1,087 matches
-
este partea Bisericii Romano-Catolice prezente în România. Cultul romano-catolic este unul din cele 18 culte recunoscute de autoritățile române. Conform datelor recensământului din 2011 un număr de 870.774 de cetățeni români s-au declarat romano-catolici, față de 1.028.401 în anul 2002. Conform datelor recensământului din 2011 județele cu cea mai numeroasă prezență romano-catolică erau: Harghita (200.663), Bacău (94.490), Covasna (73.739), Satu Mare (59.590), Timiș (54.547), Mureș (48.530), Bihor (48
Biserica Romano-Catolică din România () [Corola-website/Science/300529_a_301858]
-
moderne. Originalul documentului este păstrat la Muzeul Brukenthal din Sibiu. În baza Edictului de la Turda, până la edictele de toleranță religioasă emise de Iosif al II-lea, confesiunile recepte din Transilvania au fost cea reformată, cea luterană, cea unitariană și cea romano-catolică. Edictul a avut însă limitele sale, prevederile lui proclamând egala îndreptățire a credințelor îmbrățișate de stările constituționale edievale ale Transilvaniei: maghiarii, sașii și secuii. Decretul era emis pentru a nu se ajunge la luptele religioase sângeroase izbucnite între catolici și
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
majoritatea covârșitoare românilor erau iobagi. Dieta Transilvaniei () a fost organul constituțional și politic preparlamentar al Principatului Transilvania, creat în secolul al XVI-lea și format din reprezentanții stărilor celor trei națiuni privilegiate (maghiarii, sașii și secuii) și ai religiilor recepte (romano-catolică, evanghelic-lutherană, reformată și, mai târziu, cea unitariană). Dietele ardelenești au fost ținute în mai multe localități, de cele mai multe ori în orașe sau târguri situate în zona centrală a Transilvaniei, pe lângă cele mai importante drumuri, în centre demografice și economice importante
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
în epoca de formare a noului stat și în intervalul de criză politică 1658-1661. În prezența principului Ioan Sigismund Zápolya, la 6 ianuarie 1571 dieta de la Târgu Mureș a hotarât adoptarea libertății conștiinței religioase în Transilvania a celor patru confesiuni: romano-catolic, reformat, evanghelic și unitarian. Principele de religie unitariană dorea însă o promovare deosebită a acesteia din urmă. Acest eveniment a constituit o contribuție de dimensiune europeană la instalarea toleranței religioase, model practicat peste secole în Transilvania. Protestanții maghiari au trebuit
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
două dealuri. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.255 locuitori, dintre care 1.221 români, 19 maghiari, 11 țigani și 4 evrei. Sub aspect confesional au fost înregistrați 806 greco-catolici, 426 ortodocși, 16 reformați, 4 mozaici și 3 romano-catolici.
Chețani, Mureș () [Corola-website/Science/300573_a_301902]
-
băieți (Liceul „Regele Ferdinand”), un liceu unitarian de băieți, o școală reformat-calvină de fete, o școală de agricultură, o școală de horticultură, o școală civilă-medie de stat de fete, două școli primare de stat, trei școli primare confesionale (câte una romano-catolică, reformat-calvină și mozaică). De asemenea, orașul avea șase parohii (câte una greco-catolică, ortodoxă, reformat-calvină, unitariană, evanghelică-lutherană și mozaică). Spitalul Județean din Turda reprezenta principala unitate medicală a județului interbelic. Cele 138 comune rurale (potrivit Anuarului „Socec al României Mari”, ediția
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
maternă în județ domina limba română (75,1%), urmată de maghiară (22,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional structura populației era astfel: 42,3% greco-catolici, 33,1% ortodocși, 14,4% reformați, 4,5% unitarieni, 4,1% romano-catolici ș.a. Distribuția populației județului pe orașe și plăși era următoarea: În anul 1930 populația urbană a județului era de 20.023 locuitori, dintre care 49,7% maghiari, 38,9% români, 4,3% evrei, 2,6% germani, 2,4% țigani ș.a.
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
în mediul urban domina limba maghiară (53,1%), urmată de română (39,0%), germană (2,7%), idiș (2,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,9% reformați, 26,0% greco-catolici, 15,7% romano-catolici, 12,0% ortodocși, 9,2% unitarieni, 4,3% mozaici ș.a.
