1,846 matches
-
cei care vor să învețe mai multă matematică. - Foarte frumos din partea dumitale. Sebastian, după ce aprinse gazele în șemineu, ca să ia foc buturugile aranjate din timpul dimineții, merse la aragazul din bucătărie, dar nu înainte de a repeta ritualul cu măsuța cu rotile, sticla specială cu vișinată marca "Condurache" și două păhăruțe din sticlă de Murano, pentru invitata sa deosebită. Știa că vișinata lui face minuni și dezleagă limba unei femei după ce este gustată. Își aminti de întâmplarea cu eleva sa, Emanuela. - Vai
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363157_a_364486]
-
consum băuturi alcoolice. Și cu țigara, mai mult mă prostesc, nu sunt o fumătoare pasionată. Când mai mergem la discotecă sau la un bar de zi, fumez câte o țigară că tot inhalăm fumul altora. Condurache aduse o măsuță pe rotile și o așeză între cele două fotolii, apoi umplu cu vișinată două păhăruțe cu picior, dintr-o sticlă de Murano de culoare grena, pictată cu desene de culoare albă, reprezentând o scenă chinezească, o femeie servind ceai unei alteia, ce
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363161_a_364490]
-
spațiile măr i. Femeia cu trupul de lut ars Femeie cu trupul de lut ars, inca te aștept lângă barcă întunecată cu nasul vârât în nisip, măcar că noaptea a trecut ne-mpăcată. În valuri strălucește luceafărul de ziua pe nisipul plajei rotile căruței se aud și omul aruncând algele cu furca dimineții când peste tâmple mă lovește biciul unui gând. Dorul nu te aduce,plutește la orizont în hau, Iti poartă de ieri urma trupului tău. A rămas de o parte marea
FILOZOFUL ESENŢELOR TARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367317_a_368646]
-
cum sfârâie în coaja copacilor nodul de chihlimbar și mă întreb la ce bun înstrăinarea la ce bun plânsul dintr-un ochi vegetal altceva decât o stare de inspirație poemul acesta are cumințenia unei persoane țintuită într-un cărucior cu rotile. dependent de iubire nu poate ieși în lume oricum; uneori miroase a transpirație. când se așează la cozi emoționale aerul devine greu apasă memoria cuvintelor și zvonul nebuniei umblă molipsitor printre oameni; când e speriat de moarte poemul se chircește
CARMEN TANIA GRIGORE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367352_a_368681]
-
să moară; Eu îți spuneam cuvinte vibrând la telefon, Cum pasărea rănită visându-se că zboară. 23-07-11 Dincolo de mine Azi am văzut un bătrân, era așa bătrân... El nu știa că mai există. Mă privea profund din scaunul său cu rotile, cu ochice străbăteau dincolo de mine. Iar eu îl priveam și încercam să înțeleg dacă mă privea. La un moment dat a zâmbit. Mie îmi zâmbea, să înțeleg? Zâmbetul lui, puțin câte puțin, s-a mai lărgit. Mă privea fix, cu
POEZIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366857_a_368186]
-
jocurilor de noroca era serios amenințată aici. Era necesară deci o reprofilare, de la cazinouri care se înmulțiseră ca ciupercile după ploaie, la la pensiuni complete, gândite pentru toată familia, să satisfacă tot poporul din casă, de la sugar la ăl în rotile, nu râdeți, am văzut și oameni care cu ultimele puteri și cu ochii aprinși și înlăcrimați căutau uitarea printr-o revenire la ceea ce au fost, ca-n cântecul ăla al nostru cu pușca și cureaua lată ... Astfel, americanii nu mai
JOCURI DE NOROC ŞI CÂTE CEVA DESPRE ALTELE ÎN LAS VEGAS(VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366900_a_368229]
-
s-a săturat de viață, vreo 35 de ani. Căzuse dintr-o căruță când caii au prins nălucă și s-a lovit la șira spinării. A stat o vreme în spital și s-a întors acasă într-un cărucior cu rotile. Nevastă tânără; jale mare! Noroc că nu aveau copii. La început, bărbatul urla prin curte de nenorocirea care s-a abătut asupra lui. Femeia a căutat să-l liniștească, dar el era conștient că a devenit o povară pentru ea
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
inima. Are ceva misterios în privire, iar vocea e numai bună de adormit copiii și de vindecat bolnavii. Fie ce-o fi! Hai, la drum, în parc, sub teiul cel bătrân și plin de floare. De la supersonic la căruciorul cu rotile n-a fost decât un pas. Vorba împăratului: „De la sublim la ridicol...” Ea să fie? Vai, Doamne, ce frumoasă e! Ce mă fac? Deja râde, ba nu, vine spre mine, Doamne, fie-ți milă! N-o lăsa să vină la
ÎMI EŞTI DRAG AŞA CUM EŞTI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366948_a_368277]
-
