amintesc scena. E din The Comedian, iar fix unde stau eu acum erau Jerry, Chris Rock, Ray Romano și alții pe care îi uit acum. E un sentiment și ăsta, să stai pe locurile lor. Mă uit de 3 ori peste umăr, sperând să dau de Louis CK undeva la ușă, dar lipsește astă seară. „Cred că se
Secretele celui mai copleșitor oraș din lume. Destinația ideală pentru generația corporatiștilor călători () [Corola-blog/BlogPost/337832_a_339161]
-
creștină ar constitui în mod lăudabil partide inspirate în mod expres din evanghelie, (preotul) nu va înceta să se angajeze pentru a face în așa fel încât lumina lui Cristos să lumineze și celelalte partide și grupuri sociale” (L’Osservatore Romano, 29 iulie 1993). Așa că, mâna jos de pe ștampila de vot a enoriașilor și înapoi la evanghelizarea conștiințelor. Care trebuie să fie relația corectă dintre Biserică și politică? „Relația trebuie să fie în același timp paralelă și convergentă. Paralelă, pentru că fiecare
Biserica și politica () [Corola-blog/BlogPost/337862_a_339191]
-
mă-sa, că toți fură, io de ce să fiu mai prost și să muncesc pân' la 65?! Sincer să fiu, nu-mi plăcuse prea mult de la început, că m-a-ntrebat unde merg, dar după ce stai 30 de minute în vertijul din Romană - și putea să și închidă la ăia cu perdelele - nu mai comentezi: te uiți pe portiera taxiului să nu iei țeapă la tarif și...Doamne-ajută! După subiecte benigne, destinse cu înjurături barbare, aflu că n-am cheie, dar că e
Cum ar fi fost să mă filmeze cineva cu camera ascunsă? () [Corola-blog/BlogPost/337727_a_339056]
-
iei țeapă la tarif și...Doamne-ajută! După subiecte benigne, destinse cu înjurături barbare, aflu că n-am cheie, dar că e la fiică-mea, care e lăsată în vecini. Nicio problemă, acu' tot am făcut o oră și douăzeci din Romană până în Tineretului, ce mai contează un ocol mic pentru mine, dar mare pentru orice cronometru: hai în vecini! Omul meu de la volan, auzind discuția, devine vag incomodat, că d'aia m-a-ntrebat unde merg, că e ultima cursă, că, pana mea
Cum ar fi fost să mă filmeze cineva cu camera ascunsă? () [Corola-blog/BlogPost/337727_a_339056]
-
ale acestor de neuitat ani ai copilăriei sunt evocate locuri din sat într-o manieră cvasi-legendară (vezi Povestea Leștiorului), e omagiată întâlnirea Fiilor satului - Leșu 2003 sau gruparea de năsăudeni, trăitori la Cluj, din jurul publicației de frumoasă tradiție grănicerească „Virtus Romana Rediviva”. Desprinderea de satul natal și plecarea la învățătură e însoțită, ca-n poeziile lui Goga, de povețe de bună purtare, precepte ale moralei creștine, („Zi Tatăl nostru sara, dragă/ Și să te porți la-nvățătură” - spunea mama din poezia lui
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
care ne deschide calea ce ne duce la el” - spunea același Sfânt Părinte în Omelia adresată poporului în Sanctuarul Nostra Signora di Bonaria (Sardinia). (Paul PP VI, Omelia presso il Santuario di Nostra Signora di Bonaria (Sardinia), În: L’Osservatore Romano, 25.IV.1970). În Scrisoarea apostolică Tertio Millenio adveniente, prin care Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea invită lumea la întâmpinarea celui de-al treilea Mileniu cu credință reînnoită și cu speranță vie, figura Mariei, Maica lui Cristos și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 617 din 08 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343722_a_345051]
-
cele fizice erau foarte importante fiindcă ele pregăteau în lume calea pentru difuzarea mesajului Evangheliei, a cuvântului lui Dumnezeu. Condițiile materiale favorabile au fost create, din îngăduința lui Dumnezeu, de apariția prea puternicului Imperiu Roman care a impus celebra pax romana. Pacea romană cvasi generală, chiar dacă era impusă cu brutalitate, prin forța armelor, avea și vădite aspecte pozitive. Printre aspectele pozitive trebuie amintită garantarea circulației rutiere și maritime, un sistem poștal și vamal foarte bine pus la punct la care se
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
Acasa > Impact > Istorisire > NU GĂSESC LEAC DORULUI (POEZIE BILINGVA TURCA - ROMANA) Autor: Urfet Șachir Publicat în: Ediția nr. 1810 din 15 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu găsesc leac dorului Lacrimi curg din ochii mei, Pe boltă sunt negri nori. Vai, au ars ficații mei Și nu găsesc leac de dor
ROMANA) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378627_a_379956]
-
sana yanar, Hasretlikten kurtulsam, Seni ben bir unutsam. Gurbet yolunu almaz, Yűreǧime o da az, Kalbim dőner dolașır Bir anda seni bulur! Urfet Șachir Mangalia, 27.05.1995, h 15.00 Referință Bibliografică: Nu găsesc leac dorului (Poezie bilingva turca - romana) / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1810, Anul V, 15 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Urfet Șachir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ROMANA) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378627_a_379956]
-
