1,470 matches
-
Frumoasă ca un bujor sălbatic pe o câmpie cu cimbrișor, caldă și omenoasă ca o moșiereasă basarabeană bună, cu glas de liră sfințită cu umbra săruturilor nesărutate, ținute pentru când n-au să mai aibă gură, cântăreața de muzică populară, romanță, de estradă, Ana Barbu, s-a stins, cu flori de lăcrimioare și nenoroc în soartă. Cânta ca pasărea raiului rănită de avatarurile lumii, îi zbura vulturul dorului pe elitre de glas, îi cânta sufletul luptat de cruzimile bolii... Se zbătea
ANA BARBU SUFLET LUPTAT DE CRUZIMILE BOLII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362984_a_364313]
-
Tănase se angajează la un restaurant central din București, loc din care află că la Teatrul Cărăbuș se caută tinere talente pentru muzica ușoară, audiția a fost câștigată și debutează în anul 1934 sub pseudonimul de „Mary Atanasiu”, cu prima romanța numită „Mansarda”. Primele înregistrări În vara anului 1936 imprimă celebrele cântece populare „Cine iubește și lasă” și „M-am jurat de mii de ori” la casa de discuri „Columbia” sub îndrumarea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner. După aceste înregistrări
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
răsufla ușurat: nu are motive să se plictisească pe terenul de joacă al literaturii române! (Petre Crăciun) ***4. BORIS IOACHIM (Botoșani) - IUBIRE FĂRĂ DESTINATAR (poezie, A5, 140 pagini) Poezia lui Boris Ioachim este, întotdeauna un eveniment, un spectacol de culoare, romanță, cântec și dans, toate îngemănate în lacrimile de cristal ale unui suflet care nu poate și nu știe să se exprime altfel. Un vârtej plin de dragoste, într-o iubire curată și sinceră, aproape nepământeană, unele secvențe amintind de Hyperion
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
toate formele și aspectele ei, să guste culorile toamnei, împrumutând picuri de lacrimi din ploile ființei, să se bucure de bogățiile ascunse în clipele de fericire, de multe ori unice și irepetabile. O lirică ce amintește de versurile pline de romanță ale lui René Char: Tourturelle, ma tristesse/ A mon insu définie,/ Ton chant est mon chant de minuit/ Ton aile bat ma forteresse. Ileana Vest parcurge, prin fiecare carte proprie, o nouă aventură în explorarea grădinii veșnice a sufletului, o
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
pătrunde În noi, doar gândul uitării De resturi de visuri bolunde... Iubirea? Doar jocu-ntamplării! Învățăm înmulțirea-ntre ziduri De suflete-n ceasu-nserarii, Procreerea-i pătură-n friguri... Iubirea? Un rest al visării! Să spargem azi zidul ce-apasă A inimii noatre romanța, Molozul e-a vieții angoasa... Iubirea? Eternă speranța! Căprar Florin Referință Bibliografica: Zidul din noi / Căprar Florin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1862, Anul VI, 05 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Căprar Florin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ZIDUL DIN NOI de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363429_a_364758]
-
Acasă > Literatura > Eseuri > ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANȚA TRADIȚIONALĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1350 din 11 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului ION MINULESCU - poetul care a reabilitat romanța tradițională. (medalion literar) La șaizeci și trei de ani, pe 11 aprilie 1944, Ion Minulescu moare
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
Acasă > Literatura > Eseuri > ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANȚA TRADIȚIONALĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1350 din 11 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului ION MINULESCU - poetul care a reabilitat romanța tradițională. (medalion literar) La șaizeci și trei de ani, pe 11 aprilie 1944, Ion Minulescu moare subit la București în urma unui colaps cardiac provocat de emoțiile bombardamentului teribil din 4 aprilie 1944, în plină glorie literară. Lumea boema a capitalei
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
pe 11 aprilie 1944, Ion Minulescu moare subit la București în urma unui colaps cardiac provocat de emoțiile bombardamentului teribil din 4 aprilie 1944, în plină glorie literară. Lumea boema a capitalei rămâne uimită de dispariția atât de surprinzătoare a poetului ”Romanțelor pentru mai tarziu”. Mai ales că Minulescu era o persoană seducătoare și excentrică atât în îmbrăcăminte cât și în spirit, mereu strălucitor și mereu prezent cu vocea lui de bariton la toate șezătorile literare pe care le patrona, recitindu-și
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