programe umanitare comune, Parohia ortodoxă „Înălțarea Domnului” din Salonta și Asociația „Sfântul Ierarh Nicolae, ocrotitorul săracilor” au dăruit televizoare color grădinițelor din oraș iar zece familii nevoiașe din zona Salonta au primit televizoare color; s-au împărțit 15 scaune cu rotile pentru persoanele cu dizabilități și domnul Laza Silviu, din Salonta, a fost ajutat cu o proteză de picior în valoare de 2.500 euro. Peste 4.000 de români dreptmăritori din Salonta și din localitățile limitrofe împărtășesc, an de an
TREI DECENII DE HAR ȘI BINECUVÂNTARE de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367634_a_368963]
-
său. Cu simbolul inorogului de altfel, se și încheie „Femeie în fața lui Dumnezeu”. Dacia Diugan, dansatoarea fugită de acasă și salvată de pe un vârf de munte, dintr-un sloi de gheață, ajunge în urma unei operații fatale, într-un scaun cu rotile. Tot ce s-a întâmplat în carte a fost visul acesteia, în timp ce zăcea, zbătându-se între viață și moarte, pe stânca Muntelui. Aici, planul fantastic pare să se încheie, lăsând loc celui real. Dacia scapă cu viață, însă rămâne paralizată
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
întâmplat în carte a fost visul acesteia, în timp ce zăcea, zbătându-se între viață și moarte, pe stânca Muntelui. Aici, planul fantastic pare să se încheie, lăsând loc celui real. Dacia scapă cu viață, însă rămâne paralizată, într-un scaun cu rotile. Picioarele ei asigurate nu îi mai sunt de niciun folos. Într-o seară, Dacia se află alături de Sergio, la un spectacol de circ. În program urmează o dresură de cai. „Brusc, Dacia se ridică din căruciorul supersofisticat... De la locul ei
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
au limpezit, că dragostea lui pentru aceasta era una frățească. Urmărindu-și discret, soțul la sfărșitul serviciului divin, Nina are confirmarea și revelația viitorului. Emanuel „alerga neobosit în toate părțile, pentru a-i ajuta pe cei suferinzi. Ridica scaune cu rotile, ducea de mână orbi. Îi mângăia pe copiii infirmi și le dădea bomboane. Se oprea, se apleca, își dăruia zâmbetul.” Venise rândul ei să se apropie de el, să îl susțină, să îi arate că l-a iertat. Iar Nina
UN ROMAN CONFESIUNE DESPRE VINOVATIE SI IERTARE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367221_a_368550]
-
întâmplare pe o mașină marca ALFA ROMEO de culoare neagră, parcata pe partea opusă a străzii, între alte mașini, mai precis pe silueta omului care ieșise din mașină vorbind la telefon, gesticulând nervos și dând cu piciorul șuturi furioase în rotile mașinii. Aceste manifestări ale omului, ce dădea impresia a fi un personaj coleric și violent din fire, i-au și atras atenția asupra lui. În timp ce-i privea mașinal manifestările, mintea fiindu-i distrasa de gânduri îngrijorătoare, Anca tresare și revine
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
că are ruptură de menisc și a decis să-l interneze la Spitalul Militar din București pentru operație. În salonul de ortopedie, în ziua hotărâtă pentru intervenția chirurgicală, a cunoscut-o pe Anca, asistentă medicală. Venise cu un scaun pe rotile pentru a-l conduce în sala de operații. Fănel a ripostat, mai ales la vederea frumoasei și zâmbitoarei asistente. A cerut relații privitoare la localizarea sălii și a motivat că merge mai întâi la grupul sanitar. A refuzat orice ajutor
ISPITA (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364599_a_365928]
-
scurt. Am așteptat trei zile, într-un Sibiu canicular, dialogul pe care doream să-l realizez cu IPS dr. Antonie Plămădeală, fostul Mitropolit al Ardealului, Crișanei si Maramureșului. Era foarte bolnav, și m-a primit stând într-un scaun cu rotile. Vocea sa însă, avea duritate de cristal, era puternică, atunci când dorea să sublinieze ceva. Am fost ultima și singura persoană căreia i-a dat un interviu înainte cu câteva luni de a trece în neființă. De aceea consider dialogul, într-
DIALOGUL CU ASCULTATORUL E PROVOCATOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349616_a_350945]
-
alcoolice. Și cu țigara, mai mult mă prostesc, nu sunt o fumătoare pasionată. Când mai mergem la discotecă sau la un bar de zi, servim câte o țigară că tot îl inhalăm pe al altora. Condurache aduse o măsuță pe rotile și o așeză între cele două fotolii, apoi umplu cu vișinată două păhăruțe cu picior, dintr-o sticlă de Murano de culoare grena, cu desene albe, reprezentând o scenă chinezească, o femeie servind ceai unei alteia, ce avea un evantai
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
apasă cu toată puterea brazda, la capul locului scoate plugul și se întoarce, rugând căluțul să fie ascultător și să nu-i dea prea multă bătaie de cap. Când rămâneam singur, chemam copiii pe la mine și ne jucam cu niște rotile mari de plug, unul se așeza deasupra și ceilalți îl trăgeau de la grădină până la poartă și înapoi. Mai am și acum proaspete în minte clipele când ieșeam cu alți copii la centru, când alergam după trăsura coanei Tanța și ne