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,3%), cu o minoritate de maghiari (3,96%). Pentru 4,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,79%), cu o minoritate de romano-catolici (5%). Pentru 4,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Cea mai veche consemnare a vreunei localități din aceasta zonă s-a făcut în 25 martie 1757, despre schitul Cotumba, când starețul mănăstirii Pahomie a scris zapisul de mână
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,02%). Pentru 2,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,41%), cu o minoritate de romano-catolici (1,97%). Pentru 2,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tazlăul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Ardeoani, Hemeieni, Iliești și Mârzănești, având
Comuna Ardeoani, Bacău () [Corola-website/Science/300653_a_301982]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,78%). Pentru 6,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (52,63%), cu o minoritate de romano-catolici (40,64%). Pentru 6,12% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Șiretul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Buhociu Mare, Buhociu Mic, Satu Nou
Comuna Buhoci, Bacău () [Corola-website/Science/300661_a_301990]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,48%). Pentru 1,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,45%), cu o minoritate de romano-catolici (21,45%). Pentru 2,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tazlăul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Palanca, Ciugheș, Ciobănușu, Brusturoasa și Beleghetu
Comuna Brusturoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300660_a_301989]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,04%). Pentru 1,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,61%), dar există și minorități de romano-catolici (1,41%) și adventiști de ziua a șaptea (1,18%). Pentru 1,76% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,5%). Pentru 3,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,27%), dar există și minorități de romano-catolici (4,77%) și adventiști de ziua a șaptea (1,48%). Pentru 3,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tazlăul de Jos a județului Bacău și era formată
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,54%), cu o minoritate de romi (7,64%). Pentru 3,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,25%), dar există și minorități de romano-catolici (2,76%) și adventiști de ziua a șaptea (1,91%). Pentru 3,95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Râpile", făcea parte din plasa Tazlăul de Jos a județului
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (65,77%), dar există și minorități de ortodocși (26,07%) și penticostali (2,06%). Pentru 5,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. O mare parte a romano-catolicilor din Gioseni sunt de origine ceangăiască (maghiară), vorbitori al vechiului dialect al grupului de grai ceangăn a limbii maghiare. Ca și în cazul altor comunități ceangăiești din Moldova, asimilația lor etnolingvistică s-a accelerat în ultimile decenii. În timpul cercetărilor lui
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,22%). Pentru 2,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (52,66%), cu o minoritate de romano-catolici (44,54%). Pentru 2,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Berheci a județului Tecuci și era formată din satele Găiceana, Ghilovești, Huțu, Lunca, Marginea, Petroasa, Popești, Recea, Ungureni
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,5%). Pentru 6,04% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,84%), cu o minoritate de romano-catolici (16,07%). Pentru 6,08% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Fântânelele", făcea parte din plasa Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Andrieșești, Hemeiuș
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,62%). Pentru 2,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,87%), cu o minoritate de romano-catolici (1,31%). Pentru 2,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Ciumași", făcea parte din plasa Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Itești (reședință
Comuna Itești, Bacău () [Corola-website/Science/300677_a_302006]
-
români (91,6%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (3,44%) și ceangăi (2,21%). Pentru 2,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,45%), cu o minoritate de romano-catolici (32,25%). Pentru 2,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Așadar populația predominantă este cea română. În satul Pustiana populația este constituită în mare parte din maghiari și ceangăi, care au format însă familii și în celelalte sate
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,9%), cu o minoritate de romi (6,23%). Pentru 3,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,8%), dar există și minorități de romano-catolici (7,19%), penticostali (2,02%) și adventiști de ziua a șaptea (1,67%). Pentru 3,83% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Târgu Valea Rea", era reședința plășii Tazlăul
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,76%). Pentru 3,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (61,08%), cu o minoritate de romano-catolici (35,42%). Pentru 3,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Dealu Nou", făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Dealu
Comuna Sărata, Bacău () [Corola-website/Science/300699_a_302028]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,02%). Pentru 5,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,92%), dar există și minorități de romano-catolici (20,58%), penticostali (15,16%) și baptiști (2,27%). Pentru 5,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționa, în plasă Șiretul de Jos a județului Bacău, comuna
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,98%). Pentru 4,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (58,5%), cu o minoritate de romano-catolici (36,59%). Pentru 4,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Parincea era reședința plășii Șiretul de Jos a județului Bacău și era formată din târgușorul Parincea și satul Parincea cu 942
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,85%), cu o minoritate de romi (2,65%). Pentru 5,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,01%), dar există și minorități de romano-catolici (6,52%) și ortodocși de rit vechi (3,33%). Pentru 5,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Putna și era formată din satele Bălcuța
Comuna Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/300698_a_302027]