teatrul și cinematograful intra într-o nouă fază. Minulescu este sedus de toate aceste înnoiri care-i vor schimba viața. Reîntors în țară după șase ani, vine cu un aer nou de schimbare și când îi apare în “ Convorbiri critice” romanța “În orașul cu trei sute de biserici”, Caragiale îi scrie lui Dragomirescu: “ Rogu-te, cine-o fi Minulescu? “În orașul cu trei sute de biserici” este ceva neprețuit. Asta nu mai e domnișoara! Asta e bărbat! Brava lui. De mult n-am
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
1921 și 1943 i se joacă unsprezece piese de teatru în București, Iași sau Craiova. Piesele lui sunt piese amoroase de triunghi garnisite cu patetism și grandilocventa. Opera lui care a trecut granița timpului a fost poeziea. El a reabilitat romanța sentimentală, gustata de contemporani dar și de cititorii de astăzi. Comentariile critice discern noutatea, alura șocantă a versului, ciudățeniile manieriste, pozele (Mihail Dragomirescu), Lovinescu semnalează noutatea fondului și a expresiei poetice, dar și muzicalitatea. Perpessicius vede în poezia erotică minulesciană
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
flash-uri portretistice ale unor contemporani, niște caricaturi din cuvinte: Camil Petrescu e „un țânțar cu aripi de avion”, Alexandru Filippide „ o sticlă ce Cotnar, uitată în dulap destupata”, iar Arghezi „ o perla fină, strivita de copita unui măgar.” Succesul „Romanțelor...” este instantaneu. Cititorii adoră acest tip de poezie. Tudor Vianu ne spune ca „... poetul se înfățișază pe sine ca un reprezentant al artei viitoare...” El impune figură unui poet urban atât prin motive cât și prin stările de spirit, pe
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
metodic, începe cu cafeneaua Kubler, introdus de Eugeniu Ștefănescu-Est. Prezența sa în boema bucureșteana capătă strălucire la Terasă Oteteleșteanu, fieful literaturii de avangardă. „ O cafenea este pentru artiști o universitate”- va zice Arghezi. Cum spuneam, poezia lui Minulescu, încearcă recondiționarea romanței eminesciene, obosită nu de Eminescu, ci de epigonii ei. Prima modificare e și cea mai superficială. El rupe versul tradițional și-l „ răscăcărează”-cum zice Arghezi- în unități asimetrice, lăsând din punct de vedere grafic, impresia versului liber. Noua formulă
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
violente, unde se deslușesc numai formele gigantice. În „Roamnța soarelui” se desfășoară o perspectivă planetară: „Dau fluviilor gratii de reptile, Dau marilor priviri fosforescente, Iar munților dau zare, aspecte de gorile, Si brazilor, pe coaste, poziții indecente.” El face din romanța o mică enciclopedie sentimentală. Astfel apar fauni, parce, nimfe, silvani, bacante, persoane notorii din lumea artelor, titluri din creații célèbre. Enigmă eternului feminine devine și mai profundă când e purtată prin geografii vechi, cu nume fascinante; exotismul că și senzualitatea
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
altul, Mi-a dăruit arhipelagul cu toate florile Și-argintul Monezilor cu efigia lui Eros-blond Din Orient, Ovidiu m-a adus la Romă într-un sicriu de pergament...” Erosul reprezintă tema și, în același timp, mitul cel mai consistent al romanței. În “Strofe pentru toată lumea” și mai ales in “Nu sunt ce par a fi” parodia creează ceea ce Minulescu însuși numește “romanța meschina”: “Dac-ai crezut c-ar putea să fie Ceva mai mult decat ce-a fost, te-ai înșelat
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
ai crezut c-ar putea să fie Ceva mai mult decat ce-a fost, te-ai înșelat!... N-a fost decât un început de nebunie, De care-ntâmplător ne-am vindecat.” Minulescu a trecut încet -încet de la simbolism la baroc. Romanțele lui sunt mărfuri de import aclimatizare pe sol românesc. El a îmbogățit natură poeziei românești cu un peisaj nou și peisajul simbolismului cu un colț de natură indigena. El persiflează simbolismul. Peisajele minulesciene sunt baroce nu numai prin parcurile cu
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
sălbatice, cum ar fi tablourile marine. Ideea lumii că teatru, cu care el se joacă pe o scenă imaginara, face carieră în epoca barocului. În versurile lui se întrețes: nostalgicul, melancolia, enigmaticul, sentimental evadării, si, uneori, si poză cu declamatoriul. Romanțele sale distilează sentimente vagi, dominate de gesture teatrale, toate contopite într-o policromie pseudosimbolistă. În “Ecce homo” el este “ o-mperechere de straniu/ Și comun,/ De aiurări de clopot/ Și frământări de clape...”: „Eu sunt o armonie de proza Și
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
Vasile, Conceptul de originalitate în critică literară românească, 1988; S. Cioculescu, Itinerar critic, V, 1989; Gh. Grigurcu, De la Mihai Eminescu; Perpessicius, Scriitori, IV; A. Sasu - Mariana Vartic, Dramaturgia românească, III. Ion Ionescu/Bucovu Referință Bibliografica: ION MINULESCU-poetul care a reabilitat romanța tradițională / Ion Ionescu Bucovu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1350, Anul IV, 11 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