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Rugăciunea omului lui Dumnezeu era scurtă în public, dar era rodul a zeci și zeci de ore petrecute pe genunchi a lui și a mii de credincioși. Cei paralizați care zeci de ani fuseseră imobilizați se ridicau din scaunele cu rotile și le împingeau. Cei care aveu cârje le fluturau în aer ,alții care nu putuseră să-și miște mâinile sau picioarele se aplecau, fugeau. Se auzeau strigate: ,,am fost vindecat!”,, acum văd!”. Unii care nu au umbat de ani de
IMPREUNA LUCRATORI CU IMPARATUL IMPARATILOR – FAMILIA SEMAN LIGIA SI TIBI de LIGIA ŞI TIBERIU SEMAN în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348635_a_349964]
-
afaceri din Sinaia ar fi o mândrie să poată participa la realizarea unui astfel de proiect, trecându-și astfel numele alături de iluștrii săi predecesori. Cred de asemeni că tinerii din școli ar putea fi primii capabili să urnească din nou rotile ruginite ale unui mecanism care a funcționat atât de multă vreme cu succes: atitudine și acțiune civică. De altfel, toate aceste întâmplări despre Sinaia trebuiesc adunate și spuse, ca să rămână în memoria generațiilor viitoare dar și scrise putind fi astfel
BELVEDERILE DIN SINAIA (1) – STÂNCA SFÂNTA ANA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344502_a_345831]
-
târât în mlaștini și ne-au mințit cu votul, Dușmani de moarte sunt, desi credeam că-s frați. Trezește-te bărbate, femeie și copile, Căci crud e adevărul și timp nu mai avem, Ne-am ridicat bătrânii din scaun cu rotile, Chiar de suntem slăbiți, să reușim putem! Istoria nu iartă și crunt ne pedepsește, Ne va trata la fel cum facem noi cu ea, Trăim și respirăm și plângem românește... Și când va fi să mor, să mor pe limba
TREZEŞTE-TE BĂRBATE, FEMEIE ŞI COPILE! de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347703_a_349032]
-
eliberează-mă!”. “Nu te pot elibera, dacă nu te eliberezi mai întâi singur”, am auzit o voce. Miracol! Iată că m-a auzit! Dar răspunsul nu mi-a plăcut deloc. Doi. Virgil își petrecea viața imobilizat într-un scaun cu rotile. Căzuse rău pe gheață în timp ce executa un salt la patinaj, direct cu spatele spre sol, șira spinării îi fusese afectată și rămăsese paralizat de la brâu în jos. Medicii fuseseră fermi: nu se mai putea face nimic. Nu va mai putea
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
o contemple neputincios, fără a putea participa la vreo acțiune, era constrâns să audă totul, lătratul cățelului vecinilor, chicotelile jucăușe ale fetiței familiei de vizavi, zgomotele din timpul partidelor de amor ale cuplului de deasupra, totul, dintr-un scaun cu rotile, imobilizat, blestemat... Aceasta numai viață nu se putea numi. Și știa că nu se va termina niciodată... Decât atunci când va muri. “O, Doamne, te conjur! Mi-ai vorbit ultima dată, deci acum știu că exiști! Fie-ți milă și eliberează
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
răspuns potrivit. Dar am căzut pe gânduri. Era prima oară că mi se releva un aspect al tragediei mele la care nu mă gândisem până atunci. Mi-am amintit de Virgil, un vecin, fost patinator, acum imobilizat în scaunul cu rotile. Mi-am spus că, orice s-ar zice, soarta lui e infinit mai greu de îndurat decât a mea. Am luat o pastilă de dormit și m-am culcat, puțin după miezul nopții. Șase. Un fost patinator, o fostă glorie
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
de mult epoca hulitelor dictaturi, orice intrare într-un oraș e o carte de vizită a unui profesor primar fie el și un Johannis, care nu o să vândă copii de sărmani români, în fața căminului studențesc doi chinezi învățând mersul pe rotile, își reîntregesc cercul printr-un sărut, deschid televizorul și pe toate canalele numai de regi și împărați nomazi, sau copii sfâșiați de câini înfometați, trag jaluzeaua și în fața geamului meu printre porumbei, jucând badminton același cuplu de chinezi, ce râzând
MIRIAPODELE DECADENŢEI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365025_a_366354]
-
Al.Florin Țene Femeia cu trupul de lut ars Femeie cu trupul de lut ars, inca te aștept lângă barcă întunecată cu nasul vârât în nisip, măcar că noaptea a trecut ne-mpăcată. În valuri strălucește luceafărul de ziua pe nisipul plajei rotile căruței se aud și omul aruncând algele cu furca dimineții când peste tâmple mă lovește biciul unui gând. Dorul nu te aduce,plutește la orizont în hau, Îți poartă de ieri urma trupului tău. A rămas de o parte marea
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366528_a_367857]