felul, ... XXIX. TRADITIE SI CONTINUITATE IN AVIATIE, de Ștefan Popa , publicat în Ediția nr. 1952 din 05 mai 2016. Astazi, 5 mai 2016 se implinesc 104 ani de la infiintarea Ligii Nationale Aeriene (din 1990 functioneaza cu denumirea de Liga Aeriana Romana) Printre membrii fondatori s-au aflat Principele George Valentin Bibescu (presedinte), Jean Camarasescu, Aristide Blank, generalul Constantin Coanda. Liga a fost pusa de la inceput sub presedintia de onoare a Principelui Ferdinand. Rolul acesteia era acela de a sprijini dezvoltarea aviatiei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
de Nord a Bucurestiului. La initiativa generalului de aviatie Ion Di Cesare, conform sentintei judecatoresti nr. 2145 din 10 octombrie 1990, Liga Romana Aeriana fondata in anul 1912 de catre aviatorul roman Principele George Valentin Bibescu, preia denumirea de Liga Aeriana Romana. Presedintele Ligii Aeriene Romane a fost ales generalul de aviatie Ion Di Cesare. Citește mai mult Astazi, 5 mai 2016 se implinesc 104 ani de la infiintarea Ligii Nationale Aeriene (din 1990 functioneaza cu denumirea de Liga Aeriana Romana)Printre membrii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
Liga Aeriana Romana. Presedintele Ligii Aeriene Romane a fost ales generalul de aviatie Ion Di Cesare. Citește mai mult Astazi, 5 mai 2016 se implinesc 104 ani de la infiintarea Ligii Nationale Aeriene (din 1990 functioneaza cu denumirea de Liga Aeriana Romana)Printre membrii fondatori s-au aflat Principele George Valentin Bibescu (presedinte), Jean Camarasescu, Aristide Blank, generalul Constantin Coanda. Liga a fost pusa de la inceput sub presedintia de onoare a Principelui Ferdinand. Rolul acesteia era acela de a sprijini dezvoltarea aviatiei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
de Nord a Bucurestiului.La initiativa generalului de aviatie Ion Di Cesare, conform sentintei judecatoresti nr. 2145 din 10 octombrie 1990, Liga Romana Aeriana fondata in anul 1912 de catre aviatorul roman Principele George Valentin Bibescu, preia denumirea de Liga Aeriana Romana. Presedintele Ligii Aeriene Romane a fost ales generalul de aviatie Ion Di Cesare.... XXX. ÎNCREDEREA ÎN DOMNUL IISUS HRISTOS, de Ștefan Popa , publicat în Ediția nr. 1943 din 26 aprilie 2016. “Doamne, Tu știi toate, Tu știi că Te iubesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
zile, pe o ploaie torențială în care romanii luptaseră cu disperare și din care scăpaseră foarte puțini și nici măcar Quinticlius Varus nu scăpă, trupul lui fiind găsit în cele din urmă într-un morman de cadavre. Germanicii adoptaseră chiar tactica romană de luptă. Năvăleau cu toții dinspre versanții împăduriți și nu luptau decât un sfert de ceas apoi se retrăgeau și năvăleau alte trupe odihnite nelăsând nicio clipă de răgaz romanilor care luptaseră și ei fără odihnă și deși aceștia încercaseră cu
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
foarte curând pentru că timpul e foarte scurt, noi vom cere învățaților din Alexandria dar și celor din Iudeea să ne spună dacă se petrece ceva deosebit acolo? Aceștia se priviră nedumeriți. -Viața își duce cursul mai departe magistre, sub Pax Romana și vulturul Romei, spuse cu o înverșunare abia schițată unul dintre rabini. -Doar atât puteți spune? -Doar atât magistre, răspunse cel întrebat. Nimic nou de la potop încoace. -Luminaților, gândiți-vă! spuse Tiberius Thrassylus. Nimic notabil nu se petrece în Ierusalim
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
că este obligația noastră de a oferi tot ce putem acestor oameni.” Ion Păscu: „Sunt bucuros să mă aflu la acestă lansare de carte și doresc să o felicit pe Marină pentru cea de-a patra carte. Ca Ambasador al Romanei sunt întotdeauna bucuros când românii aduc o contribuție culturală țării care îi găzduiește. Cartea Marinei reprezintă o contribuție la îmbunătățirea imaginii comunității românești din Cipru. Relațiile bilaterale româno-cipriote datează din secolul al XVI-lea, relații care au început cu cele
LANSARE DE CARTE ÎN CIPRU: MARINA VLAD „VORBIND CU MINE ÎNSUMI” de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372428_a_373757]
-
zic eu și aleg varianta cea mai simplă , definind : „Tot ce se vede și se poate pipăi este substantiv„ . Deci „masă, covor, scaun, televizor, calculator„ sunt substantive. S-a bucurat Oana și a numit mai toate substantivele din casă în romană și-n franceză, în engleză și-n germană . Apoi, rotindu-și ochii în cap, a avut o întrebare mai subtilă. „Și iubirea? „ „Și iubirea...„ „Substantiv !„ zic , într-un târziu , prinsă în capcană. „Nu , nu e bine ! Să-l întrebăm pe
ȘI IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372506_a_373835]
-
pag 53 “Un popor cu substanță tarata. Oriunde te uiți, vezi fețe patibulare, guri vulgare , trăsături rudimentare” - Politice, HRP, pag 34, iar la pag 64: “Romanii nu pot alcătui un popor fiindcă valorează cât o turma...” 3 - DESPRE LIMBA ROMANA “Romana este limba in care trebuie sa încetam să mai vorbim sau ... sa o folosim numai pentru înjurături ...” Politice’’, HRP, pag 64 4 - DESPRE ISTORIA ROMANILOR „Toata istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. Când i-au lăsat românii
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]