face vocalize. Își menține glasul cu aceste vocalize, fiindcă așa se lucrează la canto, se pregătește foarte conștiincios. Dincolo de calitățile ei vocale... poate cânta orice; când ai glas poți să cânți orice. Reprezintă foarte bine folclorul, cântecul lui Anton Pann, romanța (este laureată cu premiul întâi la Festivalul "CRIZANTEMA DE AUR" Târgoviște 2012), reprezintă foarte bine partea clasică (are un timbru plăcut și interpretează cu mare sensibilitate arii din opere și operete, leaduri, prelucrări folclorice, canzonete, etc), că m-a impresioanat
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
face vocalize. Își menține glasul cu aceste vocalize, fiindcă așa se lucrează la canto, se pregătește foarte conștiincios. Dincolo de calitățile ei vocale... poate cânta orice; când ai glas poți să cânți orice. Reprezintă foarte bine folclorul, cântecul lui Anton Pann, romanța (este laureată cu premiul întâi la Festivalul "CRIZANTEMA DE AUR" Târgoviște 2012), reprezintă foarte bine partea clasică (are un timbru plăcut și interpretează cu mare sensibilitate arii din opere și operete, leaduri, prelucrări folclorice, canzonete, etc), că m-a impresioanat
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
tata, mai ales la treierat, căci unchiul pr. Berca avea tractor și batoză, mergea cu Pakardul la Calomfirești. De data asta împreună cu prof. Alfons Popescu - tot teleormănean, fiu de preot, iubitor al porumbeilor. După o masă bună cu vioară și romanțe, nea Alfons se suie în pod, la porumbei. N-a mai coborât pe scară, alunecând de la 6-7 m pe batoză și apoi jos. Sportivul Alfons Popescu n-a avut nicio zgârietură. Mare veselie a fost în continuare, cu vin popesc
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
ținut felinarele bulevardelor și cârciumelor aprinse până la sfârșitul veacului. Era Gică Petrescu! El a rechemat atâtea iubiri, a trezit nostalgii, fiori, suspine, doruri de chef, uitarea din pahar, venită pe caii distracției! Ce atmosferă boemă țesea din cântece de petrecere romanțe, tangouri, romanțe, muzică jazz, sentimentalul Gică Petrescu! Unde sunt ele acum? De ce n-are nimeni grijă de crucea lui de mormânt, nici de locuința lui pustiită. De ce nu-i preschimbâ nimeni părăsita casă, din ruină în muzeu? S-ar renaște
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
bulevardelor și cârciumelor aprinse până la sfârșitul veacului. Era Gică Petrescu! El a rechemat atâtea iubiri, a trezit nostalgii, fiori, suspine, doruri de chef, uitarea din pahar, venită pe caii distracției! Ce atmosferă boemă țesea din cântece de petrecere romanțe, tangouri, romanțe, muzică jazz, sentimentalul Gică Petrescu! Unde sunt ele acum? De ce n-are nimeni grijă de crucea lui de mormânt, nici de locuința lui pustiită. De ce nu-i preschimbâ nimeni părăsita casă, din ruină în muzeu? S-ar renaște duhul boemei
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
folosește-te de el!”, l-a povățuit tatăl. Un prim „contract de diseur” îl realizează la grădina restaurant „Princiar” din șoseaua Kiseleff, unde a cântat cu acompaniamentul maestrului Fănică Luca. Avea atunci un repertoriu de șaizeci de cântece, tangouri și romanțe. În 1933 va fi angajat oficial ca solist vocal, la localul de lux occidental „Galeries Lafayette” și va cânta cu Orchestra James Kok. Pentru reprezentațiile galante de la „Lafayette”, patronul său pe care îl chema Schwartz i-a făcut două costume
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
cântece pe plăci de patefon pentru casele de discuri Columbia, Odeon, His Master’s Voice, producători celebri în epocă. Întâlnirea cu marele muzician Dinu Șerbănescu e întâlnirea cu un destin fenomenal al său și al muzicii românești. Îl va fascina romanța pe care o considera „limbă maternă” a sa, iar el, la rându-i va primeni romanța cu un veșmânt de gală. Va reveni la numele Gică Petrescu în 1934, când se va înființa în România Casa de discuri și fabrica
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
reveni la numele Gică Petrescu în 1934, când se va înființa în România Casa de discuri și fabrica Electrecord la care va colabora din anul următor pentru decenii de viață și de muzică magnifică românească, înregistrând cântece de muzică ușoară, romanțe, cântece populare și cântece de petrecere. În 1939 va începe peripluul acestor cântece în lume, fiind invitat în Germania, într-un turneu de înregistrări. Se cânta atunci și se dansa pe ritmuri de tango, rumba, foxtrot și charleston. Șlagărele la
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]